Linkuri accesibilitate

Pariul guvernului Cîțu: investiții de 250 mld. de lei în patru ani. Importanța fondurilor europene


Premierul României, Florin Cîțu, și președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, la o întlnire ce a avut loc pe 12 februarie

Guvernul pune accentul pe absorbția de fonduri europene pentru a demara marile reforme în transporturi sau sănătate. „România se află în fața unei oportunități istorice”, se arată în proiectul de buget. Ni se promit investiții record, însă o miză va fi și reducerea deficitului sub 3%, până în 2024.

Dacă cifrele prezentate în proiectul de buget vor deveni realitate, 250 de miliarde de lei din PIB-ul României vor merge la investiții în următorii patru ani. Acești bani ar trebui investiți în autostrăzi, drumuri, căi ferate sau spitale până în 2024, fie prin proiecte asumate financiar în totalitate de autorități, fie sub forma unor cofinanțări la fondurile europene la care România aspiră.

Draftul publicat vineri pe site-ul Ministerului Finanțelor prevede o alocare de 5,5% din PIB în 2021 la capitolul investiții. Procentul anual ar urma să scadă până în 2024 însă cifrele globale ar trebui să crească în condițiile în care Guvernul se așteaptă la o creștere graduală a PIB-ului. În 2024, anul viitoarelor alegeri, 4,9% din PIB, adică 63,7 mld. de lei, ar trebui să meargă la investiții.

Cum arată, pe hârtie, propunerile/estimările de buget pentru investiții (click pe poză pentru a vedea tabelul complet)

Importanța fondurilor europene

În propunerea de buget se menționează că politica bugetară a României se va baza pe „atragerea masivă de fonduri europene”. Scopul ar fi creșterea economică și, în final, reducerea deficitului bugetar sub 3%, în 2024.

Guvernul pune accentul pe faptul că în afară de alocările proprii România va beneficia de alte 30,4 mld. euro din „Mecanismul de redresare și rezilență” creat pentru sprijinirea țărilor UE pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19.

Pentru a primi aceste fonduri statele membre trebuie să pregătească planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) care să stabilească o serie de reforme și investiții care să răspundă la șase priorități de relevanță europeană.

Fondurile europene reprezintă un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestora și prin efectele pozitive la nivelul societății, având în vedere politica comună a statelor membre vor conduce la transformarea UE într-o economie bazată pe creștere inteligentă, durabilă și propice incluziunii”, se arată în proiectul bugetului.

Pe lângă cele 30,4 miliarde de euro de care am putea beneficia prin PNRR România se mai „bazează” parțial – în măsura în care va și reuși să absorbă fondurile - pe exercițiul financiar actual al UE, 2014-2020, prin care ni s-au alocat 43 de miliarde de euro (o parte din sume au fost deja atrase) dar și pe cel viitor, 2021-2027. Pentru această perioadă alocarea pentru țara noastră este de 31,35 de miliarde de euro.

Guvernul speră ca proiectele finanțate prin PNNR să înceapă chiar de anul acesta și promite că poate asigura confinanțările încă din prima rectificare bugetară din 2021.

Ionuț Dumitru: E un prim pas către direcția corectă

Fostul președinte al Consiliului Fiscal și economistul-șef de la Raiffeisen-Bank spune despre proiectul de buget că este „un prim pas către direcția corectă”.

Ionuț Dumitru subliniază însă că s-ar fi așteptat „la reforme și la pași mai hotărâți” pe care România să-i facă pentru a reduce deficitul bugetar.

Ionuț Dumitru
Ionuț Dumitru

E discutabil dacă e suficient să reducem deficitul bugetar doar cu circa un punct procentual din PIB după standardele europene și să ne mai rămână încă vreo cinci puncte procentuale în următorii trei ani, din care unul este electoral și probabil doar unul sau doi ne mai rămân la dispoziție. Aici e o discuție. M-aș fi așteptat la reforme și la pași mai hotărâți de la început, pentru că pe măsură ce trece timpul înclinația spre reforme se diminuează, ne apropiem de alegerile următoare și lucrurile se complică”, ne-a spus Ionuț Dumitru.

Despre investiții, economistul e de părere că reprezintă un obiectiv „ambițios”.

Faptul că nu ai spațiu bugetar îți lasă la dispoziție o singură opțiune pentru investiții și asta se cheamă fonduri europene: nu ai altă opțiune. Din fericire, absorbția a început să crească de anul trecut și mă aștept ca și în anii viitori să crească destul de bine, mai ales că avem o suprapunere de alocări normale de fonduri europene cu acest pachet Next Generation UE, care ne aduce în total 80 de miliarde de euro în următorii șapte ani. Avem o șansă uriașă să absorbim mult mai bine banii europeni și să putem face investiții mult mai mari în sectorul public. Deci, ca abordare, mi se pare absolut corect să te duci pe fonduri europene pentru că în buget nu ai spațiu bugetar”.

Ce investiții pregătește Ministerul Trasporturilor

În proiectul de buget al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se menționează că prioritățile strategice ale acestui minister pentru perioada 2021-2024 sunt focalizate în principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate într-un stadiu avansat de realizare.

Autostrăzi și drumuri expres în lucru pentru 2021, prinse în buget:

  • Autostrada Sibiu - Piteşti secţiunile 1, 2,3, 4 si 5
  • Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva)
  • Autostrada Sebeş – Turda
  • Autostrada Nadaselu - Suplacu de Barcau - Borş, inclusiv legătura Centura Oradea (Giratie Calea Sintandrei)
  • Autostrada A3 (Biharia)
  • Autostrada Câmpia Turzii – Ogra - Târgu Mureş
  • Autostrada de Centura Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulaţie a Centurii Bucureşti
  • între A1 - DN 5, DN 2 - A2 şi A1 - DN 7, pasajele Berceni, Domneşti, Olteniţa si Mogoşoaia)
  • Autostrada de Centura Nord a municipiului Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă şi drum naţional)
  • Drum expres Craiova – Piteşti
  • Drum expres Brăila – Galaţi
  • Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Varianta de ocolire Galaţi.

Proiectele de autostrăzi în pregătire pentru 2021

  • Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu -Făgăraş, Făgăraş – Braşov, Târgu Neamţ - Târgu Mureş, Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Timişoara – Moraviţa
  • Elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru Autostrada Braşov - Bacău şi pentru drumurile de mare viteză Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău – Paşcani - Suceava – Siret
  • Elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru drumurile expres: Craiova – Târgu-Jiu, Ovidiu - Tulcea, Brăila - Tulcea, Brăila - Buzău, Focşani - Brăila, Găeşti – Ploieşti, Piteşti – Mioveni, Bacău – Piatra Neamţ
  • Elaborarea/ completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum Expres/ Autostrada (Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) - Oar (Granița Româno - Ungară - Drum Expres M49 Ungaria), Satu Mare - Baia Mare şi Autostrada Nordului/ Drum de Mare Viteză Baia Mare – Suceava (Lot 1, Baia Mare – Bistrita; Lot 2 Bistrita – Vatra Dornei; Lot 3 Vatra Dornei – Suceava), Tisita - Albiţa
  • Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad - Oradea;
  • Obiectivul “Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani ” va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.

Ce investiții își propune Ministerul Sănătății

Acest minister își propune două proiecte de investiții mari, cu mai multe subcapitole:

Proiectul 1. Finanţarea dezvoltarii şi modernizarea infrastructurii sanitare, cu subproiectele:

  • Finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi;
  • Continuarea programului de consolidări (şi alte lucrări de intervenţii) a clădirilor unităţilor sanitare (Institutul Regional de Oncologie Timișoara – cu termen estimat de finalizare în anul 2025; extinderea secției de Oncologie cu Compartiment de radioterapie oncologică - Spitalul Universitar de Urgență București – cu termen estimat de finalizare în anul 2021);
  • Reabilitarea infrastructurii unităţilor sanitare prin efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale;
  • Construirea Spitalelor Regionale de Urgenţă, inclusiv prin Programul Operațional Regional: 8 spitale regionale;
  • Reabilitarea/modernizarea/extinderea: spitale județene — cel puțin 15; ambulatorii de specialitate — cel puțin 150, U.P.U. — cel puțin 25, Centre comunitare integrate medico-sociale
  • Centre comunitare integrate medico-sociale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane.
  • Masuri pentru digitalizare, finanțate inclusiv prin programul Operational Competitivitate pentru implementarea registrelor de boală si a informatizării secțiilor de ATI și prin Programul Operțional Capacitate Administrativă pentru digitalizarea procesului de emitere avize/autorizații

Proiectul 2. Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice (ambulanţe, autosanitare, etc.), cu subproiectele:

  • Dotarea cu aparatură / echipamente medicale la nivelul spitalelor publice;
  • Dotarea cu mijloace de transport sanitar specifice ( ambulanţe, autosanitare, elicoptere,etc.).
  • Dotarea cabinetelor medicilor de familie
  • Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale saunaționale în funcție de specialitate.

„Ministerul Sănătății va realiza o analiză riguroasă a infrastructurii și dotărilor celor 367 de spitale publice și stabilirea unei liste de priorități urgente a investițiilor acolo unde există condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța pacienților”, promit reprezentanții ministerului.

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG