Linkuri accesibilitate

„Negaționiștii” Covid-19. De ce câștigă teren ideea că pandemia e o invenție


Dincolo de adepții teoriilor conspiraționiste, mulți oameni și-au pierdut încrederea în autorități și experți,.

Cu siguranță i-ați întâlnit până acum, nu doar pe rețelele de socializare, ci și față în față, pe cei care consideră că pandemia de coronavirus este o invenție și că măsurile de protecție și de prevenire a răspândirii virusului nu merită respectate. Cum s-a ajuns aici, în ciuda tuturor cifrelor, explicațiilor și imaginilor care atestă gravitatea acestei noi boli?

Pierderea încrederii sau, în cazul adepților teoriilor conspiraționiste, întărirea certitudinilor că pandemia de Covid-19 nu există cu adevărat și că nu este un pericol grav poate avea mai multe explicații, de la factori psihologici la pierderea încrederii în autorități, arată experții consultați de Europa Liberă. Exemplele recente date la vârful politicii românești, de lideri PNL care nu respectau legile restrictive anti-coronavirus impuse chiar de ei, au contribuit și ele la erodarea încrederii.


Jumătate dintre români cred că „statul a ascuns informații importante în această criză și în același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID-19”, arăta un sondaj IRES publicat în luna mai. Tot aproape jumătate dintre români credeau că noul coronavirus nu este așa de periculos „pe cât se crede”.

Românii nu sunt un caz special. În toată Europa, încrederea în experți, dar și în autorități s-a erodat și mai mult în timpul pandemiei. Contrar aparențelor, oamenii nu sprijină mai mult statul și acumularea sa de puteri, din timpul stării de urgență/alertă, iar experții nu și-au recâștigat o poziție de încredere în rândul populației. Din contră, arată un sondaj făcut de European Council on Foreign Relations (ECFR) în nouă țări europene – Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Suedia.

În medie, 33% dintre cei peste 11.000 de cetățeni intervievați spun că și-au pierdut încrederea în guvernul țării lor, în timpul pandemiei. Există, desigur, variații și extreme. În Danemarca, 60% din oameni au încredere mai mare în guvern acum, procente la fel de mari fiind în Portugalia și Suedia. La polul opus se află Franța, unde 61% din oameni și-au pierdut încrederea în guvern, iar scoruri la fel de negative s-au înregistrat și în Spania.

În ce-i privește pe experți, mulți oameni au ajuns să îi creadă simple instrumente manipulate politic de guverne, pentru a-și justifica măsurile impuse populației în timpul pandemiei, arată sondajul.

Este o descoperire importantă a sondajului faptul că mulți cetățeni consideră experții ca fiind implicați în procesul politic – susceptibili de manipulare și instrumentalizare – nu ca fiind independenți, separați de politic și furnizori de fapte obiective”, arată ECFR.

Cea mai mare încredere în experți s-a înregistrat în Danemarca (64%) și Suedia (61%), iar cea mai scăzută în Franța (15%), Spania (21%) și Polonia (20%).

Cum au ajuns mulți români să dea cu tifla pandemiei de Covid-19?

Oamenii nu cred că există, până când cineva din cercul lor de apropiați ia Covid și atunci conștientizează că există riscul.
Ovidiu Voicu, sociolog


Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, explică pentru Europa Liberă că, dincolo de adepții teoriilor conspirației, pentru mulți există factorul psihologic, pe care nu îl pot depăși.

Psihologii au avertizat de la început că posibilitatea medie de a accepta măsuri de izolare este undeva la trei-patru săptămâni. Apoi, există reflexe ale creierului care pur și simplu refuză să mai accepte, își închide canalele de acceptare rațională a primejdiei. Până la urmă, trebuie să ai voință, să îți înțelegi genul acesta de reflexe și să poți să impui un control rațional. E nevoie de un antrenament, de a pune rațiunea înaintea instinctului, pe care mulți oameni nu îl au. E nevoie de educație, de autocunoaștere”, spune Ovidiu Voicu.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică, consideră că românii devin „victimele propriului succes” în lupta cu pandemia: „România a trecut mult mai bine decât țări din Vestul Europei peste această pandemie și se întâmplă ca și în cazul bolilor infecțioase care omorau o grămadă de copii acum o jumătate de secol. Au apărut vaccinurile și brusc e foarte greu să vezi pe cineva care a văzut un copil cu poliomielită. Oamenii încep să creadă că nu mai există și că vaccinul e o prostie”.

Doctorul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, crede că mulți au ajuns să aibă reacția aceasta nu atât pentru că nu cred în existența virusului și efectelor sale, ci din cauza „psihozei generale”.

Nu ar fi trebuit să fie o agitație atât de mare. S-a demonstrat că atunci când la populație vrei să rezolvi cu nuiaua, s-ar putea să obții efectul invers. Cred că trebuie să fim fermi, dar să fie explicate lucrurile. La noi măsurile au fost introduse mai repede decât în alte părți, dacă e să tragem linie, la noi este mult mai bine decât în alte țări din Europa”, spune doctorul Marinescu.

Contracararea acestei reacții din partea multor cetățeni ar putea fi făcută de autorități printr-o comunicare mai bună, consideră sociologul Ovidiu Voicu.

În loc de mesajele reci, care apelează doar la rațiune, e nevoie de detalii, exemple despre persoanele care decedează. Au un impact foarte important – oamenii nu cred că există, până când cineva din cercul lor de apropiați ia Covid și atunci conștientizează că există riscul. La început, la noi se comunica fiecare caz – niște inițiale, o vârstă, un loc. Era o ancoră că sunt niște oameni care au murit. Acum este doar o cifră”.

O contribuție la reacția de negare a realității este și comportamentul unor politicieni la nivel înalt, mai arată Ovidiu Voicu, referindu-se la faptul că membri ai cabinetului Orban, în frunte cu premierul, au fost fotografiați adunați la ziua lui Ludovic Orban, fără măști de protecție, sau la recentul episod în care prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a adunat la un restaurant din Cluj mult mai mulți invitați decât permite legea, pe timpul pandemiei de coronavirus.

Este și o revoltă în fața unei nesimțiri. Atitudinea guvernului, a PNL, este că există două tipuri de reguli – pentru noi și pentru fraieri, restul lumii. Așa a pățit și Boris Johnson în Marea Britanie. Lucrul acesta probabil că va fi taxat foarte puternic, dar contribuie la relaxarea și mai mare a oamenilor”, arată care este puterea exemplului sociologul Ovidiu Voicu.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG