Guvernul italian a blocat un transport de 250.000 de doze de vaccin AstraZeneca în Australia. Decizia a fost motivată de către italieni prin eșecul companiei de a furniza în Uniunea Europeană numărul de doze convenit în contract.
Italia este prima țară din UE care folosește noile reglementări ale blocului care permit oprirea exporturilor în cazul în care compania care furnizează vaccinurile nu și-a îndeplinit obligațiile față de UE.
Mișcarea Italiei ar fi sprijinită de către Comisia Europeană, potrivit BBC.
Nu au existat comentarii oficiale cu privire la mișcarea Italia din partea UE sau a companiei AstraZeneca.
Australia a replicat că pierderea unui transport nu va afecta grav campania de vaccinare. Australia și-a început programul de vaccinare săptămâna trecută folosind vaccinul Pfizer / BioNTech. Vineri trebuiau să înceapă inoculările cu jabul AstraZeneca.
„Suntem, evident, dezamăgiți și frustrați de această decizie”, a declarat ministrul Finanțelor Simon Birmingham pentru Sky News, citat de DPA.
Guvernul italian s-a adresat săptămâna trecută Comisiei Europene pentru a exprima intenția sa de a bloca transportul. Într-o declarație de joi, ministerul de Externe a explicat această mișcare, spunând că a primit cererea de autorizare pe 24 februarie.
Este prima astfel de interdicție în cadrul unui nou sistem UE în care producătorii trebuie să solicite autorizația de export din țara în care este produs vaccinul.
Noul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, o figură influentă în Europa, în calitate de fost președinte al Băncii Centrale Europene, a susținut într-o videoconferință cu liderii UE că regulile ar trebui aplicate riguros, supărat pe eșecul AstraZeneca de a livra dozele la care s-a obligat.
AstraZeneca este pe cale să furnizeze doar 40% din dozele convenite cu Uniunea Europeană, în primele trei luni ale anului. Compania a citat problemele de producție pentru deficitul de vaccinuri livrate în statele membre.
În ianuarie, pe atunci premierul italian Giuseppe Conte a descris întârzierile în furnizarea de vaccinuri de către AstraZeneca și Pfizer drept „inacceptabile” și a acuzat companiile că și-au încălcat contractele.
UE a fost criticată pe scară largă pentru ritmul lent al programului său de vaccinare. În cadrul schemei UE de vaccinare, care a fost întocmită în iunie anul trecut, blocul a negociat achiziționarea de vaccinuri în numele statelor membre.
Naționalismul pandemiei
Italia a mai fost în centrul atenției la începutul pandemiei de coronavirus. Atunci, Italia a pomenit un război global al măștilor și a criticat ceea ce consideră o măsură abuzivă din partea României: blocarea unui transport de măști de protecție care ar fi trebuit să ajungă în Peninsulă. Ambasada Italiei la București a replicat însă că „nicio activitate atribuibilă statului român nu a făcut obiectul vreunei plângeri sau condamnări, nici măcar morale”.
Schimbul de replici a venit după autoritățile române au decis să interzică pentru o perioadă de 6 luni distribuţia în afara teritoriului României a medicamentelor si a tuturor produselor sanitare care au legătura cu prevenirea, diagnosticarea si tratamentul pentru COVID-19.
La nivel internațional, mai mulți experți au atras atenția asupra unui pericol care a apărut și cu ocazia altor pandemii: așa-numitul „naționalism al vaccinului”. Dacă fiecare țară acționează pe cont propriu, pe principiul „fiecare pentru el”, există riscul ca acces la vaccin să aibă doar statele puternice la nivel global, care dispun de resurse financiare și economice mari.
Nu ar fi prima oară. În 2009, în timpul pandemiei de gripă porcină, care a ucis aproape 285.000 de oameni în toată lumea, dezvoltarea unui vaccin a durat șapte luni, iar statele puternic dezvoltate au apelat la producătorii farmaceutici naționali pentru a-și asigura vaccinul. Comenzile au fost negociate în avans, ca și acum, iar țările sărace au rămas fără acces la vaccin. Distribuția vaccinului s-a făcut deci nu după o nevoie epidemiologică, acolo unde virusul H1N1 lovea cel mai rău, ci în funcție de puterea de cumpărare a statelor, arată un articol din Harvard Business Review.
