Linkuri accesibilitate

Aderarea Suediei la NATO, dezbătută în comisia de afaceri externe a Parlamentului turc


Comisia de afaceri externe a parlamentului turc s-a reunit joi pentru a dezbate cererea Suediei de a adera la NATO.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a trimis pe 23 octombrie parlamentului turc, pentru ratificare, proiectul de lege care aprobă protocolul și cererea de aderare a Suediei la alianța nord-atlantică.

Odată ce comisia va da undă verde, protocolul de aderare va fi ratificat de adunarea generală a parlamentului turc pentru ultima etapă a procesului legislativ din Turcia, scrie Associated Press. Procedura ar putea să se încheie la sfârșitul lunii.

Turcia a blocat ratificarea aderării Suediei la NATO, după ce a acuzat-o că este prea îngăduitoare cu grupurile pe care Ankara le consideră amenințări la adresa securității sale, inclusiv militanții kurzi și membrii unei rețele pe care Ankara o acuză de lovitura de stat eșuată din 2016.

Cu toate acestea, de la redeschiderea parlamentului, oficialii turci au spus în repetate rânduri că Stockholmul trebuie să ia măsuri mai concrete pentru a reprima miliția interzisă a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) înainte ca Ankara să-i ratifice candidatura.

Turcia a fost nemulțumită și de demonstrațiile organizate de susținătorii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), în afara legii în Suedia, precum și de protestele de ardere a Coranului care au nemulțumit țările musulmane.

PKK este considerată o organizație teroristă de Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a exprimat obiecția față de candidatura Suediei în timpul unui summit NATO din iulie, dar luna trecută a trimis protocolul de aderare parlamentului pentru ratificare. Schimbarea de atitudine a Turciei a survenit promisiunii pe care Stockholmul a făcut-o Ankarei privind combaterea terorismului.

În plus, NATO a fost de acord să stabilească un coordonator special pentru combaterea terorismului. De asemenea, Suedia și-a oferit sprijinul pentru susținerea candidaturii Turciei de aderare la Uniunea Europeană.

NATO necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor existenți pentru a se extinde, iar Turcia și Ungaria sunt singurele țări care s-au opus până acum.

Ungaria a blocat oferta Suediei, pretinzând că politicienii suedezi au spus „minciuni flagrante” despre starea democrației din Ungaria.

Nu este clar când va ajunge proiectul de lege în plenul parlamentului, în care partidul de guvernământ al lui Erdoğan și aliații săi dețin majoritatea.

Dar președintele parlamentului turc, Numan Kurtulmuș, i-a spus omologului său suedez, Andreas Norlén, într-o conferință video săptămâna aceasta, că speră ca procesul să fie finalizat „cât mai curând posibil”, potrivit agenției de stat Anadolu din Turcia.

Suedia și Finlanda și-au abandonat pozițiile tradiționale de nealiniere militară pentru a căuta protecție sub umbrela de securitate a NATO după ce Rusia a invadat total Ucraina pe 24 februarie 2022.

Finlanda a aderat la alianță în aprilie, devenind al 31-lea membru al NATO, după ce parlamentul turc a ratificat oferta țării nordice.

Acordul Turciei privind aderarea Suediei a fost, de asemenea, legat de eforturile Ankarei de a achiziționa noi avioane de vânătoare F-16 din Statele Unite și de a-și moderniza flota existentă. Cu toate acestea, atât oficialii americani, cât și cei turci au insistat că un astfel de acord nu va fi legat de apartenența Suediei la NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că așteaptă cu nerăbdare un „vot rapid” în parlamentul turc și speră să primească Suedia ca aliat „foarte curând”.

Într-o notă adresată membrilor NATO cu privire la următoarea întâlnire a miniștrilor de externe din 28 și 29 noiembrie, Stoltenberg a sugerat că Suedia s-ar putea alătura alianței la această întâlnire, potrivit unui diplomat european.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG