Linkuri accesibilitate

Nu pot să ajung la rapel. Pot să mă reprogramez? Alte întrebări & răspunsuri despre vaccinare


Luni, 15 februarie, a început vaccinarea cu vaccinul anti-Covid de la AstraZeneca/Oxford
Luni, 15 februarie, a început vaccinarea cu vaccinul anti-Covid de la AstraZeneca/Oxford

În România, 696.943 de persoane s-au vaccinat până luni, 15 februarie, cu unul dintre cele trei vaccinuri: Pfizer, Moderna sau AstraZeneca. Europa Liberă a centralizat răspunsurile la cele mai frecvente întrebări privind vaccinarea.

Răspunsurile de mai jos au fost formulate pe baza informațiilor furnizate de platforma RoVaccinare, atât pe site-ul oficial, cât și pe pagina de Facebook, dar și cu ajutorul experților consultați de Europa Liberă.

Dacă nu pot să ajung când sunt programat la a doua doză de vaccin, pierd vaccinarea?

Dacă nu puteți ajunge, anunțați la Call Center 021. 414.44.25 și vă reprogramează la o dată ulterioară. Pierdeți vaccinarea numai dacă nu mergeți și nu anunțați. Va trebui ca ulterior să vă reprogramați dumneavoastră.

Mă mai pot vaccina dacă între cele două doze de vaccin mă infectez cu coronavirus?

Dacă faceți o formă simptomatică, cu o simptomatologie acută, atunci nu vă vaccinați până nu mai aveți simptome. Apoi puteți să faceți și a doua doză de vaccin.

După cât timp de când am fost diagnosticat cu COVID-19 este indicat să mă vaccinez?

În studiile clinice, un anumit interval de timp după boală nu a fost criteriu de excludere, ci chiar a fost încurajată înrolarea în campania de vaccinare a persoanelor recent trecute prin boală pentru a putea observa eventualele efecte adverse. Nu s-a observat o frecvență mai mare a reacțiilor adverse în rândul acestora, comparativ cu restul voluntarilor. Prin urmare, orice persoană care dorește să se vaccineze o poate face, indiferent cât timp s-a scurs de la diagnosticarea infecției cu COVID-19, atâta timp cât este asimptomatică la momentul vaccinării.

Se recomandă precauție pentru persoanele care au necesitat tratament cu plasmă convalescentă sau anticorpi monoclonali. Aceste persoane pot fi vaccinate însă la 90 de zile după tratament, pentru a minimiza riscul neutralizării proteinei Spike și a da șansa celulelor B să producă proprii anticorpi.

Ce fac dacă centrul la care sunt programat(ă), nu mai are vaccinul cu care m-am vaccinat cu prima doză?

Atunci când vă programați pentru prima doză, sunteți programat automat și pentru rapel (a doua doză), indiferent de vaccinul cu care veți fi vaccinat. Automat, centrul de vaccinare va cere dozele de vaccin necesare pentru ambele vaccinări. În cazul în care nu mai există vaccin pentru că au fost vaccinați prea multe persoane, atunci anunțați Direcția de Sănătate Publică din județul dvs. sau sunați la Call Center 021. 414.44.25 pentru a semnala situația punctuală a centrului unde vă sunteți arondat dvs. În mod, normal, toți cei care s-au vaccinat cu prima doză au asigurat și rapelul, dar dacă sunt întârzieri la vaccinare acestea ar trebui semnalate autorităților.

Vă rugăm să ne scrieți și nouă, fie pe Facebook, fie pe Bucharest_Bureau@rferl.org Vom încerca să contabilizăm astfel de situații, să discutăm cu autoritățile, în încercarea de a fi de folos.

A doua doză de vaccin se poate administra oricând?

A doua doză de vaccin trebuie administrată conform recomandărilor producătorului, în perioada aprobată: la 21 de zile după prima doză de Pfizer, la 28 de zile după prima doză pentru Moderna, respectiv la 8 săptămâni/56 de zile după prima doză pentru AstraZeneca.

Pentru situațiile în care o persoană căreia i s-a administrat prima doză de vaccin Pfizer împotriva COVID-19 are contraindicații temporare pentru cea de-a doua doză, administrarea rapelului va putea fi amânată până la un interval optim de maximum 42 de zile. În situații excepționale, rapelul poate fi administrat și după această perioadă.

În cazul vaccinului Moderna, intervalul optim de amânare a dozei de rapel este până la 35 de zile, însă, în situații excepționale, rapelul poate fi administrat și după această perioadă.

Au vaccinurile Covid efecte asupra ADN-ului uman?

ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular.

ARN-ul mesager, pe baza căruia sunt făcute vaccinurile Pfizer și Moderna, se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are un rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19. Putem considera ARN mesager un email prin care vaccinul îi transmite organismului informații esențiale despre „inamic", așa încât coronavirusul să poată fi recunoscut și anihilat.

Pot să aleg vaccinul cu care să mă vaccinez?

La acest moment nu există posibilitatea alegerii tipului de vaccin care va fi administrat. Persoanele care au între 18 și 55 de ani, care lucrează în domenii esențiale sau sunt bolnavi cronici, pot merge la centrele care vaccinează cu AstraZeneca.

Pentru persoanele care au boli autoimune, de exemplu tiroidita Hashimoto, care din cele 3 vaccinuri este mai indicat? Dar pentru persoanele cu boli de inimă și hipertensiune arterială?

Pentru bolile autoimune nu există contraindicații la vaccinare, aceste persoane au fost incluse în studiile clinice. Nici în cazul bolilor de inimă și de hipertensiune arterială nu există contraindicații. Pentru informații suplimentare, aceste persoane ar trebui să se consulte și cu medicul curant.

Vaccinul AstraZeneca acoperă și tulpina sud-africană?

Datele dintr-un studiu limitat efectuat de AstraZeneca în Africa de Sud arată o eficacitate scăzută împotriva COVID-19 simptomatic provocat de varianta SARS-CoV-2 B.1.135 sau 501.V2 dominantă acolo. Cu toate acestea, datele din Marea Britanie arată că vaccinul este eficace împotriva tulpinii B.1.1.7 (varianta inițial identificată în Marea Britanie). Vaccinul este eficient împotriva tulpinilor circulante în momentul de față în Europa și în România. Versiuni modificate ale vaccinului ar putea fi necesare pe viitor, dar toate cele 3 vaccinuri existente pe piață sunt eficiente împotriva tulpinilor circulante acum.

Dacă mă vaccinez acum cu vaccinul AstraZeneca și între timp se află că nu acoperă și tulpina sud-africană care va deveni dominantă în țară, pot să mă revaccinez cu Pfizer sau Moderna?

Dacă se va întâmpla ca variante noi ale virusului pentru care vaccinurile actuale nu vor mai fi eficiente, să devină prevalente pe teritoriul României, persoanele vaccinate în primele etape pot fi revaccinate cu alte vaccinuri pentru care se confirmă eficacitatea împotriva acestor tulpini.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG