Octavian Ursu, primul român ajuns primar în Germania: „N-am negat niciodată țara din care provin. Întotdeauna am lăudat România” 

Octavian Ursu este primul român care a câștigat un mandat de primar într-un oraș din Germania. Plecat din București în 1990, Octavian Ursu s-a stabilit la Görlitz, un orășel german de 70 de mii de locuitori, la frontieră cu Polonia. Membru al partidului de guvernământ din Germania, Uniunea Creștin democrată (CDU), Octavian Ursu, a învins la alegerile locale din iunie candidatul partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), partid care a câștigat teren în ultimii ani cu un mesaj puternic anti-migrație. Octavian Ursu a avut în turul sprijinul partidelor „tradiționale”, care s-au temut că Görlitz va deveni primul oraş german condus de un extremist de dreapta. Görlitz este un orășel unde s-au filmat peste 100 de filme, iar Octavian Ursu a fost susţinut şi de actori, regizori şi scenarişti din lumea întreagă, începând cu Hollywood, îngrijorați și ei de viitorul orașului.

Îți mai recomandăm

Cine este Octavian Ursu, muzicianul născut la București, care va fi primarulul orașului Goerlitz

Potrivit descrierii din Wikipedia, în 1939, Görlitz avea 125.000 de locuitori, iar până în 1945 a făcut parte din provincia germană Silezia Inferioară, orașul fiind amplasat pe ambele maluri ale râului Neisse. În 1945, partea orașului situată la est de Neisse a trecut la Polonia, orașul fiind divizat în două. Jumătatea de est a orașului a primit numele de Zgorzelec, populația germană de acolo fiind expulzată. Deși a fost distrus parțial în timpul războiului, în partea centrală a orașului se mai păstrează multe monumente de arhitectură din epoca medievală și modernă.

Europa Liberă: Domnule primar Octavian Ursu, vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre. Vreau să vă felicit, în primul rând, pentru ceea ce ați reușit să obțineți – sunteți primul român care a fost ales în funcția de primar într-un oraș din Germania. Cum a fost acest parcurs pentru Dvs. și de ce ați decis să vă implicați în politică în momentul în care ați venit în Germania.

Octavian Ursu: „Vă mulțumesc frumos, în primul rând. Sunt de 30 de ani aici, în Germania, de aproape 30. Am fost foarte angajat în societate și am fost întrebat, după un anumit timp, dacă îmi pot imagina să candidez pentru Consiliul municipal, asta a fost acum 10 ani. Am fost întrebat din partea Uniunii Creștin-Democrate și m-am hotărât să candidez, am intrat în partid și am fost ales cu un rezultat foarte bun în Consiliul Municipal.

După aceea, acum cinci ani, am candidat pentru Parlamentul Saxon și acolo am fost ales ca și deputat. Sunt încă deputat, va trebui să renunț la mandat.

Deci, a fost un drum destul de lung până am ajuns în situația aceasta în care sunt, am fost ales acum ca și primar și voi începe (să-mi exercit mandatul), probabil, în august.”

Europa Liberă: Domnule primar, presa din Germania a comentat foarte mult victoria dumneavoastră. Și Görlitz​-ul, totuși, nu este Berlin. Cum vă explicați această atenție din partea presei? În ce context trebuie ea privită?

Octavian Ursu: „Da, pentru că a fost vorba de o campanie electorală care a dus la o luptă politică între Uniunea Creștin-Democrată și acest nou partid, Alternativa pentru Germania, și a fost vorba de poziții extrem de diferite.

Eu, din partea Uniunii Creștin-Democrate, venind ca și migrant și cu o poziție deschisă a orașului, o poziție europeană, iar, pe de altă parte, un polițist de aici, din oraș, care a făcut reclamă cu închiderea granițelor. Deci, poziții extrem de diferite. Iar aceste poziții au polarizat campania electorală și societatea în sine.”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră ați devenit un fel de simbol în politica germană, un simbol al confruntării dintre cei care sunt împotriva migranților, cei care sunt susținuți de formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, și cei care pledează pentru integrarea armonioasă a migranților. Și, astfel, funcția dumneavoastră nu mai este una doar administrativă, are și profunde conotații politice.

Octavian Ursu: „S-a polarizat foarte mult, pentru că orașul în care ne găsim și pe care voi avea onoarea, în curând, să-l conduc ca primar, este un oraș european, un oraș împărțit în două după al Doilea Război Mondial. O parte din oraș se află în Polonia, iar noi avem relații foarte bune cu partea poloneză. Avem 20 de ani de când suntem în contactt, avem ședințe comune cu colegii noștri din Polonia, Consiliul municipal, de câteva ori pe an.

Deci, am avansat foarte pozitiv în direcția europeană. Și această avansare, această dezvoltare am susținut-o eu în campania mea. Iar ceilalți au dorit să o oprească și au pus un semn de întrebare dacă acesta este drumul care trebuie. Și, mai ales după alegerile europene care au avut loc pe 26 mai, această confruntare a luat și mai mult avânt. Și de aceea și presa internațională a fost foarte interesată de ceea ce se întâmplă aici.”

Îți mai recomandăm

Peste 20 de partide anti-UE vor să intre în Parlamentul European

Europa Liberă: Venind din Est acum 30 de ani și locuind în Germania toată această perioadă, aveți viziuni asupra ambelor perioade și a ambelor societăți? Cum vă explicați această stare de spirit nostalgică care există și care a făcut ca forțele de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania, de exemplu, să aibă o priză destul de mare în societatea germană?

Octavian Ursu: „Au fost diferite fenomene care au avut aici loc. O parte din populație este dezamăgită de anumite lucruri care nu s-au întâmplat la timp, de anumite dezvoltări de infrastructură, care nu s-a ​dezvoltat în modul în care s-au așteptat mulți – este vorba de legături rapide în direcția Berlin, Dresda, Praga, legături feroviare pe care încercăm să le dezvoltăm în momentul de față. Dar mulți spun că ar fi trebuit să se întâmple demult, că durează mult prea mult. Au loc avut multe schimbări aici în domeniul economic și mulți își doresc ca această dezvoltare economică să aibă mai multă energie, să aibă mai mult avânt.”

Europa Liberă: După reunificarea celor două Germanii, au fost investite sume foarte mari în reunificarea țării, milioane de mărci și ulterior de euro investite pentru integrarea celor două părți ale Germaniei. Totuși, persistă o anumită diferență la nivel social, dar și la nivel de mentalități. Cum vă explicați dumneavoastră acest lucru? Se vede inclusiv la nivelul discursului, la nivelul limbajului – „Ossi”, un termen cumva peiorativ pentru cei din Est și „Vessi”, tot cu o nuanță peiorativă, pentru cei din Vest.

Octavian Ursu: „Putem observa ce înseamnă 40, 45 de ani de socialism. A fost o mare pierdere la nivel economic în această zonă estică, nu numai în fosta Germanie de Est, cunoaștem în tot Estul Europei și de aceea să recuperăm acum aceste pierderi durează foarte mult și durează mai mult de o generație.

Iar generația care a trăit toate aceste schimbări, sigur că o parte din oamenii din această generație sunt dezamăgiți și își doresc să ajungă să trăiască la același nivel ca și cei din Vestul Germaniei. Multe lucruri s-au dezvoltat foarte pozitiv, dar nu totul s-a dezvoltat așa cum s-au așteptat, poate, unii din societate.”

Europa Liberă: Domnule Octavian Ursu, ați plecat din București în 1990, v-ați mutat într-un oraș din Germania de Est care în acel moment nu era foarte diferit de ceea ce lăsați în urmă. Spuneați și dumneavoastră mai devreme că pe atunci Görlitz​-ul nu arăta atât de frumos cum este acum. Deci, ați putut urmări în toți acești ani cum s-a dezvoltat Germania, cum a evoluat România. Sunt comparabile aceste procese?

​

Octavian Ursu: „Da, cred că sunt comparabile. Sigur că Germania de Est a avut un avantaj fantastic, pe care nu l-a avut nicio țară din Estul Europei . Germania de Est a avut posibilitatea să preia un sistem care funcționa, un sistem economic care deja funcționa, un sistem financiar, un sistem legislativ. Toate aceste sisteme au trebuit recreate în celelalte țări din Europa de Est, de aceea sunt mari avantaje care au avut loc aici.

Dar, sigur că lumea se compară întotdeauna cu cei care o duc și mai bine, nu cu cei care o duc mai puțin bine și de aceea sunt aceste fenomene.

Acum noi lucrăm în diferite direcții și economice și aici, în oraș, dorind să ne dezvoltăm în așa fel încât să avem posibilitatea să oferim oamenilor tineri locuri de muncă bine-plătite pentru a rămâne sau să-i aducem aici, să-i atragem aici. Avem și o facultate, o universitate cu specialitzare de informatică și dorim să-i păstrăm pe cei care doresc să rămână. Să-i păstrăm aici, în oraș.”

Europa Liberă: Görlitz​-ul este un oraș în care s-au făcut foarte multe filme. Din câte am văzut pe pagina oficială a orașului, ar fi în jur de 100 de producții, inclusiv producții hollywoodiene. Care sunt factorii care îi atrag pe cineaști în orașul dumneavoastră?

Octavian Ursu: „În oraș s-au filmat, într-adevăr, foarte multe filme, inclusiv de la Hollywood. Unul dintre cele mai vestite este Grand Budapest Hotel, care a luat și un Oscar.

Orașul are o infrastructură foarte atractivă, este un oraș istoric, este renovat foarte frumos. Și există, pe de altă parte, și clădiri nerenovate. Cineaștii au nevoie de această infrastructură. Și este foarte atractiv și din cauză că nu este așa de mare, deci pentru noi este destul de simplu să lăsăm actorii și echipa de filmare într-o parte a orașului, să-i lăsăm în liniște să-și facă treaba fără să tulburăm întregul oraș.

Cineaștii apreciază foarte mult această infrastructură și s-a dus vestea că se poate bine filma aici, că sunt bune condițiile. De aceea ne cunosc foarte mulți.”

Europa Liberă: Am văzut că au fost vreo trei sau patru filme anul trecut făcute, aveți ceva planificat și pentru anul acesta?

Octavian Ursu: „Da, există, după câte știu, anul viitor – se vor filma două filme aici care au legătură și cu Hollywood-ul. Dar mai mult nu am voie să spun la momentul de față. Sunt multe proiecte în această direcție.

Dar cei care cunosc orașul bine nu m-au susținut în mod direct pe mine la aceste alegeri. Da, ei au rostit numele meu, dar au susținut foarte clar direcția, ideea în sine de a rămâne un oraș deschis, european, exact ceea ce am propagat eu în campania electorală. Și au spus că își fac griji în ceea ce privește dezvoltarea orașului și și-ar dori ca orașul să rămână deschis, cum a fost până acum. A fost practic ceea ce am propagat și eu în campania electorală.”

Europa Liberă: Dacă tot am revenit la aspectele politice, vroiam să vă întreb care este diferența dintre a face politică în Germania și, de exemplu, în România sau în alte țări din regiunea noastră?

Octavian Ursu: „În primul rând, vreau să spun că nu-mi revine mie sarcina de a da sfaturi cuiva din România, pentru că eu trăiesc aici și îmi fac aici treaba.

Dar, din punctul meu de vedere, cred că aici se face politică într-un mod mai pragmatic. Sigur că și aici se discută probleme de viitor și probleme politice, ideologice, dar foarte mulți discută despre probleme foarte concrete, foarte pragmatice, despre proiecte de viitor, în ce fel se poate dezvolta orașul, sau landul, sau țara. Deci, probabil că partea aceasta pragmatică este mai avansată aici.”

Europa Liberă: Domnule Octavian Ursu, faptul că sunteți român, v-a ajutat sau mai mult v-a împiedicat în parcursul dumneavoastră politic? Cum ați gestionat acest aspect? Și vă întreb asta inclusiv în contextul situației cu migrația din Germania, dar și din Europa, din ultimul deceniu.

Octavian Ursu: „N-am negat niciodată țara din care provin, asta a fost poziția mea dintotdeauna, am și spus întotdeauna de unde provin. Întotdeauna am lăudat România. Vorbeau despre anumite probleme politice care sunt sau alte probleme economice și întotdeauna eu am lăudat țara din care vin.

Și, având această poziție, foarte mulți au apreciat faptul că nu mi-am negat fosta țară natală, ci am încercat întotdeauna să explic de ce anumite probleme sunt așa cum sunt acolo. Deci, asta a fost poziția mea.

Și m-ați întrebat dacă m-a ajutat sau nu m-a ajutat? Ambele. Unii au văzut ca un dezavantaj faptul că sunt migrant. Alții au spus: „Da, pentru faptul că este un migrant și că s-a integrat într-un mod deosebit aici, în Germania, e cel potrivit pentru un oraș european. Au fost și avantaje, și dezavantaje, dar așa este în politică.”