Linkuri accesibilitate

Scholz: Este datoria noastră blestemată să prevenim un război în Europa. Putin: Nu vrem război, vrem să negociem


Președintele rus, Vladimir Putin, și cancelarul german, Olaf Scholz, au avut marți o întâlnire la Moscova, de o parte și de alta a deja celebrei mese de 6 metri lungime, alocată convorbirilor cu cei care nu vor să fie testați anti-Covid de medicii Kremlinului.

Președintele rus Vladimir Putin a numit operațiunea de descurajare practicată de Occident împotriva Rusiei o „amenințare directă și imediată”, spunând încă o dată că SUA și NATO nu au satisfăcut preocupările de securitate ale Rusiei. Cu toate acestea, el a spus că Rusia nu vrea război.

Vorbind într-o conferința de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, Putin a declarat: „considerăm descurajarea Rusiei prin forță ca pe o amenințare directă și imediată la adresa securității naționale”.

Președintele rus, Vladimir Putin consideră agresivă campania Occidentului de descurajare a Rusiei
Președintele rus, Vladimir Putin consideră agresivă campania Occidentului de descurajare a Rusiei

Putin: Nu vrem război, vrem să negociem

Putin s-a referit și la cererile de securitate ale Rusiei, la care SUA și NATO au răspuns în scris.

„Răspunsurile pe care le-am primit de la Statele Unite și membrii NATO la propunerile de garanții de securitate, în opinia noastră, nu îndeplinesc cele trei cerințe de bază ale Rusiei”, a spus Putin.

„Cu toate acestea, după cum mi-a spus ieri ministrul de externe al Federației Ruse, răspunsurile oferite conțin o serie de propuneri pe care nu suntem doar dispuși să le discutăm, ci, de fapt, le-am propus partenerilor noștri în anii precedenți: propuneri privind probleme de securitate europeană, cu privire la anumite probleme legate de armament, adică rachete cu rază medie și scurtă de acțiune și transparență militară.”

Putin a adăugat: „Suntem gata să continuăm această muncă comună. Suntem, de asemenea, pregătiți să urmăm calea negocierilor, dar toate problemele trebuie luate în considerare în ansamblu, fără a fi separate de principalele propuneri ale Rusiei a căror implementare este o prioritate necondiționată pentru noi."

Președintele rus, Vladmir Putin susține că Rusia nu vrea un război cu Ucraina, dar că este nemulțumit de răspunsurile primite de la SUA și NATO.

„Nu vrem asta (război - n.r). Vrem să negociem, vrem să evităm asta, de aceea am cerut garanții pentru securitatea noastră, dar nu am primit un răspuns satisfăcător de la Washington și NATO. Suntem gata să discutăm despre asta. Răspunsurile la cererile noastre reprezintă singurul mod în care dialogul poate avea loc”, a spus Putin.

Putin: în Donbas are loc un genocid. Scholz: declararea independenței Donbas încalcă acordurile de la Minsk

Putin a acuzat marți Ucraina de „genocidul” din Donbas, regiune separatistă din estul țării controlată de separatiștii proruși susținuți de Moscova de la invadarea și anexarea Peninsulei Crimeea, în martie 2014.

Cât privește votul Dumei de Stat, care a declarat, printr-o rezoluție adoptată marți, independența Donbasului, Putin a spus că „votul reflectă opinia publică.”

„Cei mai mulți cetățeni din Federația Rusă susțin cetățenii din Donețk și Luhansk. Cei mai mulți parlamentari au votat rezoluția. Noi trebuie să facem tot ce putem pentru a rezolva problemele din Donbas. Contez pe partenerii noștri din UE și NATO să ia deciziile corecte”, a spus Putin.

Cancelarul german, Olaf Scholz, i-a atras atenția că rezoluția Dumei de Stat încalcă acordurile de la Minsk, semnate și de Rusia, nu doar de Ucraina.

Putin a declarat, însă, că Ucraina este cea care refuză să respecte acordurile de la Minsk și acțiunile convenite în formatul Normandia și că, despre integritatea Ucrainei, ar trebui discutat și cu „autoritățile” din Luhansk și Donețk.

Scholz: Nu pot spune cât suntem de îngrijorați

Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce el a numit „semnul crizei amenințătoare din Europa”.

El a spus că a discutat cu omologul său rus despre acumularea de trupe de la granița cu Ucraina.

„Nu pot sublinia mai mult de atât cât de îngrijorați suntem”, a spus Scholz.

„Este urgent să avem detensionare, astfel încât să nu avem un război în Europa”, a spus Scholz, adăugând că „opțiunile diplomatice sunt încă acolo”.

El a spus că, împreună cu Putin, au căzut de acord că formatul Normandia reprezintă o soluție pentru a rezolva conflictul ucrainean.

„Nu aș spune că acest lucru este pierdut”, a spus el. .

Este afurisita noastră de datorie să prevenim un război în Europa
Olaf Scholz, cancelarul german

„Pentru noi, germanii, dar și pentru toți europenii, este important ca securitatea durabilă să nu poată fi realizată împotriva Rusiei, ci doar cu Rusia”, a spus cancelarul german.

„Cred că suntem în situația de a folosi toate posibilitățile pentru a face posibilă o soluție pașnică. Ceea ce este important pentru mine este că discuțiile au loc în acest grup de contact trilateral, deci la Minsk”, a spus Scholz în cadrul conferinței de presă.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus în conferința de presă comună cu președintele rus, Vladimir Putin, că acumularea de trupe la granița cu Ucraina este văzută ca o amenințare și este „de neînțeles”.

El a cerut „dezescaladare” în regiune și a spus că este important să nu urmeze „niciun război”.

Scholz a spus că integritatea teritorială este „nenegociabilă” și dorința sa este ca dialogul că continue. Discuțiile nu trebuie să ajungă într-o „fundătură”, a adăugat el, citat de BBC.

Kuleba: Nu cred până nu văd

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a spus marți că nu acordă credit anunțului făcut de Moscova privind retragerea unei părți din trupele aflate la granița cu Ucraina până nu obține dovezi vizibile ale acestei acțiuni.

„Avem o regulă: nu crede ceea ce auzi, crede ce vezi. Când vom vedea o retragere a trupelor, vom crede într-o detensionare a situației”, a spus Kuleba, citat de BBC.

Declarația sa a fost făcută după ce purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a spus că o parte din militarii ruși aflați în apropierea granițelor cu Ucraina se întorc la bazele lor după ce și-au încheiat exercițiile planificate în zonă, dar că exercițiile pe scară largă din toată țara continuă.

„Unitățile din raioanele militare din Sud și Vest, care și-au îndeplinit sarcinile, au început deja încărcarea în transportul feroviar și rutier și astăzi vor începe să se mute în garnizoanele lor”.

„O serie de evenimente de antrenament de luptă, inclusiv exerciții, au fost efectuate conform planului. Pe măsură ce antrenamentele se vor finaliza, trupele, ca întotdeauna, vor pleca spre bazele lor”, a adăugat el. „Practic toate districtele militare, flotele și forțele aeriene iau parte la exerciții”, a spus Konașenkov.

În urma anunțului, ambasadorul SUA la NATO a spus că SUA „va trebui să verifice” afirmațiile făcute de Rusia.

„Nu știm ce se va întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Nu știm dacă Rusia va invada Ucraina. Dar, dacă acest lucru se va întâmpla, NATO își va adapta abordările”, a spus, marți, într-o conferință de presă online, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

Aceasta a fost întrebată dacă există riscul unei confruntări NATO-Rusia. Deocamdată, NATO se concentrează asupra acțiunilor de descurajare a adversarului, a spus ea, inclusiv prin aducerea mai multor forțe în țările din flancul de est.

Ea a precizat că Rusia nu a transmis încă un răspuns la scrisorile formulate de SUA și NATO în urma solicitării de către Moscova a unor garanții de securitate.

Luni seara, Kremlinul a declarat pentru CNN că Putin este „dispus să negocieze”, spunând că criza din Ucraina este doar o parte a preocupărilor mai mari de securitate ale Rusiei.

Rusia a masat, în ultimele luni, peste 100.000 de militari la granițele sale și ale Belarusului cu Ucraina, stârnind temerile Occidentului că Rusia s-ar pregăti de o invazie în țara vecină.

Fără nicio excepție, toate cancelariile occidentale, membre NATO sau UE, dar și cele două alianțe, au transmis Rusiei că va fi supusă unor sancțiuni fără precedent dacă va ataca Ucraina.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG