În timp ce Rusia are acum peste 150.000 de militari la granița Ucrainei, după cum a spus marți seară președintele SUA, NATO își construiește operațiunile de descurajare a adversarului pe baza unor grupuri de luptă, de dimensiuni incomparabil mai mici, dar plasate în țări membre, care pot invoca oricând Articolul 5 al Alianței Nord Atlantice: un atac asupra unei țări membre e un atac asupra tuturor.
Joe Biden a invocat Articolul 5 în termeni categorici, marți seară, când a susținut o declarație de presă în care a arătat că forțele ruse de la granița Ucrainei depășesc acum 150.000, față de estimările anterioare care le plasau la peste 130.000.
Aceasta în timp ce Rusia sugera că unele forțe ar fi început să plece. „Ar fi bine, dar nu avem vreo confirmare”, a spus Joe Biden.
O afirmație care trebuie și dovedită cu fapte, în teren, spusese și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Nu doar că ar retrage unele forțe, pe măsură ce o parte a exercițiilor militare se termină, dar președintele Putin a afirmat, la conferința de presă comună cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholf, că Rusia nu ar dori un război.
La aceeași conferință însă, Vladimir Putin a amintit că Rusia a formulat cereri concrete de retragere a forțelor NATO din țările din apropierea ei și de respingere categorică a oricărei posibilități ca Ucraina să adere vreodată la Alianță, iar aceste cereri nu au primit încă un răspuns pozitiv. În viziunea Occidentului, însă, aceste cereri nu pot constitui nici măcar temă de negociere.
Miniștri Apărării din țările membre NATO se întâlnesc miercuri la Bruxelles reafirmând că Alianța are o politică a porților deschise și respinge împărțirea lumii în sfere de influență, pe care ar dori-o Rusia, sprijinită de China, a arătat Jens Stoltenberg.
„Vedem două puteri autoritare, Rusia și China, care lucrează împreună. Nu vor o ordine globală bazată pe reguli, nu împărtășesc valorile noastre, libertatea, democrația. /.../ Vor o lume în care marile puteri decid soarta celor mici”, a spus Jens Stoltenberg.
Ucraina are dreptul să își dorească aderarea la NATO, este decizia ei suverană și democratică, transmite secretarul general al NATO.
La conferința de la Kremlin, Vladimir Putin amintea că Rusia vede altfel lucrurile.
Rusia cere oprirea „oricărei extinderi spre est a NATO, eliminarea armelor [NATO] de atac din apropierea granițelor ruse și readucerea potențialului militar și infrastructura NATO din Europa înapoi la configurația sa din 1997, anul în care a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO”, a reiterat Vladimir Putin.
Iar Ucraina, în viziunea lui Vladimir Putin, nu doar ar încălca „sistematic și pe scară largă drepturile omului” și ar sprijini discriminarea față de vorbitorii de rusă din Ucraina, dar s-ar face vinovată de „genocid” în estul separatist al țării.
Alături de Olaf Scholz, Vladimir Putin a pledat pentru respectarea acordurilor de la Minsk, care sunt menite să oprească conflictul armat din estul Ucrainei dintre separatiștii sprijiniți de Rusia și militarii ucraineni.
În paralel însă, Duma de Stat a adoptat o rezoluție în care cere recunoașterea independenței regiunilor separatiste din aceste regiuni – în fapt, o anulare a acordurilor de la Minsk. „Parlamentarii reflectă opinia poporului rus, care simte compasiune pentru populația din Donbas”, a declarat Vladimir Putin.
Echilibristica între mesaje care sugerează disponibilitatea spre negociere și cele care resping tocmai baza de negociere, dublată de continuarea presiunii militare asupra Ucrainei nu lasă mult spațiu de manevră în discuțiile de miercuri și joi ale miniștrilor NATO ai Apărării.
Dacă nu se schimbă nimic din partea Rusiei, reuniunea se va finaliza cel mai probabil cu același apel la negocieri și cu asigurări de securitate garantată pentru statele membre și doar sprijin pentru cele partenere, cum este Ucraina.
NATO nu va interveni militar în Ucraina, după cum transmit de ceva vreme oficialii. SUA, NATO și țările membre se axează pe două strategii: negocieri și operațiuni de descurajare a adversarului. Despre acestea din urmă vor discuta miniștrii NATO miercuri și joi.
Jens Stoltenberg s-a declarat „moderat optimist” înaintea întâlnirii de azi.
„Rusia are în Ucraina și în jurul Ucrainei o forță fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece până acum. Totul e pregătit pentru un atac. Rusia mai are timp să dea înapoi. Să se oprească din pregătirea unui război. Să înceapă să caute o soluție pașnică”, a spus acesta.
Reprezentanții Ucrainei și Georgiei se vor afla în Bruxelles și vor discuta, joi, cu miniștrii Apărării din țările NATO.
„Vom aborda înrăutățirea situației de securitate din regiune Mării Negre. Și vom reafirma sprijinul pentru suveranitatea și independența celor două țări”, a spus Jens Stoltenberg.
La fel ca președintele Joe Biden, secretarul general al NATO a spus că Alianța oferă 100% garanții de securitate pentru statele membre și a invocat grupurile de luptă NATO din țările baltice, precum și forțele suplimentare detașate de SUA în România.
La reuniunea de la Bruxelles se va discuta propunerea Franței de a coordona un grup de luptă NATO în România.
Va mai dura însă până toate detaliile sunt stabilite, a insistat Stoltenberg, chiar dacă România a anunțat, marți, că „Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale (IOC) a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe Flancul Estic – enhanced Vigilance Activities (eVA)”.
Și ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a menționat, marți, suplimentarea forțelor SUA din România, precum și planurile NATO de întărire a grupurilor de luptă.
Ea admis că se ridică întrebarea dacă este suficient, dar a precizat că răspunsul nu e încă clar. Miniștrii Apărării vor analiza și acest lucru.
„Nu știm ce se va întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Nu știm dacă Rusia va invada Ucraina. Dar dacă acest lucru se va întâmpla, NATO își va adapta abordările”, a spus ea într-o conferință de presă online.
În cadrul reuniunii de la Bruxelles, România va semna miercuri, aderarea la Memorandumul de Înțelegere privind Muniția Decisivă de Luptă Aeriană (ABDM - Air Battle Decisive Munitions - reprezintă orice formă de muniție sau explozibil, dar în principal rachete și bombe cu efect decisiv în mediul aerian), lansat de Danemarca în septembrie 2014.
Acesta este menit să faciliteze acoperirea necesarului de muniție cu specific aerian al țărilor semnatare, 15 până în prezent.
