Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Germania a anunțat un pachet de 65 de miliarde de euro menit să ajute populația și economia să facă față efectelor majorării prețului la energie. Măsurile includ de la plăți directe către anumite categorii de populație până la tarife mai mici pentru un anumit plafon de bază al consumului de energie.
- Președintele Ucrainei avertizează Europa înaintea venirii iernii și insistă pentru adoptarea unui al 8-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei.
- În România, aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep luni cursurile unui nou an şcolar marcat de numeroase modificări și decizii controversate.
„Vom depăși această iarnă”
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a dat asigurări populației că țara va avea suficientă energie pentru această iarnă și a prezentat măsurile menite să ajute – de la sprijin direct pentru anumite categorii de populație (300 de euro pentru pensionari, 200 pentru studenți) și menținerea unor prețuri scăzute pentru transportul public, la tarife limitate până la un anumit plafon de bază al consumului de energie și la „colectarea profiturilor în exces ale unor producători de energie”, după cum precizează Politico.
Anunțul celui mai mare pachet adoptat de Germania după declanșarea crizei prețurilor la energie a venit după 22 de ore de negocieri politice și după ce Gazprom a anunțat, vineri, că nu reia furnizarea prin conducta Nord Stream 1. După o întrerupere anunțată inițial drept temporară, Germania ar fi urmat să primească din nou gaz rusesc sâmbătă dimineață.
Decizia Rusiei de a nu relua livrările a venit după ce, vineri, grupul G7 a decis plafonarea prețului pentru petrolul livrat de Moscova. Din cauza acestor reacții în lanț, experții în energie estimează că gazul ar putea ajunge săptămâna aceasta la prețuri record.
„Războiul energiei a început”, scria vineri seară Politico, relatând despre anunțul G7 de plafonare a prețurilor pentru petrolul rusesc și reacția Gazprom. În prezent, notează Reuters, gazul rusesc mai ajunge în Europa doar prin conducte care tranzitează Ucraina și nu se știe pentru cât timp. Piețele europene încep săptămâna pregătite pentru prețuri record.
În mesajul transmis duminică seară, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spus că țara sa a avertizat Europa în mod repetat că menținerea „legăturii Nord Stream” cu Rusia se poate transforma într-un dezastru în orice moment. „Exact acest lucru se întâmplă”, a adăugat Zelenski, care a precizat că a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen despre un al 8-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Zelenski a mulțumit forțelor sale pentru progresele obținute în contraofensiva din estul și sudul țării și crede că „steagul Ucrainei și viața în libertate vor reveni în Crimeea. Evoluțiile din războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, pe liveblog-ul Europa Liberă.
„Back to school”, pe românește
Dacă Politico a folosit sintagma „back to school” pentru a trece în revistă prioritățile Uniunii Europene în această toamnă, în România ea este realitate astăzi, când aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep cursurile în peste 17.800 de unităţi de învăţământ, precizează Agerpres. Anul şcolar 2022 - 2023 va avea 36 de săptămâni de cursuri, se va încheia pe 16 iunie 2023 și e organizat pe module.
Europa Liberă vă prezintă lista neagră a problemelor cu care se confruntă învățământul românesc la acest început de an, marcat, ca de fiecare dată, de eșecul politicienilor de a se abține de la vizite la școli și discursuri populiste.
Ministrul Sorin Cîmpeanu, artizanul valului de nemulțumiri legate de modificările pe care le promovează, a mers la Colegiul „Sfântu Sava” din București și a invocat istoria. „Nu învățați pentru note”, le-a spus el elevilor, „nu sunt multe schimbări pentru voi anul acesta, vor fi la anul”, a adăugat el prezentând structura pe module care intră în vigoare de anul acesta. O sinteză a modificărilor, în Adevărul.
Cu o seară înainte, Cîmpeanu transmitea pe Facebook că România „reașeză la locul cuvenit sintagma ’Ai carte, ai parte’”. „Sintagma provine din secolul al XIX-lea, din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), și face referire la persoanele care au carte funciară, deci aveau parte de proprietate, adică de terenul agricol pentru care ’aveau carte’. Expresia nu are, deci, nicio legătură cu educația sau aportul cultural, ci exclusiv cu proprietatea funciară”, notează G4Media.
La începerea școlii, Ministerul Sănătății transmite recomandări de igienă, după ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a explicat acum o săptămână, că WC-urile din curtea școlii nu ar avea legătură cu educația. Europa Liberă a explicat de ce nu este așa. Pe spotmedia.ro, jurnalista Ioana Ene Dogioiu trece în revistă ce crede că este chiar „Mai rău decât toaleta din fundul curții”.
Tot din Europa Liberă vă mai recomand a analiză „altfel” a moștenirii lui Mihail Gorbaciov. Moștenirea „întunecată” a fostului lider sovietic, cea a represiunilor sângeroase și inacțiunii „criminale” de la Cernobîl. Și tot aici, o trecere în revistă a stadiului în care se află România pe drumul spre aderarea la spațiul Schengen de liberă circulație.
Libertatea scrie astăzi despre abuzurile asupra persoanelor cu handicap mintal cazate într-un centru de reabilitare neuropsihiatrică din Vaslui, iar Hotnews analizează „Ce le lipsește partidelor înainte de alegeri” – liderii și identitatea.
Alte știri:
- 10 persoane au murit și 15 au fost rănite prin înjunghiere în provincia canadiană Saskatchewan. Autoritățile caută doi suspecți, transmite presa din Canada.
- Marea Britanie află azi numele viitorului premier. Câștigătorul competiției interne din Partidul Conservator între ministrul de Externe, Liz Truss, și fostul ministru al Finanțelor, Rishi Sunak, ar urma să fie anunțat la ora 14:30, ora României, transmite BBC. Truss este considerată favorită.
- Gazeta Sporturilor: David Popovici încheie Mondialul de juniori din Peru cu 4 medalii, Bianca Costea a câștigat aurul la 50 de metri liber.
Nu uitați că ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
O săptămână ușoară,
Carmen
