În aparență, a fost un atac militar asupra Ucrainei. Dar lansarea de către Rusia a unei noi rachete cu rază intermediară de acțiune, conform anunțului făcut de Vladimir Putin, a avut ca scop transmiterea unor mesaje - majoritatea semnalelor fiind îndreptate direct către Washington și Occident.
În comentariile televizate de după atacul din 21 noiembrie, care a vizat orașul Dnipro, Putin a declarat că acesta face parte din răspunsul Moscovei la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS furnizate de SUA și Storm Shadow furnizate de Marea Britanie.
De asemenea, el a declarat că Rusia are dreptul de a viza facilitățile militare din țările care permit Kievului să utilizeze armele lor în acest scop.
„Pe scurt, aceasta a fost o lovitură politică, nu una militară”, afirmă Mick Ryan, general-maior în retragere al armatei australiene și membru senior al think tank-ului Lowy Institute din Sydney.
Racheta balistică a făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra orașului Dnipro, unde autoritățile ucrainene au declarat că trei persoane au fost rănite.
De asemenea, în atac au fost avariate o instalație industrială și un centru de reabilitare pentru persoanele cu handicap – fotografiile arătau ferestre sparte, un tavan prăbușit și resturi împrăștiate pe podele.
Fabian Hoffman, expert în domeniul apărării și cercetător doctor la Universitatea din Oslo, a declarat pentru Kyiv Independent că „această lovitură nu are valoare militară, ci este pur în scopuri politice”.
Prin urmare, ce a încercat Putin să obțină?
Depășirea liniilor roșii
De când Putin a ordonat invadarea la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, el și alți oficiali ruși - precum și presa controlată de stat - au folosit în mod repetat amenințarea potențială a unui atac nuclear pentru a încerca să sperie Occidentul și să descurajeze Statele Unite și Europa să trimită arme la Kiev.
De fapt, aceste mesaje nucleare au fost atât de frecvente, încât este posibil ca Rusia să fi rămas fără săbii pe care să le agite: Kremlinul ar putea fi îngrijorat de faptul că se consideră că permite ca „liniile roșii” să fie depășite fără consecințe.
Vladimir Putin „poate percepe că menționarea armelor nucleare, după ce a făcut-o în mod frecvent, are o valoare din ce în ce mai mică în transmiterea mesajului său cu privire la ceea ce el consideră a fi interferența NATO în războiul său de genocid”, mai spune Mick Ryan.
„El avea nevoie de un semnal diferit pentru Washington și a ales să facă acest lucru cu un alt tip de armă”, completează fostul ofițer superior australian.
Putin a evocat un eventual atac nuclear cu mult înainte de invazia la scară largă a Ucrainei.
Dar există o mulțime de motive pentru ca Rusia să se abțină de la utilizarea arsenalului său atomic, inclusiv întrebări privind eficacitatea în războiul împotriva Ucrainei și reacția Moscovei din partea țărilor din întreaga lume, inclusiv China, India și țările din sudul global.
Nicio „inflexiune semnificativă”
Cu toate acestea, mesajele nucleare nu au lipsit: În discursul său, Putin a spus că „în acest caz” racheta - pe care a numit-o Oreșnik (Hazel) și despre care Pentagonul a spus că se bazează pe un model existent, RS-26 sau Rubezh - avea o încărcătură non-nucleară.
„Este genul de semnalizare pe care o faci atunci când nu poți, de fapt, să escaladezi în modul în care ai amenințat”, spune Ruth Deyermond, lector senior la Departamentul de Studii de Război de la King's College din Londra, despre atacul cu rachete din 21 noiembrie.
La fel ca în cazul afirmațiilor și acțiunilor anterioare, inclusiv o modificare a doctrinei nucleare ruse în această lună - care a inclus formulări care păreau menite să îi dea lui Putin mai multă libertate în utilizarea armelor atomice dacă decide să facă acest lucru - atacul cu rachetă a spus puține despre intențiile reale ale Rusiei.
„Nici atacul cu racheta balistică Oreșnik, nici declarația lui Putin din 21 noiembrie nu reprezintă o inflexiune semnificativă a capacităților de atac rusești sau a disponibilității de a utiliza o armă nucleară”, arată Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA.
Biden, Trump, Ucraina, Europa
Cu președintele american Joe Biden pe picior de plecare și cu mai puțin de două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să revină la Casa Albă, Putin ar putea spera că „testul” rachetei, așa cum l-a numit el, va avea o dublă funcție.
Președintele rus ar spera că-l va avertiza pe Biden împotriva unor măsuri majore de consolidare a Kievului în săptămânile care i-au mai rămas în funcție și că-l va încuraja pe Trump - ale cărui afirmații repetate că va pune capăt rapid războiului au generat așteptări privind un impuls pentru pace - să reducă sprijinul SUA pentru Ucraina.
În timp ce Statele Unite ar putea fi principala țintă a mesajului transmis de Rusia, lovitura împotriva Ucrainei ar putea avea ca scop să provoace frica în această țară și să provoace îngrijorare în Europa.
Asta în contextul în care noua administrație Trump ridică întrebări nu doar cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina, ci și cu privire la relația cu NATO și solidaritatea cu Uniunea Europeană.
Putin „nu trimite aici mesaje doar către Washington. El a folosit o armă cu o rază de acțiune de peste 5.000 de kilometri, care, prin urmare, ar putea fi folosită împotriva aproape oricărei ținte din Europa și Regatul Unit”, subliniază Mick Ryan.
„Acesta este un mesaj pentru Europa, nu numai cu privire la sprijinul său pentru Ucraina, ci și cu privire la capacitatea și dorința Rusiei de a influența politica legată de apărare și securitate mult dincolo de Ucraina”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
