Linkuri accesibilitate

Ordonanța care prevedea alegerea șefilor de consilii județene prin vot indirect, respinsă de ministrul Justiției și de AEP


Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, l-a avertizat pe premierul Ludovic Orban că soluția găsită prin OUG, deși corectă politic, are hibe din punct de vedere constituțional

Guvernul va fi obligat să renunțe la OUG prin care alegerea președinților de consilii urma să se facă indirect, prin votul consilierilor județeni aleși, după ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a refuzat să-și dea avizul din motive de constituționalitate.

Ordonanța, avertizează ministrul Cătălin Predoiu, e dată prea târziu, pentru că o decizie a CCR stabilește un termen clar în care se pot produce intervenții asupra sistemului de vot: nu mai puțin de un an înainte de alegeri.

Ministrul Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, l-a anunțat marți pe premierul Ludovic Orban, în ședința de guvern, că OUG de anulare a alegerii șefilor de consilii județene în mod direct are un punct de vedere negativ de la Ministerul Justiției și că Autoritatea Electorală Permanentă a recomandat sistarea procedurii de avizare a proiectului.

„Aș vrea să vă aduc la cunoștință, cu părere de rău, că avem un punct de vedere negativ din partea Ministerului Justiției iar Autoritatea Electorală Permanentă ne propune să sistăm procedura de avizare a acestui proiect”, a spus Ion Ștefan despre proiectul de OUG pus în dezbatere publică de ministerul său.

Ministrul Cătălin Predoiu a fost cel care a explicat motivul pentru care a dat aviz negativ proiectului în ședința de guvern de marți.

„Deși soluția politică este corectă, și eu salut efortul colegului nostru (Ion Ștefan, ministrul Lucrărilor Publice – n.r.), din păcate din punct de vedere constituțional avem o problemă și o vulnerabilitate de netrecut, în opinia mea, pentru că acest sistem nou de alegere a președinților de consilii județene într-o manieră indirectă reprezintă o schimbare față de situația anterioară, ceea ce ar intra în contradicție cu prevederile și conținutul deciziei Curții Constituționale 682 din 2012. Această Curte Constituțională impune păstrarea sistemelor de vot într-o perioadă de un an de zile, înainte de alegeri, neschimbată. Deci, această schimbare nu se încadrează în termenul de un an de zile. Subliniez aici: nu există aceeași situație ca în cazul alegerii primarilor într-unul sau două tururi pentru că acolo avem același sistem de vot, direct. Aici este vorba de cu totul altceva: este o schimbare radicală și ar contraveni principiului securității juridice”, a spus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

El a spus că soluția este la parlament, singurul care poate „amenaja” prescripțiile impuse de Curtea Constituțională.

„Soluția este în parlament, prin deblocarea dezbaterilor parlamentare, din păcate oprite printr-o decizie a fostei majorități PSD la nivelul acelei comisii speciale de elaborare și analizare a codului electoral. Dacă parlamentul adoptă și prevede anumite reguli care să amenajeze aceste prescripții ale Curții Constituționale, atunci e voința parlamentului. (…) Nu e în puterea guvernului acest lucru”, i-a recomandat Cătălin Predoiu premierului Ludovic Orban.

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a pus în dezbatere publică, pe 27 ianuarie, o ordonanță de urgență pentru ca alegerea președinților de consilii județene să nu se mai facă direct, prin votul cetățenilor, ci din rândul și prin votul consilierilor județeni aleși.

„Alegerea președintelui consiliului județean va fi realizată în mod indirect, prin votul consilierilor județeni, din rândul acestora”, se spune în textul proiectului de OUG.

Inițiatorii spun că actuala reglementare, prin care președinții de consilii județene sunt aleși prin vot direct, reprezintă o „anomalie” și că proiectul își propune să o îndrepte.

Ei își fundamentează propunerea prin faptul că nicăieri în Constituția României nu scrie că președinții de consilii județene ar trebui aleși prin vot direct și că, mai mult, legea fundamentală stabilește doar patru tipuri de categorii de funcții și demnități publice alese prin vot direct, iar președinții de consilii județene nu se află printre ele.

„Constituția României prevede alegerea prin vot direct a patru categorii de funcții și demnități publice: Președintele României, Parlamentul României, respectiv alegerea senatorilor și a deputaților, membrii în Parlamentul European și autoritățile administrației publice locale (primari, consilii locale și consilii județene). Astfel, nu există nicio prevedere expresă sau implicită, de nivel constituțional, care să prevadă alegerea prin vot direct a președinților consiliilor județene. Totodată, nu există nici vreo altă categorie de funcții în cazul căreia să fie utilizată alegerea prin vot direct și care să se constituie un precedent în practica electorală românească”, se spune în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență (OUG).

De asemenea, inițiatorii spun că „reprezintă un fapt agravant alegerea președinților de consilii județene într-un singur tur de scrutin, cu majoritate relativă”, fără votul unei majorități reprezentative de jumătate plus unu din opțiunile exprimate.

Această reglementare, avertizează ei, ar fi de natură să introducă „distorsiuni în funcționarea consiliilor județene”, având în vedere alegerea acestora într-un sistem electoral de listă, cu repartizare proporțională a mandatelor.

„Astfel, consiliul județean reprezintă o oglindă fidelă a opțiunilor cetățenilor și ia decizii cu majoritate de jumătate plus unu, în vreme de președintele consiliului județean poate fi ales în funcție de o minoritate a cetățenilor care s-au exprimat prin vot”, se mai spune în documentul citat.

Situația ar fi de natură a crea blocaje în funcționarea autorității locale, pentru că mandatul președintelui consiliului județean nu este rezultatul constituirii unei majorități în rândul consilierilor, iar majoritatea creată prin scrutin direct, realizat concomitent pentru alegerea consiliului județean și a președintelui consiliului județean, „tinde a fi mai degrabă una ostilă celui ales prin majoritate relativă, decât una favorabilă acestuia”. Acest lucru, spune guvernul, se răsfrânge, în consecință, în mod negativ, asupra nivelului de trai al cetățenilor și a modului de îndeplinire a serviciilor publice în interesul acestora.

Guvernul a vrut să anuleze puterea șefilor de consilii județene, adevărați „supra-primari”

Pe de altă parte, atrage atenția guvernul, alegerea directă a președinților de consilii județene pe picior de egalitate cu cea a primarilor e de natură a afecta inclusiv statutul constituțional al primarului, față de care șeful de CJ devine un soi de „supra-primar”.

„Președintele consiliului județean nu poate fi considerat o autoritate la nivelul administrației publice locale, în accepțiunea prevederilor articolului 122 din Constituție, și în consecință nu poate beneficia de reglementări care să-i asimileze statutul juridic primarului, cu atât mai mult cu cât nu poate avea atribuții similare acestuia” iar Constituția nu-i conferă șefului de CJ rol de autoritate publică locală, motiv pentru care nici nu a stabilit alegerea sa în mod direct, mai spun inițiatorii.

De asemenea, ei amintesc că reglementarea alegerii președinților de Consilii județene s-a făcut prin Ordonanță de urgență, fără ca aceasta să fie supusă până acum votului parlamentului, neavând, așadar, decât putere de lege, nu și caracter de lege, așa cum ar fi avut prin supunerea la votul parlamentului și promulgarea sa de președinte.

Amintim că președinții de consilii județene sunt în prezent aleși prin votul cetățenilor, ca urmare a unei Ordonanțe de Urgență adoptate pe 3 iunie 2019, de guvernul Dăncilă.

Adoptarea, de către guvernul Dăncilă, a ordonanței prin care a fost modificată alegerea președinților de consilii județene a fost criticată la vremea respectivă de președintele Klaus Iohannis, care, prin vocea purtătorului său de cuvânt, a calificat adoptarea ordonanței ca un gest disperat al baronilor PSD care se tem că pierd puterea în teritoriu. Dată în contextul frământărilor din PSD, zdruncinat de condamnarea la închisoare a liderului său și de preluarea puterii de secunda sa, Viorica Dăncilă, ordonanța a fost definită de Cotroceni ca „o concesie pe care Dăncilă o face în fața baronilor PSD, în încercarea de a le câștiga sprijinul”.

„Președintele consiliului județean nu e consacrat prin Constituție și nu e necesară alegerea sa într-un vot direct”, spunea la acea vreme Mădălina Dobrovolski, purtătorul de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis. „Nu există un popor al județului și acest argument maschează disperarea PSD, care a înțeles că e pe punctul de a pierde conducerile în foarte multe consilii județene”, mai spune Dobrovolski.

De asemenea, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului, în august 2019. Atunci, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de urgență a guvernului Dăncilă, de modificare a Codului Administrativ, apreciind că nu se justifică urgența.

Mai mult, spunea Renate Weber, într-un comunicat remis presei, „maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată.”

CCR nu s-a pronunțat nici până astăzi asupra sesizării făcute de Avocatul Poporului.

Un eventual câștig de cauză dat sesizării sale ar putea duce la situația dinaintea adoptării OUG de guvernul Dăncilă, adică, inclusiv la alegerea șefilor de CJ prin vot indirect și nu așa cum a reglementat guvernul PSD prin OUG și încearcă guvernul Orban să dereglementeze prin altă ordonanță de urgență.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG