Linkuri accesibilitate

3 minute | Iohannis cel absent, Covid lovește năpraznic, Haugen contra Facebook


Barca politică a președintelui Iohannis pare din ce în ce mai dificil de manevrat. Absențele sale în momente cheie, amânările și indeciziile acutizează probleme majore. Iar în aceste zile, vitale. Aici, la 4 august 2021, la un eveniment dedicat Deltei Văcărești/București.
Barca politică a președintelui Iohannis pare din ce în ce mai dificil de manevrat. Absențele sale în momente cheie, amânările și indeciziile acutizează probleme majore. Iar în aceste zile, vitale. Aici, la 4 august 2021, la un eveniment dedicat Deltei Văcărești/București.

Când președintele Iohannis declara urgența pe 15 martie 2020, iar lumea a stat obligatoriu în case, media lunară era de 308 cazuri noi. Acum, în octombrie 2021, doar într-o zi au fost peste 15 mii. Ieri au murit 252 de persoane, la terapie intensivă se află copii. Iar oficialii caută ziua de ieri.

Bună dimineața,

Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi la 0 (zero) din cei 381 de parlamentari prezenți. Cea mai categorică demitere a vreunui guvern din cele 40 de moțiuni de cenzură depuse de la adoptarea Constituției, în 1991, încoace. Dar...

  • Președintele Iohannis amână consultările cu partidele politice până săptămâna viitoare, deși...
  • În niciun spital din țară nu mai există vreun pat disponibil la Terapie Intensivă, iar un guvern demis nu are putere legală să ia măsuri rapide. Între timp,
  • Senatul american a audiat-o pe fosta responsabilă de la Facebook, Frances Haugen: gigantul tech slăbește democrația și face rău copiilor pentru profit.

Guvernul Cîțu a căzut, care e planul mai departe?

Dacă ar fi să îl credem pe președintele Iohannis, niciun partid n-are vreun plan. Aceasta deși moțiunea de cenzură a fost depusă de USR PLUS la începutul lui septembrie, iar de cel puțin 10 zile, intențiile celorlalte partide au devenit limpezi. Mai ales după ce PSD, cel mai mare partid parlamentar, a depus propria moțiune de cenzură, cea care a fost votată ieri.

Altfel, de ce ar fi nevoie de „încă un răgaz” până săptămâna viitoare, când președintele le va chema la consultări, fără să precizeze nici măcar în ce zi?

Ei bine, dacă ar fi să urmărim însă declarațiile principalilor lideri politici, partidele parlamentare știu foarte exact care le este agenda de prezentat la Cotroceni.

Despre PSD e clar că se află în creștere în sondajele, și nu numai PSD, ci și AUR ar fi avantajate de alegeri anticipate.

Fostul comisar european pentru Agricultură, acum lider USR PLUS, Dacian Cioloș, la 10 noiembrie 2015, la prima sa nominalizare ca premier, după Colectiv și plecarea guvernului Ponta.
Fostul comisar european pentru Agricultură, acum lider USR PLUS, Dacian Cioloș, la 10 noiembrie 2015, la prima sa nominalizare ca premier, după Colectiv și plecarea guvernului Ponta.

Condițiile USR PLUS pentru PNL rămân cele cunoscute încă de săptămâna trecută: fără Florin Cîțu premier și negocierea unui program de guvernare, nu a funcțiilor deținute. În plus, citiți cu atenție articolul colegului meu, Cristian Andrei: Cioloș nu va respinge nominalizarea de premier dacă poate ajunge la un acord cu PNL.

Or, în PNL, influența dlui. Cîțu, care va oferi astăzi celor 1.200 de primari ai partidului, cele 10 miliarde de euro prin atât de controversatul PNDR, se dezintegrează pe zi ce trece.

La cererea expresă a lui Florin Cîțu, dar și ca urmare a unei vechi cutume a reprezentanților partidelor de guvernământ în Legislativ, parlamentarii PNL au boicotat total votul de la moțiune. Nu s-a putut astfel ști cine ar fi votat contra premierului Cîțu. Logica ritualului parlamentar nu îi împiedică însă pe mulți liberali să pună pe masă nominalizarea lui Ludovic Orban, ca premier.

Ce șanse are Ludovic Orban să își ia partidul înapoi de la Florin Cîțu după recenta victorie a acestuia la congresul din 25 septembrie 2021? Probabil că are șanse mai mari să participe la guvernare; Klaus Iohannis are nevoie de PNL/Cîțu ca vehicul politic când își va încheia statul la Cotroceni.
Ce șanse are Ludovic Orban să își ia partidul înapoi de la Florin Cîțu după recenta victorie a acestuia la congresul din 25 septembrie 2021? Probabil că are șanse mai mari să participe la guvernare; Klaus Iohannis are nevoie de PNL/Cîțu ca vehicul politic când își va încheia statul la Cotroceni.

Or, PNL aripa Iohannis/Cîțu este de altă părere. După ce inserția prezidențială în PNL a distrus coaliția de guvernare, în următoarele săptămâni există riscul ca alcătuirea noii coaliții să distrugă PNL, după cum observă Adevărul.

Cât despre ce crede publicul despre „răgazul” președintelui, cea mai bună probă este pagina de Facebook oficială a lui Klaus Iohannis. Pe lângă ipoteza pro-PSD & AUR a anticipatelor, între miile de acuzații la adresa președintelui, a apărut și speculația demiterii președintelui.

Klaus Iohannis este unul dintre cei mai „decorativi” președinți ai României. Aici la ceremonia de depunere de flori la Mormântul Eroului Necunoscut, în iunie 2021. Monumentul amintește un război purtat în urmă cu mai bine de 100 de ani, de care „România educată” își amintește rar și, eventual, fără personajele principale.
Klaus Iohannis este unul dintre cei mai „decorativi” președinți ai României. Aici la ceremonia de depunere de flori la Mormântul Eroului Necunoscut, în iunie 2021. Monumentul amintește un război purtat în urmă cu mai bine de 100 de ani, de care „România educată” își amintește rar și, eventual, fără personajele principale.

Ne mărginim aici la a spune că președintele Iohannis se află pentru două zile - ieri și azi - în străinătate la reuniunea EU legată de Balcanii de Vest. Mâine ar fi putut disponibil pentru consultări, dacă nu ar fi avut nevoie de timp să-și asigure obediența PNL, eventual prin atacuri șocante la USR PLUS, după cum s-a văzut în discursul de aseară.

Sau dacă ar fi vrut să arate că îi pasă.

Frances Haugen contra Facebook. Care sunt concret acuzațiile?

Toată presa internațională se ocupă de audierea în Senatul american a fostului manager de la Facebook, Frances Haugen.

În vârstă de 37 de ani, ea a oferit autorităților americane consistente documente interne în sprijinul afirmației că cei din conducerea Facebook „știu ce trebuie schimbat pentru ca Facebook și Instagram să devină mai sigure, dar nu vor face schimbările necesare pentru că pun profiturile lor astronomice înaintea oamenilor”, citată de Washington Post.

Avertizorul de integritate, Frances Hauges, în timpul audierilor din Comitetul pentru Comerț, Ștință și Transport al Senatului Statelor Unite, 5 octombrie 2021.
Avertizorul de integritate, Frances Hauges, în timpul audierilor din Comitetul pentru Comerț, Ștință și Transport al Senatului Statelor Unite, 5 octombrie 2021.

Frances Haugen cere autorităților reglementări clare, după cum scrie New Your Times, bineînțeles că Mark Zukerberg a răspuns că „nu acesta este tabloul real al companiei” care „nu pune profitul înaintea securității” utilizatorilor, citat inclusiv de Le Monde.

Bătrânul BBC rezumă laconic avertismentul Haugen: Facebook face rău copiilor și slăbește democrația.

Se pare că indiferent de supărarea șefilor de la FB și de dilemă morală și politică dintotdeuna - chiar are dreptul oricine să vorbească în orice fel despre orice - rețelele de socializare fără nicio altă regulă au devenit extrem de problematice.

Toată lumea știe însă că nu există viață în secolul XIX fără ele, vezi analizele privind accidentul tehnic de acum două zile, în WP sau în The Times.

The Times se ocupă și de majorarea salariului minim din Marea Britanie, care urmează să devină de 9,42 lire sterline. Dar reamintește și cât de greu este le este oamenilor care trăiesc singuri să facă față unei situații de carantină națională sau regională.

România va salva vieți. „Statul eșuat”... cine zice ăla e!

Informațiile apărute în presă în ultimele zile sunt încă mai îngrijorătoare decât datele oficiale care relevă și ele o situație cu care România nu s-a mai confruntat până acum niciodată. Toate paturile ATI sunt ocupate, iar numărul de decese depășește de multe zile o sută de oameni zilnic.

Peisajul descris de Anca Grădinaru de la Europa FM prefigurează săptămâni de coșmar.

În martie 2020, oamenii au fost ținuți în case săptămâni de-a rândul la circa 308 noi cazuri zilnic. Atunci în fața necunoscutului groaznic care era Covid se afla întreaga Uniune Europeană, acum, pentru că majoritatea țărilor europene și-au redus mult riscurile prin politici publice înțelepte, decidenții români par complet debusolați.

Danemarca și Portugalia sunt citate frecvent de presa internațională pentru vaccinarea întregii populații, cu numărul de îmbolnăviri redus la minim, îmbolnăviri transformate într-un soi de guturai care trece în câteva zile. Iar media europeană a vaccinării este de peste jumătate, în România este de o treime.

Până când președintele Iohannis se hotărăște să ia vreo decizie (atenție și Direcțiile de Sănătate Publică au șefi numiți politic), până când premierul demis își face timp pe agendă pentru urgențele reale, cel mai indicat este: 1. Vaccin - eventual doza a treia 2. Distanțare socială și mască 3. Ajutor celor în nevoie sub formă de măști, alimente, medicamente. Inclusiv doctorilor.

Europa Liberă va întreba încă o dată autoritățile de la București dacă și când va cere România ajutor european și în materie de personal medical.

Vă rugăm să ne scrieți pe această temă, dar mai ales pe subiectele de fond la treiminute@rferl.org

Cele bune, ne revedem mâine,

Elena Tănase

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG