Linkuri accesibilitate

Analiză | Tăcerea patriarhului. De ce se teme PF Daniel să îndemne credincioșii să se vaccineze?


În ultima lună, Patriarhul Daniel a transmis două mesaje în care recomandă ascultarea sfaturilor medicilor. El nu a pledat niciodată, direct, pentru vaccinare. (În imagine: Patriarhul poartă masca de protecție la un eveniment la Biblioteca Academiei Romane, în 6 aprilie 2021).

Ascuns sub paravanul unor mesaje prin care îndeamnă credincioșii să respecte regulile sanitare și sfaturile medicilor, patriarhul Daniel, liderul uneia dintre cele mai influente instituții din țară, eșuează să transmită clar un mesaj simplu: „vaccinați-vă!”.

Cu o pandemie scăpată de sub control, fără locuri în spitale și cu cifre dramatice ale morților și îmbolnăvirilor, Patriarhul Daniel a cerut, în 27 octombrie, respectarea „cu strictețe a sfaturilor medicilor și măsurilor sanitare hotărâte de autoritățile competente”.

Principalul apel al medicilor este, de luni bune, vaccinarea anti-Covid. Deși nu este prima dată când Patriarhul recomandă credincioșilor „să respecte măsurile de protecție recomandate de autoritățile medicale şi să asculte îndemnurile medicilor ce lucrează pentru alinarea suferinţei bolnavilor”, Patriarhul Daniel nu a recomandat niciodată, direct, vaccinarea.​

Mișcarea conspiraționistă, anti-științifică, anti-occidentală și radicală din sânul Bisericii Ortodoxe este atât de puternică, spune pentru Europa Liberă politologul Cristian Pîrvulescu, încă ierarhiei bisericii îi e frică să transmită un mesaj clar pro-vaccinare.

„Faptul că Biserica Ortodoxă este temătoare nu e un fenomen istoric nou. A avut dificultăți în raportarea la știință de cel puțin 100 de ani. Când, în 1924, s-a introdus și în biserică calendarul gregorian, aceasta a avut foarte mari dificultăți, ele au continuat zeci de ani pentru că credincioșii au refuzat să accepte noul calendar și argumentele științifice. Cu aceleași mesaje ca azi, anti-occidentale, anti-catolice și puternic conspiraționiste", spune Cristian Pârvulescu.

Un lucru aparent simplu, precum adoptarea unui alt calendar a dus la adevărate dizidențe transformate în forme de rezistență societală, adaugă politologul, pe care le regăsim și azi în societatea românească în diferite maniere de manifestare.

În plus, ar fi vorba despre menținerea puterii în Biserică, în condițiile în care, chiar reprezentanți ai acesteia transmit mesaje conspiraționiste, care ajung direct la mulți oameni, și nu țin cont absolut deloc de comunicările oficiale.

„Există o luptă politică și ideologică pentru controlul asupra Bisericii Ortodoxe, care, în mod evident, se desfășoară între o viziune moderat pro-europeană și o viziune virulent anti-europeană. Patriarhul e moderat pentru a-și menține poziția, mai ales că există în prezent, discret, dar foarte clar, o luptă pentru succesiune", adaugă Cristian Pârvulescu.

Paul Palencsar, jurnalist și teolog, spune pentru Europa Liberă că un apel categoric la vaccinare ar risca să aibă efectul advers. Tocmai motivele pentru care ar trebui să intervină (dezinformare, radicalizare), sunt acelea care îl fac pe Patriarh să fie prudent.

Riscul unei schisme

„Cred că dacă Patriarhul ar veni în acest moment cu un mesaj pro-vaccinare fățiș, oricât de necesar îl considerăm noi, nu știu cât bine ar face. Mor oameni ca la război, zilnic, dar nu știu în ce măsură mesajul său pro-vaccinare nu ar duce, de fapt, la încrâncenarea celor care deja sunt cu mințile fierbinți. Îi vedem și pe stradă și în online, adepți ai teoriilor conspiraționiste, negaționiști ai pandemiei”, spune Paul Palencsar.

Acesta amintește de vocile anti-vaccin din interiorul bisericii și spune că o poziționare clară a Patriarhului în direcția opusă ar putea duce la o adevărată „schismă”.

Pelerinaj la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, 2021, București. Biserica a transmis reguli stricte de păstrare a distanței între persoane și prevenire a răspândirii Covid.
Pelerinaj la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, 2021, București. Biserica a transmis reguli stricte de păstrare a distanței între persoane și prevenire a răspândirii Covid.

El menționează cazul duhovnicului de la Mănăstirea Durău, Teodosie Paraschiv. Acesta este citat de reporteris.ro spunând, printre altele, că pandemia nu ar exista și că vaccinul ar fi menit să implanteze cipuri care controlează organismul prin rețelele 5G.

„Multiplicați-l pe acest om cu sute de oameni, de călugări, de preoți, care există, din păcate. /.../ Dacă Patriarhul ar ieși cu un mesaj direct, aceștia ar răspândi chiar mai tare fake-news-urile”, spune Paul Palencsar.

O analiză recentă a G4 Media arată că tocmai zonele din România în care liderii ortodocși transmit mesaje anti-vaccin sunt cele cu cele mai mici rate de vaccinare. Un mesaj al Patriarhului ar putea echilibra lucrurile, crede politologul Cristian Pîrvulescu.

„Exemplul și declarațiile Patriarhului ar fi apreciate de cei care sunt în continuare ezitanți și sunt destul de mulți. Putem face comparația cu Papa Francisc, care nu numai că a îndemnat la imunizare, dar s-a și vaccinat, inclusiv cu a treia doză. A dat un exemplu personal, antrenând astfel societatea, comunitatea catolică mondială într-un proces cât se poate de important de combatere a pandemiei. /.../ În zona ortodoxă nu se întâmplă acest lucru, mesajele sunt generale și nu foarte clare din cauza situației foarte complicate legate de teoriile conspirației, dar și de raporturile mult mai confuze cu știința", explică Cristian Pîrvulescu.

În Biserica Ortodoxă a Rusiei, Mitropolitului Ilarion a vorbit despre păcatul nevaccinării. În Grecia, Sinodul Bisericii Ortodoxe a îndemnat încă din vară la vaccinare și a redactat o circulară cu 12 întrebări şi răspunsuri pe tema vaccinării, care a trebuit citită în biserici și care abordează și dezinformarea și teoriile conspiraționiste, transmite Agerpres.

„Vaccinurile împotriva coronavirusului nu conţin microcipuri. Acestea sunt teorii nerealiste bazate pe campanii de dezinformare, care circulă pe internet" – Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei.


De ce nu transmite și Patriarhul Daniel măcar un mesaj clar împotriva minciunilor și dezinformării care ignoră și chiar neagă știința?

Paul Palencsar spune că aceste mesaje au fost și sunt transmise de Biserică chiar dacă nu le-a formulat direct Patriarhul. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, „implicit al ideilor Patriarhului, Vasile Bănescu, face acest lucru”, dar există aici și o responsabilitate a statului, subliniază Paul Palencsar. În plus, Patriarhul spune să ascultăm de medici, „Cine are urechi de auzit să audă și ochi de văzut să vadă, dar rolul Bisericii este unul de echilibru”, adaugă teologul.

„E și vina statului român, un stat foarte slab, aproape ai impresia că e în disoluție, care nu are puterea să strângă de pe stradă acești agitatori, acești oameni care împrăștie moarte în jurul lor prin fake-news-urile pe care le emană și le produc”, crede Paul Palencsar.

De altfel, în cazul monahului de la Durău, Vasile Bănescu a transmis jurnaliștilor, că dacă afirmațiile lui se adeveresc, este vorba despre mesaje „razna la realitate, toxice pentru organismul comunitar confruntat acum cu efectele tragice ale antivaccinismului alimentat de conspiraționism apocaliptic și esențialmente anticreștine, compromit grav nu doar persoanele care le debitează iresponsabil, ci și pe cei ce le răspândesc în diverse medii”, spune Bănescu.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei arată că Biserica „dezavuează ferm aceste mesaje absurde” și că este datoria centrele eparhiale de care aparțin astfel de persoane să le sancționeze.

„​Poziția Bisericii Ortodoxe Române a fost și rămâne /.../ deplin favorabilă vaccinării recomandate de medici, al căror sfat trebuie să îl urmăm fiecare în parte” - Vasile Bănescu, BOR.

Un purtătorul de cuvânt nu are cum să combată mesajele ierarhilor, atrage însă atenția Cristian Pârvulescu. „În chiar același timp, fețe bisericești, episcopi, stareți transmit niște mesaje care sunt distribuit pe rețelele de socializare și care intră în contradicție cu declarațiile oficiale. Nu mai vorbim de efectele influenței călugărilor de la muntele Ahtos, în general fundamentaliști și anti-științifici, profund anti-europeni, care reușesc să influențeze zona mănăstirilor sau o serie de preoți și față de care Patriarhul și conducerea BOR nu au, de fapt, niciun fel de putere", subliniază Cristian Pîrvulescu.

Acești promotori ai mesajelor conspiraționiste, cu un public clar, devin adversari ai bisericii oficiale, spune politologul. De aceea Patriarhul rămâne mai degrabă prudent, pentru că „este conștient că situația este foarte complicată și că mesajele sale s-ar putea transforma într-o luptă deschisă în interiorul Bisericii. Întotdeauna a exista riscul unei schisme. Dar acum teoriile conspiraționiste se transmis și propagă extrem de rapid pe platformele de socializare iar mesajele oficiale, comunicatele de presă nu pot combate acest fenomen".

O singură dată pare să fi pomenit Patriarhul, public, vaccinarea. Textul nu se găsește de paginile oficiale ale Patriarhiei, dar a fost publicat de Agerpres în 1 mai 2021, de Paște.

Patriarhul spunea atunci că intrarea mai multor credincioşi în Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim a fost posibilă şi datorită faptului că imunizarea populației din Israel a permis relaxarea restricțiilor din această țară.

„Sperăm şi noi să putem trimite din nou grupuri de pelerini, desigur, de preferinţă pelerinii vaccinaţi, care să reia vizitele, pelerinajele în Locurile Sfinte". Agenția de turism a Patriarhiei, Basilica Travel, organizează astfel de pelerinaje. Aceasta informează, de altfel, că pelerinajele în Israel au fost reluate începând din 23 mai.

Îndemnurile Patriarhului BOR

Patriarhul Daniel conduce Biserica Ortodoxă Română (BOR) de 14 ani. Din martie 2020, în timp de pandemie, de o lună de zile în cel mai grav moment al acesteia. În România au murit de Covid, din martie 2020 până acum, 47.751 de oameni. Peste 10.000 dintre ei în ultima lună.

Mesajele oficiale transmise de Patriarhul Daniel de la începutul pandemiei până acum, disponibile pe pagina agenției de știri a BOR, basilica.ro, menționează pandemia, îndemnul la respectarea restricțiilor, dar și nemulțumiri categorice care au apărut atunci când acestea limitau, „discriminatoriu”, obiceiurile bisericești.

De la începerea pandemiei, Biserica a fost nevoită să se adapteze la măsurile de limitare a răspândirii virusului, lucru dificil în contextul procesiunilor sau evenimentele religioase la care participau, tradițional, mulțimi de oameni. În imagine, Patriarhul Daniel în Parlament, septembrie 2021.
De la începerea pandemiei, Biserica a fost nevoită să se adapteze la măsurile de limitare a răspândirii virusului, lucru dificil în contextul procesiunilor sau evenimentele religioase la care participau, tradițional, mulțimi de oameni. În imagine, Patriarhul Daniel în Parlament, septembrie 2021.

Prima intervenție a patriarhului, favorabilă restricțiilor, a avut loc în 16 martie 2020, după instituirea stării de urgență, când a făcut apel la calm și încredere și la respectarea restricțiilor.

„Biserica Ortodoxă Română se adaptează treptat și responsabil în funcție de evoluția situației provocate de epidemie așa cum o fac toate instituțiile importante din țară, respectând și promovând în spațiul public recomandările autorităților de stat /.../ Biserica face un apel părintesc către toți credincioșii ei pentru a avea încredere în autorități și a respecta măsurile instituite de acestea”.

Un moment complicat a fost însă cel din preajma sărbătorii de Paște, când ministrul de Interne de la acea vreme, Marcel Vela, un credincios ortodox declarat, a negociat cu Patriarhul felul în care avea să se desfășoare sărbătoare: cu implicarea forțelor de ordine care erau angajate la „executarea de misiuni de susținere și ajutor pentru clerici și credincioși”.

Acordul fusese negociat la o zi după prelungirea stării de urgență. A fost nevoie de intervenția președintelui Iohannis, ferm la acea vreme cu măsurile de prevenire a răspândirii virusului. „Stați acasă! Altfel, după sărbători vom avea înmormântări!”, a spus președintele, iar ministrul Vela a fost nevoit să renegocieze.

Slujbele s-au desfășurat fără enoriași iar forțelor statului nu li s-a ordonat să se implice în „împărțirea luminii și a sfintelor paști pentru credincioși”.

Și organizarea tradiționalei procesiuni la moaștele Sfintei Parascheva a dus la tensiuni în 2020. Fără „constrângeri excesive”, a cerut Patriarhul Daniel.

„Interzicerea în acest an a pelerinajului la Sfânta Cuvioasă Parascheva pentru credincioşii care nu locuiesc în municipiul Iaşi este o măsură disproporționată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română. Măsurile restrictive ce se impun ca absolut necesare trebuie să aibă un solid temei legal, să fie justificate în mod transparent, argumentat şi nediscriminatoriu”, a transmis Patriarhul.

În 2020 a avut loc un protest la Catedrala Mitropolitană din Iasi, organizat de cei care voiau să ajungă la raclă.
În 2020 a avut loc un protest la Catedrala Mitropolitană din Iasi, organizat de cei care voiau să ajungă la raclă.

În cursul anului trecut, spune Paul Palencsar, au fost unele momente în care Biserica a reacționat neinspirat. El menționează episodul de la Paștele 2020, inclusiv discuțiile cu privire la lingurița de împărtășanie transmisă de la o persoană la alta. Lucrurile s-ar fi schimbat însă în timp, insistă acesta. „Dacă atunci Biserica a reacționat poate neinspirat în unele momente, din punct de vedere al comunicării, acum Biserica și-a reașezat poziția și eu văd, în ultimul an cel puțin, că mereu a îndemnat la a asculta sfatul medicilor, la liniște, la rugăciune, la pace. Cred că următorul pas va fi, sper eu, îndemnul la vaccinare cu subiect și predicat”, spune Paul Palencsar.

Cristian Pîrvulescu nu crede însă că Patriarhul va risca un astfel de mesaj. „Nu există o comunicare reală, structurată, cu baza, nici nu preoții, nici cu mănăstirile, călugării, în cazul cărora există o rezistență fundamentalistă generalizată împotriva tuturor mesajelor științifice". Câte vreme nu își va regla raportul cu știința, cu teoria evoluției, de exemplu, așa cum a făcut-o Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă nu are multe pârghii. „Nici preoții, nici călugării, nici credincioșii nu prea înțeleg cum evoluează un virus. Nu e compatibil cu ceea ce li se transmite pe linie religioasă și e foarte greu pentru biserică să transmită mesaje care intră în contradicție cu ceea ce este dominant în comunicarea religioasă. Patriarhul e moderat pentru a-și menține poziția", spune Cristian Pîrvulescu.

În 17 aprilie 2020, după clarificarea tensiunii publice cu privire la Paște, Patriarhul Daniel a transmis credincioșilor că „anul acesta serbăm Sfintele Paști într-o vreme de tristețe, într-o vreme de pandemie, care răspândește oamenilor teamă, teamă de îmbolnăvire și de moarte, iar autoritățile de stat sunt nevoite să ia măsuri de oprire a răspândirii bolii.”

Patriarhul a cerut binecuvântare pentru medici și pentru „cei care lucrează pentru binele poporului român”.

Preoți și voluntari au ajutat la distribuirea luminii în noaptea de Paște, 2020.
Preoți și voluntari au ajutat la distribuirea luminii în noaptea de Paște, 2020.

În 15 mai 2020, Patriarhul își exprimă prețuirea față de asistenții medicali, cu prilejul Zilei Internaționale a Asistentului Medical. În aceeași zi transmite un „mesaj spiritual în timp de pandemie”: Pandemia cauzată de coronavirus este o surprinzătoare provocare în domeniul sanitar, social, politic şi economic, pe plan naţional şi internaţional. În acest sens, Sfintele Scripturi ne spun că viaţa şi sănătatea oamenilor sunt daruri ale lui Dumnezeu – Creatorul, însă aceste daruri trebuie păstrate şi cultivate cu responsabilitate.

În aparițiile publice din 2021, Patriarhul a purtat frecvent masca de protecție. În 6 aprilie, el a participat la un vernisaj la Biblioteca Academiei Române.
În aparițiile publice din 2021, Patriarhul a purtat frecvent masca de protecție. În 6 aprilie, el a participat la un vernisaj la Biblioteca Academiei Române.

În iunie 2020, Patriarhul vorbește despre importanța familiei in timpul pandemiei și transmite un mesaj elevilor care dau examene.

Apoi cere reluarea slujbelor în formatul de dinaintea stării de urgență.

În iulie, pandemia e menționată ca mod de înțelegere a importanței comunicării, în august apare în mesajul de „Duminica migranților români”.

„Traversăm o perioadă extrem de dificilă privind sănătatea și valoarea vieții, în care o mulțime de oameni sunt încercați de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care este mare nevoie de rugăciune și de ajutorare frățească, de apropiere de Dumnezeu şi de solidaritate practică”, spune Patriarhul.

Tot în august, o abordare practică - Scrisoarea Patriarhului României adresată Ministrului Educației privind ora de Religie: „Evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare; aşadar, este necesară şi la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”, transmite Patriarhul Daniel.

Apelul la respectarea regulilor reapare în septembrie, când Patriarhul transmite că „în special la şcoală trebuie respectate cu multă atenţie regulile sanitare de protejare a sănătăţii elevilor şi a cadrelor didactice”. Pandemia apare și în mesajul transmis la începerea anului universitar, aceasta spre deosebire de anul următor, 2021, când Patriarhul nu a mai menționat pandemia în mesajul către studenți.

De Crăciun, fără menționarea apariției vaccinului, mesajul este totuși unul mai optimist: să arătăm semne de speranță, de pace și bucurie. Nici mesajul de Anul Nou nu menționează apariția recentă a vaccinului, este menționată însă respectarea restricțiilor: „în seara aceasta am oficiat Slujba ce se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani, imediat după Vecernie, şi nu la miezul nopţii, pentru ca toţi să putem ajunge acasă până la ora 23:00, respectând astfel recomandările autorităților”.

Implicarea în campania de vaccinare urma să ia doar forma distribuirii către ierarhi a unei broșuri informative redactate de Secretariatul de Stat pentru Culte: „Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură”.

2021 a fost mult mai sărac în mesaje care menționează pandemia, care nu s-a regăsit în mesajul oficial de Paște, nici cel din 28 mai către românii de pretutindeni. De Duminica Părinților și Copiilor, Patriarhul a subliniat însă neajunsurile educației online: „stres, oboseală mentală, manifestări depresive, pierderea motivației, dificultăți în gândire, în concentrare și în luarea deciziilor.”

Iar la final de an școlar i-a îndemnat pe părinții, profesorii și preoții să îi susțină intens pe elevi la finalul unui an dificil, „desfăşurat sub semnul îngrijorător al pandemiei care a modificat și complicat major modalitatea de predare și învățare.”

Nimic despre pandemie nici în mesajul din 18 august pentru românii care trăiesc departe de țară: „Să rămână permanent în contact cu cei dragi”.

„Limitele educației online” au fost menționate, din nou, de Patriarh, la începutul anului școlar, care a coincis cu începutul valului patru al pandemiei, cel mai grav pentru România. La începutul anului universitar, nimic despre pandemie.

Au urmat mesajele din 10 și 27 octombrie, o revenire la îndemnurile de respectare a măsurilor de protecție sanitară și ascultarea sfaturilor medicilor, fără menționarea vaccinării.

Conform recensământului din anul 2011, credincioșii ortodocși reprezintă 86,5% din populația României.

Biserica s-a aflat mereu pe primele locuri ale încrederii populației. Potrivit sondajului publicat în 25 octombrie de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, 70,2% dintre români au multă sau foarte multă încredere în Biserică. Față de studiul similar din decembrie 2020 însă, biserica trece pe locul al doilea, după armată, în care ar avea acum multă sau foarte multă încredere 86,9 % dintre români.

În decembrie, aveau multă sau foarte multă încredere în biserică 71,2% dintre români, în armată 61,8%.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG