Bună dimineața, dragi prieteni,
Dacă e cineva despre care se poate spune sigur că va avea o zi grea, acel cineva e președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. America lui Donald Trump pare convinsă că singura cale de a opri Rusia este ca Ucraina să facă concesii teritoriale. O zi grea vor avea, desigur, mulți alții.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- La Jeddah/Arabia Saudită încep astăzi discuții între Statele Unite și Ucraina. Washingtonul vrea să convingă Kievul să îi cedeze teritorii lui Vladimir Putin.
- Bursele americane sunt în scădere accentuată din cauza noilor politici tarifare ale SUA. O scădere accentuată înregistrează Tesla, deținută de Elon Musk, unul dintre cei mai influenți consilieri ai președintelui Trump.
- Cei nouă judecători ai Curții Constituționale se adună azi ca să discute contestația politicianului prorus Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost invalidată de Biroul Electoral Central, pe 9 martie.
Negocieri americano-ucrainene în Arabia Saudită
Statele Unite cred că singura cale de a opri războiul lui Putin este ca Ucraina să îi cedeze teritorii, reiese din declarațiile secretarului de stat american, Marco Rubio, cu care va discuta astăzi președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în Arabia Saudită, citate de Politico.
„Ucrainenii au suferit enorm, oamenii lor au suferit enorm și este greu chiar și să vorbești despre concesii”, a declarat Marco Rubio răspunzând întrebărilor legate de posibile cedări teritoriale din partea Ucrainei. „Dar este singura cale de a împiedica noi suferințe”, a adăugat el.
Marco Rubio spune că ambele părți trebuie să facă lucruri dificile ca să se ajungă la pace și că în situația dată nu există soluții militare, relatează The Guardian. BBC punctează că pe masă va fi și un acord de încetare a focului.
„Rușii nu pot cuceri toată Ucraina și, evident, va fi foarte dificil pentru Ucraina ca într-un interval de timp rezonabil să adune forța necesară ca să împingă îndărăt Rusia, acolo unde se afla înainte de 2014”, a descris Rubio blocajul în care se află Moscova și Kievul, citat de Europa Liberă.
Problema este că atunci când a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, în zorii zilei de 24 februarie 2022, (după cum ne putem aminti din live-blogul nostru de atunci), liderul de Moscova, Vladimir Putin, nu a spus că vrea unele teritorii din Ucraina sau recunoașterea internațională a anexării Crimeei, ocupate în 2014, ci a atacat Ucraina în întregime, negându-i dreptul la existență suverană.
El acuzat regimul democratic și pro-occidental al Ucrainei de nazism și genocid și a spus că pornește o așa-numită „operațiune militară specială” numai în regiunea Donbas din est, după care trupele ruse au atacat Kievul. Era o operațiune menită „să demilitarizeze” și „să denazifice” Ucraina, dar, în traducere, să înlăture orice perspectivă de apartenență a Ucrainei la UE și/sau NATO. Pe românește, se numește invazie.
Pe de altă parte, în contextul în care Washingtonul a încetat să mai transmită informații/date militare și intelligence Ucrainei, trupele ruse au avansat în ultimele zile în mai multe puncte ale frontului, inclusiv în regiunea rusească Kursk, ocupată de Ucraina pentru a avea o monedă de schimb la masa negocierilor.
Pe scurt, mutările Administrației Trump au micșorat și mai mult numărul „cărților” pe care le putea „juca” ucraineanul, cum s-a exprimat Donald Trump în schimbul de replici catastrofal din Biroul Oval din 28 februarie. Zelenski a auzit atunci și de la președintele Trump, și de la vicepreședintele J.D. Vance că nu e suficient de recunoscător și nu spune frecvent „mulțumesc” pentru ajutor militar oferit de SUA.
După ce a devenit clar că Statele Unite au decis „să rupă manualul de instrucțiuni care a ghidat relațiile ruso-americane vreme de decenii”, iar Zelenski a putut constata la Londra, pe 2 martie, și la Consiliul European de la Bruxelles, pe 6 martie, că europenii sunt la fel de îngrijorați ca și el (dar nu la fel de presați, totuși) și că nu pot suplini atât de repede contribuția militară de peste jumătate din total, Ucraina a făcut tot ce putea face ca să recapete bunăvoința Washingtonului.
Întrebat dacă într-adevăr Volodomir Zelenski a transmis personal scuze președintelui Trump pentru „lipsa de respect” din Biroul Oval, cum au spus americanii, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care s-a văzut cu Zelenski și la Londra, și la Bruxelles, a răspuns că „orice formulă prin care se ajunge la o primă înțelegere, care asigură Ucrainei capacitatea de a se apăra în continuare și le oferă garanții care să nu facă ca doar armistițiul să fie o pauză și să se reia ostilitățile cu și mai mare forță, cred că este un lucru bun. Aici nu ai soluții perfecte.”
„Important este să se ajungă la o soluție care să mulțumească cât de cât părțile implicate”, adăugat Ilie Bolojan, intervievat la Digi24.
Deocamdată, Washington Post notează că secretarul de stat american, Marco Rubio a declarat că SUA ar putea relua furnizarea de date militare Kievului, dacă discuțiile din Arabia Saudită, merg bine. De ce au loc acolo și nu în altă parte, explică RFE/RL.
Cu sau fără ajutor american, azi dimineață a avut loc un atac masiv cu drone asupra Moscovei, relatează tot Europa Liberă.
Bursele americane sunt în scădere. Tesla, în scădere abruptă
BBC, WP și alții anunță în articole de deschidere că bursele americane, dar și cele asiatice, au înregistrat scăderi din cauza războiului tarifelor declanșat de Statele Unite.
The Guardian arată că scăderile au fost cauzate de graba cu care investitorii vând acțiunile marilor companii high-tech, celebri „cei șapte magnifici”, adică Alphabet, Amazon, Apple, Microsoft, Meta, Nvidia și Tesla.
Tesla, unde CEO este Elon Musk, unul dintre cei mai influenți sfătuitori ai lui Donald Trump, a avut cea mai mare cădere din 2020 încoace, nu mai puțin de 15%.
Ziarul Financiar de la București spune că investitorii nu știu cum să scape mai repede de acțiunile high-tech și mașini și că Tesla, cumulat pe toate piețele, ar fi pierdut peste 50%.
Bloomberg spune că show-ul lui Donald Trump lovește bursele și Wall Street este afectat de temeri.
Washington Post notează că Administrația Trump încearcă să minimalizeze impactul semnalelor economice negative, deși toate cele trei mari burse americane au înregistrat scăderi semnificative.
„Indicatorul mediu Dow Jones Industrial Average a închis în scădere cu 890 de puncte, echivalentul a 2,1%, S&P 500 a scăzut cu 2,7%, iar indexul compozit Nasdaq s-a prăbușit cu 4 procente”, e informația în modul.
Economia va decola spre finele anului în momentul în care vor apărea și scăderile de taxe, a contrat economistul principal al echipei Trump, Kevin Hassett.
Curtea Constituțională se adună pentru cazul Georgescu
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale se adună azi ca să discute contestația politicianului prorus Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost invalidată de Biroul Electoral Central, pe 9 martie.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a făcut un apel la simpatizanții lui Călin Georgescu să manifesteze pașnic și să evite actele de violență precum cele care au dus la rănirea a 13 jandarmi, duminică seară. El a explicat că, în ciuda situației excepționale și nedorite, a anulării alegerilor, România își respectă legile și Constituția, iar cetățenii își vor alege un nou președinte, în mai.
După cum reiese din analiza Europei Libere și a multor altor observatori, motivarea BEC lasă puține îndoieli cu privire la concluzii. Experții constituționali spun că BEC a procedat corect.
Cel mai probabil, politicianul prorus Călin Georgescu nu va primi undă verde să candideze la prezidențialele din mai.
Vestea este liniștitoare probabil pentru majoritatea celor peste șapte milioane de alegători care nu l-au votat pe Călin Georgescu în noiembrie 2024 și care sunt îngrijorați de similitudinea dintre discursul său și cel proferat de la Kremlin, inclusiv referirile la hăcuirea teritorială a Ucrainei.
Dar este cu siguranță tristă pentru cele două milioane de alegători care l-au votat pe Călin Georgescu, dar și pentru democrația și instituțiile românești în ansamblu.
Democrația trebuie apărată și înainte de vot, arată o analiză a Europei Libere, dar e mai bine ca politicile politice să prevină o asemenea evoluție.
Ca să ajungi să interzici in extremis un candidat periculos pentru că nu ai ignorat toate semnalele, unele persistente, e clar că multe nu funcționează, explică PressOne într-un comentariu: „Nu doar Călin Georgescu e de vină”.
Între timp, în tabăra suveranistă se vehiculează un nume nou pentru un posibil candidat: analistul Dan Dungaciu, și el destul de prietenos cu Moscova.
Cât despre alte griji mai pașnice, ca în vremurile bune, președintele interimar Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu la Digi24, de ce doarme la Palatul Cotroceni: „ca să nu îl pomenească cetățenii în trafic.
A povestit și cum a fost cu umbrela Maiei Sandu. Apoi, a negat că ar fi furat un camion în tinerețe, nici nu are carnet C, și a negat și că ar fi demolat statuia lui Mihai Viteazul când era primar la Oradea.
Pe scurt, Mihai Viteazul e bine merci, și la propriu, și la figurat.
Alte subiecte:
- Azi au loc alegeri în Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, notează Digi24. Evenimentul se bucură de atenție globală. Donald Trump a spus că „într-un fel sau altul”, Statele Unite vor obține Groenlanda. Canada a spus „pas” unei idei similare.
- Un petrolier militar american și un vas portughez de transport cu încărcătură toxică s-au ciocnit în Marea Nordului, notează BBC. O persoană a fost dată dispărută.
- The Guardian atrage atenția asupra unei soluții perfect plauzibile după ce multe cercetări legate de medicamente vitale care și-au pierdut finanțarea: oamenii putred de bogați în căutare de proiecte care au nevoie de donații.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
