Linkuri accesibilitate

3 minute | Belarus ar putea trimite trupe în Ucraina, UE face un pas în față. Miliardari ruși critică invazia lui Putin


O femeie în fața unei clădiri distruse după un atac cu rachete rusești în orașul Vasilkiv, în apropiere de Kiev, pe 27 februarie 2022.
O femeie în fața unei clădiri distruse după un atac cu rachete rusești în orașul Vasilkiv, în apropiere de Kiev, pe 27 februarie 2022.

Capitala Ucrainei a avut parte de o noapte ceva mai liniștită, șase coloane de blindate rusești fiind distruse. Apar primele efecte ale sancțiunilor: rubla s-a prăbușit, iar rușii stau la coadă ca să scoată bani. Între timp, UE a decis în premieră să livreze armament Ucrainei.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Volodimir Zelenski spune că următoarele 24 de ore (a cincea zi de invazie rusă) vor fi „cruciale” pentru Ucraina. În același timp, președintele ucrainean a autorizat discuții cu oficiali ruși, însă fără să se aștepte la rezultate pozitive.
  • Vladimir Putin a ordonat ca arsenalul nuclear „de descurajare” să fie în „alertă ridicată”, iar Belarusul ar putea deține arme nucleare și să participe la invazia din Ucraina.
  • Kievul a rezistat încă o noapte, însă luptele grele s-au dus în al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei. Autoritățile ucrainene au anunțat că la Harkov au fost uciși civili.

Belarusul vrea să aibă arme nucleare și s-ar putea alătura invaziei rusești

Vladimir Putin a hotărât ca arsenalul nuclear al Rusiei să fie pus în stare de alertă maximă, decizia fiind criticată de Occident. Casa Albă a anunțat că gestul liderului rus face parte dintr-un tipar mai larg de escaladare „neprovocată” și de „amenințări fabricate” din partea Kremlinului.

Dar motive mai mari de îngrijorare au venit duminică din Belarus. Un referendum a deschis calea pentru ca aliatul Kremlinului să dețină arme nucleare pentru prima dată de la obținerea independenței în anii '90, relatează Reuters.

Protest la Minsk față de agresiunea rusească în Ucraina, în ziua referendumului în care s-a decis ca Belarus să renunțe la statutul de țară fără arme nucleare, 27 februarie 2022.
Protest la Minsk față de agresiunea rusească în Ucraina, în ziua referendumului în care s-a decis ca Belarus să renunțe la statutul de țară fără arme nucleare, 27 februarie 2022.

„Dacă voi (Occidentul) transferați arme nucleare în Polonia sau Lituania, la granițele noastre, atunci mă voi adresa lui Putin pentru a returna armele nucleare pe care le-am cedat fără nicio condiție”, a declarat autocratul Lukașenko.

Comisia electorală centrală din Belarus a anunțat că 65,2% dintre participanți au votat „pentru”. Occidentul a declarat deja că nu va recunoaște rezultatele referendumului.

Mai mult, regimul de la Minsk se pregătește să trimită soldați în Ucraina, în sprijinul invaziei rusești, iar desfășurarea trupelor ar putea începe chiar de luni, a declarat un oficial american citat de The Washington Post.

De altfel, soldații celor două țări au organizat ample exerciții înainte de anunțul invaziei rusești în Ucraina.

„Este foarte clar că Minskul este acum o extensie a Kremlinului”, a mai declarat oficialul sub protecția anonimatului.

Dacă Belarus se va alătura invaziei rusești, discuțiile de încetare a focului între Rusia și Ucraina - aflate oricum într-o fază incipientă - se vor complica și mai mult.

În același timp, The New York Times relatează că invazia din Ucraina testează legăturile care îi leagă pe Vladimir Putin și Xi Jinping. Pentru China, aventurile Rusiei ar putea fi mari, se arată în analiza cotidianului american.

Decizii în premieră din partea UE

Uniunea Europeană a anunțat că va finanța aprovizionarea cu arme a forțelor armate ucrainene, inclusiv cu avioane de vânătoare, în valoare de 450 de milioane de euro.

„Pentru prima dată, Uniunea Europeană va finanța achiziționarea și livrarea de arme și alte echipamente unei țări care este atacată”, a declarat duminică Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Imagine din satelit furnizată de Maxar, realizată și difuzată pe 27 februarie 2022, arată o coloană de vehicule militare rusești în timp ce se îndreaptă spre Kiev, la periferia orașului Ivankiv.
Imagine din satelit furnizată de Maxar, realizată și difuzată pe 27 februarie 2022, arată o coloană de vehicule militare rusești în timp ce se îndreaptă spre Kiev, la periferia orașului Ivankiv.

Mai mult, UE a decis să blocheze spațiul aerian pentru toate avioanele rusești, inclusiv pentru avioanele private ale oligarhilor. Astfel de decizii au venit până acum din partea unor țări, printre care și România, însă o decizie unanimă din partea celor 27 de țări ar arăta că Europa își intensifică măsurile împotriva Rusiei, notează cotidianul The New York Times.

Și dacă cele două măsuri nu erau de ajuns, UE a decis să interzică și canalul de propagandă al Kremlinului, RT, și agenția de știri Sputnik.

„Vom interzice în UE mașinăria mediatică a Kremlinului. Russia Today și Sputnik, deținute de stat, precum și filialele lor, nu vor mai putea să își răspândească minciunile pentru a justifica războiul lui Putin și pentru a diviza Uniunea noastră”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Totodată, Ursula von der Leyen a anunțat că „locul Ucrainei este în UE”. Ucrainenii „sunt unii dintre noi și îi vrem în Uniunea Europeană”, a întărit ea. Politico scrie că declarația reprezintă „o respingere a pretențiilor rusești cu privire la țara est-europeană”.

Miliardarii ruși critică invazia

Rubla rusească a scăzut la primele ore ale dimineții cu aproape 30% în raport cu dolarul american, un efect al sancțiunilor economice impuse de SUA și UE în weekend.

Este un nou minim record pentru moneda Rusiei, ca urmare a scoaterii unor bănci rusești din sistemul internațional de plăți Swift. În timp ce banca centrală a făcut apel la calm, rușii s-au înghesuit la bancomate să scoată cât mai mulți bani.

Oameni stau la coadă ca să scoată bani de la bancomat, în Sankt Petersburg, Rusia, 27 februarie 2022.
Oameni stau la coadă ca să scoată bani de la bancomat, în Sankt Petersburg, Rusia, 27 februarie 2022.

Se pare că sancțiunile Occidentului funcționează, pentru că doi miliardari ruși au început să se declare împotriva războiului.

The Guardian scrie că Mihail Fridman și Oleg Deripaska se alătură unui mic grup de dizidență - format din actori, muzicieni și prezentatori de televiziune - care se pronunță împotriva invaziei, deși mulți oligarhi ruși rămân în continuare tăcuți.

În timp ce Fridman le-a scris o scrisoare angajaților săi în care afirmă că trebuie pus capăt „vărsării de sânge” și că „războiul nu este un răspuns”, Deripaska a cerut ca discuțiile de pace să înceapă „cât mai repede posibil”, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Totodată, invazia Rusiei a făcut în așa fel încât o țară neutră precum Elveția să ia în calcul înghețarea activelor rusești și să ajute refugiații ucraineni.

„Acest lucru nu ne împiedică să spunem lucrurilor pe nume”, a spus președintele elvețian la televiziunea RTS.

Ignazio Cassis a adăugat că este „foarte probabil” ca Elveția să urmeze UE în sancționarea Rusiei. „Este foarte probabil ca guvernul să decidă (luni) să facă acest lucru, dar nu pot anticipa decizii care nu au fost luate încă”, a spus el, potrivit Reuters.

Alte subiecte:

  • România reacționează cu întârziere în a trimite ajutor militar Ucrainei,în timp ce societatea civilă ține locul autorităților când vine vorba de ajutat refugiați, arată o analiză Europa Liberă, în care sunt evidențiate o serie de declarații nepotrivite ale ministrului apărării, Vasile Dîncu.
  • Singurul Antonov AN-225 Mriya construit, și cel mai mare avion din lume,a fost distrus în conflictul militar din Ucraina, însă până la o primă analiză la fața locului este greu de spus care este nivelul pagubelor.
  • În condițiile în care zeci de mii de ucraineni au intrat în țară de la începutul războiului declanșat de Rusia, o analiză Profit.ro arată cum ar putea România să-i facă să rămână. În prezent, mai puțin de 2.700 de persoane din țara vecină sunt angajate în România.

Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,
George

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG