Linkuri accesibilitate

3 minute | Extremele nemțești. Șase ostatici israelieni morți, grevă și ultimatum. România împrumutată


În Turingia au avut loc aseară proteste față de rezultatul bun obținut în alegerile regionale de partidul de extremă dreapta AfD.
În Turingia au avut loc aseară proteste față de rezultatul bun obținut în alegerile regionale de partidul de extremă dreapta AfD.

Succesul electoral al extremei drepte în Germania nu e neapărat o surpriză, dar asta nu îl face mai puțin îngrijorător. America first, Deutschland zuerst, România suverană sunt tendințe ale toamnei 2024. În fundal, un război dus de Rusia și moarte în Orientul Apropiat. Israelul e în grevă generală.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • În Germania, într-o premieră după cel de-Al Doilea Război Mondial, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pare să fi câștigat alegerile în landul Turingia și s-a plasat pe locul doi în Saxonia.
  • Israelul este blocat aproape în totalitate de o grevă generală convocată după ce șase ostatici israelieni au fost uciși în Fâșia Gaza cu puțin înainte ca forțele israeliene să ajungă la ei. SUA anunță ultimele încercări de negociere a unui acord Israel – Hamas.
  • Guvernul României a împrumutat în luna august 15,5 miliarde de lei. Potrivit unei prognoze Fitch, datoria publică a României va crește la 59% din PIB în 2026.

Votul pentru extreme în Germania

Deși nu surprinde, rezultatul bun al extremei drepte în alegerile regionale de ieri din Germania marchează o premieră după cel de-Al Doilea Război Mondial, notează BBC. În Turingia (în fosta Germanie de Est), Alternativa pentru Germania (*AfD) a câștigat aproape o treime din voturi, dar sunt puține șanse să și formeze guvernul regional, adaugă publicația.

În Saxonia, al doilea land unde au avut loc duminică alegeri, AfD nu a făcut la fel de bine, dar e pe locul doi. De remarcat, notează Politico, ofensiva de succes venită dinspre stânga eșichierului politic: și în Turingia, și în Saxonia, pentru locul trei s-a bătut nou înființatul partid populist de stânga Sahra Wagenknecht Alliance (BSW). Lidera acestuia, Sahra Wagenknecht, a fost membră în tinerețe, în dictatura comunistă est-germană, a Partidului Unității Socialiste (SED).

Liderul AfD Bjoern Hoecke a fost acuzat oficial pentru declarații naziste.
Liderul AfD Bjoern Hoecke a fost acuzat oficial pentru declarații naziste.

Cancelarul Olaf Scholz consideră rezultatul alegerilor de duminică „îngrijorător și trist”, notează The Guardian. „Țara noastră nu poate și nu trebuie să se obișnuiască cu asta. AfD dăunează Germaniei. Ne slăbește economia, divizează societatea și ne distruge reputația”, a spus Scholz, adăugând însă că cele mai negre previziuni electorale nu s-au materializat.

AfD ar putea fi ocolit de la formarea conducerii guvernelor regionale, dar, punctează The Guardian, stânga radicală, pe locul trei, câștigă o putere de negociere importantă. Mai mult, coaliția de guvernare a dlui Scholz, deja fragilă, scrie Reuters, riscă să devină și mai instabilă.

Despre fragilizarea coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz vorbește (și) Le Monde, iar Corriere della Sera notează că deși putea fi chiar mai rău, rezultatul e o lovitură grea pentru Coaliția aflată la guvernare și pentru cancelarul Scholz, care are motive să „tremure”.

*AfD are o politică anti-imigrație categorică, liderii ei au împrumutat din retorica nazistă și se opune sancțiunilor la adresa Rusiei în urma invadării Ucrainei.

Despre ce se întâmplă azi în Ucraina, pe pagina Europa Liberă România.

Israel. La limită

Guvernul lui Beniamin Netanyahu pare să fi împins la maximum limitele societății, dar și ale partenerilor externi. În țară e grevă generală și au fost proteste masive după ce șase ostatici răpiți de Hamas pe 7 octombrie au fost găsiți ieri în Fâșia Gaza, uciși cu puțin timp înainte ca militarii israelieni să ajungă la ei.

Seara de proteste e urmată de o zi de grevă generală, notează BBC. Netanyahu e acuzat că nu a făcut suficient pentru a ajunge la o înțelegere cu Hamas, care să fi asigurat viața și libertatea ostaticilor. The New York Times urmărește evenimentele live text și notează că Israelul va fi, practic, blocat.

În imagini, cei șase ostatici ale căror cadavre au fost recuperate din Fâșia Gaza: Hersh Goldberg-Polin, Ori Danino, Eden Yerushalmi (în rândul de sus, de la stânga la dreapta); Almog Sarusi, Alexander Lobanov, and Carmel Gat (în rândul de jos, de la stânga la dreapta).
În imagini, cei șase ostatici ale căror cadavre au fost recuperate din Fâșia Gaza: Hersh Goldberg-Polin, Ori Danino, Eden Yerushalmi (în rândul de sus, de la stânga la dreapta); Almog Sarusi, Alexander Lobanov, and Carmel Gat (în rândul de jos, de la stânga la dreapta).

La limită par să fi ajuns și partenerii externi ai Israelului, nu doar societatea. The Washington Post scrie că Washingtonul face, probabil, o ultimă încercare de mediere a conflictului, menită să ducă la încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor. SUA discută cu Egipt și Qatar ceea ce pare a fi o ultimă propunere de acord.

The Guardian notează că descoperirea celor șase ostatici uciși la aproape 11 luni de când au fost capturați ar spori presiunea ca Netanyahu să accepte o încetare a focului. Monitorizarea zilei în format live text, AICI.

Economia electorală a României

În luna august, scrie azi Economedia, Guvernul a împrumutat 15,5 miliarde de lei, ceea ce duce împrumuturile pe întreg anul la 168 miliarde de lei. Sumele ce vor fi împrumutate până la final de an vor depăși 250 de miliarde de lei, estimează publicația.

Și Curs de guvernare a scris în weekend despre indicatorii economici, din perspectiva prognozei agenției de evaluare Fitch: România are cel mai mare cost de îndatorare din UE, notează publicația, în timp ce la RFI România, Constantin Rudnițchi amintește că recalcularea pensiilor și programul de reducere a deficitului bugetar începând cu anul viitor vor fi temele economice fierbinți ale toamnei.

Majorarea pensiilor ajunge și în Parlament, al cărei ultimă sesiune începe azi, sub auspiciile intereselor electorale.

Românii vor alege o nouă componență a Parlamentului la alegerile din 1 decembrie, iar cel ales în 2020 își va încheia mandatul.

News.ro notează că pe agenda priorităților legislative se află majorarea pragului pentru impozitarea pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei.

O altă temă este cea a legilor Apărării, de mult scadente, dar și donarea unui sistem Patriot către Ucraina.

Decizia finală a României pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina va fi luată în Parlament.
Decizia finală a României pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina va fi luată în Parlament.

Ministerul Muncii a anunțat ieri că a finalizat recalcularea pensiilor și a insistat că nicio pensie nu va scădea. De văzut dacă asta va liniști nemulțumirile pensionarilor care nu au avut pensiile majorate sau care vor rămâne fără indexări o lungă perioadă de timp.

Libertatea scrie despre generozitatea guvernului către administrațiile locale, în timp ce Spotmedia notează că România este țara din Europa cu cei mai mulți oameni care nu-și permit o vacanță.

În Spotmedia, editorialul jurnalistei Ioana Ene Dogioiu e dedicat intrării în cursa pentru președinția României a europarlamentarului ales pe lista AUR, Cristian Terheș și a urmărilor acestei decizii, analizate pe larg de G4Media aici și aici.

Alte subiecte:

  • Libertatea: Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest.
  • Premierul Marcel Ciolacu ar putea formula o a doua propunere de comisar European în persoana deputatului PSD de Brașov Roxana Mînzatu – Hotnews.ro.
  • Furtuni și inundații pe litoral, recorduri de temperatură, avertismentele ministrului Mediului la Digi24.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG