Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Marea Unire din 1918 este marcată în acest an de autoritățile române printr-o expunere mai mare în relațiile cu partenerii internaționali, venită prin organizarea reuniunii celor 30 de miniștri ai NATO.
- Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, au oferit concluziile reuniunii de la București: unitate și ajutor acordat Ucrainei.
- Relația Occidentului cu China a fost un alt subiect de discuție, iar răspunsul Beijingului a lipsit deocamdată, fiind confruntat în ultimele zile de proteste față de restricțiile Covid.
Victoria Ucrainei, necesară pentru aderare
Țările membre NATO vor sprijini Ucraina cu echipament militar și energetic, oricât timp va fi nevoie și cu tot ce are nevoie ca să se apere de agresiunea Rusiei, a spus secretarul general Jens Stoltenberg.
Același mesaj a venit și de la secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care a afirmat că atacurile „cu foc și pară” ale lui Vladimir Putin asupra infrastructurii energetice ucrainene nu vor diviza aliații.
„Cunoaștem tactica președintelui Putin: îngheață și înfometează ucrainenii, îi forțează să plece din casele lor, crește costurile cu energia, alimentele și alte costuri casnice, nu numai în Europa, ci în întreaga lume, iar apoi încearcă să dezbine coaliția”, a spus Blinken.
El a condamnat barbaria atacurilor rusești asupra civilililor și infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat milioane de oameni fără energie electrică și căldură la începutul iernii. Găsiți declarațiile complete la Europa Liberă.
Tot în Europa Liberă, cele cinci probleme grele negociate de miniștrii NATO la București, dar și o analiză despre cum comunică NATO pe o singură voce, în ciuda notelor discordante ale unor membri.
Există un plan G7-UE privind restabilirea infrastructurii energetice a Ucrainei, a spus al doilea om în alianță, Mircea Geoană, pentru Digi24, în timp ce Bloomberg îl citează pe ministrul leton de Externe: Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a lovi ținte folosite în invazie din interiorul Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus ieri crearea unui tribunal special pentru anchetarea crimelor comise de Rusia în Ucraina, relatează The New York Times.
RFE/RL dezvoltă o altă propunere a șefei CE: un plan de confiscare a activelor rusești care au fost înghețate prin sancțiuni. Sumele ar depăși 300 de miliarde de euro și ar fi investite în beneficiul Ucrainei, pentru a compensa daunele provocate de invazia rusă.
Înainte să mai propună alte planuri de pace, miliardarul Elon Musk a fost invitat de Volodimir Zelenski în Ucraina, ca să vadă distrugerile provocate de războiul Rusiei, arată NYT, iar Politico scrie despre decizia Germaniei de a recunoaște Holodomorul ca genocid.
Reuters scrie despre posibile amenințări prin scrisori-bombă, trimise la ambasada Ucrainei la Madrid și o companie spaniolă de armament care produce lansatoare de rachete donate Kievului.
La mulți ani, România!
De Ziua Națională a României, parcă nicio urare nu poate să ofere la fel de multă satisfacție precum recunoștința arătată de ministrul de Externe al Republicii Moldova, într-un interviu pentru Europa Liberă: România ne ține pe linia de plutire politic, geopolitic, energetic.
Marea Adunare Națională nu a fost o defilare cu steaguri, ci un risc asumat, scriu colegii în Europa Liberă, într-o aducere aminte a victoriei care a venit prin această zi, în 1918. Societatea românească își atinsese obiectivul pentru care intrase în Primul Război Mondial, anume realizarea proiectului național România Mare, spune istoricul Alin Ciupală.
Din arhiva Europei Libere vă mai propun două articole la fel de captivante: Înainte de Marea Unire a fost marea înfrângere și cum a fost reflectată această zi extrem de importantă în jurnalul Reginei Maria, care intra alături de Regele Ferdinand în Bucureștiul eliberat.
Astăzi, în Capitală, peste 1.500 de militari români şi circa 150 de militari din țările aliate și partenere defilează la parada de Ziua Naţională, iar Hotnews prezintă inclusiv echipamentele care vor trece pe la Arcul de Triumf. Aceeași publicație amintește în ce alte zile a mai fost sărbătorită în trecut ziua României.
România are însă și multe probleme, care nu pot fi ascunse de festivismul conducerii politice. PressOne scrie despre „România confiscată” și titrează: „Cartelizarea” partidelor politice sufocă societatea și o lasă fără școli, spitale sau drumuri.
La acest ultim aspect, România are mai puțin de jumătate din necesarul unei rețele decente de autostrăzi, conform News.ro. În educație, Libertatea își îndreaptă atenția spre grădinițe și creșe: deși puține, ele își reduc numărul.
Din punct de vedere politic, Europa Liberă arată lipsa de actuală de viziune. Coaliția de guvernare a decis majorarea salariului minim brut până la 3.000 de lei, dar pentru 200 de lei sunt neimpozitați. Aici apare însă o problemă: un angajat cu 3.100 de lei brut va câștiga net mai puțin decât unul cu 3.000 de lei lunar.
Cenzura chineză își arată limitele
Videoclipurile de la protestele din China îi pun la grea încercare pe cenzorii din această țară, relatează The New York Times.
Astfel, clipurile cu manifestanți antiguvernamentali care țin în mână foi albe de hârtie continuă să circule pe internetul din China, marcând un eveniment rar într-o țară cu cel mai sofisticat aparat de cenzură din lume. Experții spun că numărul mare de postări despre proteste pare să fi copleșit controalele digitale.
Reuters scrie că două orașe din China - Chongqing și Guangzhou - vor atenua restricțiile Covid pe fondul protestelor continue împotriva măsurilor stricte.
SUA consideră că protestele din China nu se vor extinde deocamdată, în Politico, iar CNN analizează relația UE-China: un partener comercial uriaș și un „rival sistemic”.
De asemenea, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a transmis, după reuniunea de la București, că Beijingul nu este un adversar al alianței, deși politicile Chinei sunt problematice, relatează Europa Liberă.
The Economist spune la moartea lui Jiang Zemin, venit la putere după masacrul din Piața Tiananmen, că liderul partidului chinez din perioada 1989-2002 a supervizat un val de schimbări economice, însă fără prea multe reforme politice. Acesta a murit ieri, la vârsta de 96 de ani.
Fed și prăbușirea FTX
Președintele Fed, Jerome Powell, a indicat că banca centrală americană ar putea reduce ritmul de înăsprire a politicii monetare începând cu luna decembrie, iar declarația a dus la aprecierea principalilor indici de pe Wall Street, scrie Bloomberg.
Însă atenția presei americane a fost îndreptată mai degrabă asupra interviului acordat de Sam Bankman-Fried, fostul director executiv al bursei de criptomonede FTX, pentru New York Times, interviu preluat și de alte mari publicații.
Considerat o figură legendară în industrie, el a negat că a comis fraude cu bună știință, după ce FTX s-a prăbușit și a pierdut 32 de miliarde de dolari din evaluare.
Însă, ceea ce pentru el a însemnat „o lună proastă”, pentru alți mulți investitori a însemnat că nu au reușit să își retragă fondurile de pe platforma aflată acum în faliment.
AP scrie despre eforturile privind evitarea grevei feroviare din SUA, Camera Reprezentanților adoptând un proiect de lege care ar obliga companiile și lucrătorii să respecte o propunere de acord la care s-a ajuns în septembrie, dar care a fost între timp respinsă de unele sindicate implicate în negocieri. Termenul limită este 9 decembrie.
CNN relatează despre faptul că o comisie din Camera Reprezentanților dispune acum de șase ani de declarații fiscale federale ale fostului președinte Donald Trump, acuzat de democrați că și-a ascuns situația financiară.
Alte știri:
- Comisia Europeană spune că Ungaria nu a făcut destule progrese privind reformele judiciare și propune Consiliului UE suspendarea a 7,5 miliarde de euro din banii care urmau să fie alocați acestei țări.
- Uniunea Europeană a amenințat Twitter cu interdicția pe continent, dacă miliardarul Elon Musk nu respectă regulile privind moderarea conținutului, punând astfel bazele unei bătălii de reglementare cu privire la viitorul platformei de socializare.
- Lady Susan Hussey, o confidentă a reginei Elisabeta a II-a și naşa de botez prinţului William, a demisionat din Casa Regală după ce a întrebat-o în repetate rânduri pe șefa de culoare a unui ONG „din ce țară provine cu adevărat”.
Nu uitați, așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Zi cu împliniri,
George
