Oferta partidelor | Ce candidați propun Alianța PSD-PNL, Alianța Dreapta Unită, AUR și SOS la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024

Europa Liberă vă prezintă ce propun partidele pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Începem prezentarea candidaților propuși de partide la alegerile europarlamentare din 2024 cu cei care, într-un fel sau altul, au o biografie controversată.

Unul dintre cei care se înscriu la această categorie este chiar cel care deschide lista celei mai mari alianțe care participă la aceste alegeri, alianța PSD-PNL.

1. Controversații eligibili

Mihai Tudose (PSD), eurodeputat în funcție, deschide lista PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare din 2024, lucru care nu a fost înghițit cu ușurință de liberali.

Inițial, cele două formațiuni aleseseră o femeie independentă pentru această poziție, pe Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Aceasta s-a retras, iar Mihai Tudose a câștigat primul loc pe listă, după negocieri tensionate.

Ce-l recomandă, însă, e greu de spus. În cariera de europarlamentar, a ieșit în evidență prin două lucruri:

• O acuzație de hărțuire sexuală adusă de asistenta sa de la Parlamentul European, acuzație despre care Europa Liberă a scris pe larg aici și aici. Tudose a negat faptele invocate de femeie și le-a pus pe seama unui conflict de muncă - și anume că a dat-o afară.
• Plus o activitate mai mult decât modestă în cinci ani petrecuți la Bruxelles. Nu a luat niciodată cuvântul în plenul Parlamentului European, doar a depus declarații în scris. Nu a fost niciodată raportor principal pe o temă și a adresat o singură întrebare.

Mihai Tudose nu este doar cap de listă la europarlamentare, ci și unul dintre coordonatorii campaniei electorale pentru Parlamentul European, din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Dacă prestația sa de la Bruxelles nu ar justifica poziția privilegiată a politicianului, greutatea lui în PSD și relația bună cu președintele partidului, Marcel Ciolacu, o explică pe deplin.

Mihai Tudose este vicepreședinte al Partidului Social Democrat. El s-a întors în partid, în 2020, când Marcel Ciolacu a preluat șefia formațiunii. Înainte de asta, făcuse o scurtă escală, de doar un an, la Pro România, partidul lui Victor Ponta, un fost lider al partidului.

Tudose a plecat din PSD din cauza relației foarte proaste cu fostul lider social-democrat Liviu Dragnea. El a fost al doilea premier propus de Dragnea, după Sorin Grindeanu, iar președintele Klaus Iohannis l-a acceptat. Dar Tudose nu a stat mult la Palatul Victoria, pentru că Liviu Dragnea ar fi insistat să conducă el, din umbră, Guvernul.

Așa că Tudose a demisionat din funcția de premier și a plecat în ianuarie 2019 la Pro România, acuzând conducerea partidului că „a înlocuit agenda publică cu agende personale”.

Mihai Tudose a fost în două rânduri și ministru al Economiei - în guvernele Ponta și Grindeanu - iar în PSD, ca vicepreședinte, se ocupă tot de domeniul economic.

Gabriela Firea (PSD) a ajuns pe lista pentru europarlamentare fără voia ei. Prim-vicepreședinte al partidului, Firea își dorea un nou mandat la Primăria Capitalei, după umilința îndurată în 2020, când a fost învinsă de Nicușor Dan, actualul primar, și când a jurat să își ia revanșa.

Doar că Marcel Ciolacu nu a avut niciun interes să o promoveze atât de mult pe cea care-i suflă-n ceafă în partid și, dacă câștigă primăria generală - adică devine al doilea cel mai votat om din România după președinte - i-ar putea lua oricând locul la șefia partidului.

Așa că Ciolacu a încurajat varianta unui candidat independent la București și i-a dat adversarei sale din partid, care face parte din tabăra secretarului general Paul Stănescu, un premiu de consolare - poziția trei, deci eligibilă, pe lista pentru europarlamentare.

Gabriela Firea are copii, are soț, pe primarul din Voluntari, avea planuri pentru București, fiind și șefa Organizației PSD București, și s-a trezit cu un cadou otrăvit. Dar, în lipsă de alternative, a acceptat locul pe lista pentru europarlamentarele din 2024.

Acum însă, după retragerea doctorului Cătălin Cîrstoiu, a ajuns și candidat la primăria generală din partea PSD. Așa că, tot răul spre bine. Dacă pierde alegerile în București, va avea un loc la Bruxelles.

Nici Gabriela Firea nu are un CV curat ca lacrima. Numele său a fost legat de scandalul azilelor groazei. Este vorba despre cele două cămine din Voluntari, orașul condus de soțul său, în care oamenii trăiau în condiții mizerabile.

Din administrația căminelor din Voluntari făceau parte șoferul Gabrielei Firea și cea mai bună prietenă a sa, Ligia Enache. Totuși, Firea a negat că ar fi știut de situația de la Voluntari.

În urma scandalului de proporții și împinsă de la spate de premierul Ciolacu, a fost nevoită să demisioneze din funcția de ministru al Familiei, pe care o ocupa la acel moment, la fel cum a făcut și ministrul Muncii, tot de la PSD, Marius Budăi. S-a retras și din funcția de președinte al PSD București și a stat o vreme în umbră.

Mulți oameni din partid au speculat că scandalul de proporții va fi scuza perfectă pentru Marcel Ciolacu să nu o mai sprijine pentru candidatura la Primăria București, fiind de notorietate dorința Gabrielei Firea de a câștiga un nou mandat de primar al Capitalei.

Încet-încet însă, pe scandalul azilelor groazei s-a așternut uitarea, Gabriela Firea a redevenit președintele PSD București, poziție din care candidează la Primăria Capitalei și, în plus, are și un colac de salvare - un loc de frunte pe lista PSD-PNL pentru Parlamentul European.

Claudiu Manda (PSD) este europarlamentar încă de la precedentele alegeri și ocupă locul cinci, loc fruntaș, pe listele PSD-PNL.

În mandatul care tocmai se încheie nu s-a remarcat prin vreo activitate deosebită, ci prin tăcere. Nu a vorbit niciodată în plenul Parlamentului European și nu a depus nici măcar o declarație scrisă.

Manda a avut și un dosar penal, dar care s-a prescris, după 15 amânări. DNA l-a acuzat că, în 2015, ar fi intervenit pe lângă directorul unei instituții din Dolj pentru a opri executarea silită a unor beneficiari de ajutoare sociale - 59 de locuitori ai comunei Bratovoiești din Dolj. În schimb, aceștia ar fi urmat să voteze cu PSD, partidul din care și Manda face parte.

Este soțul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. A fost deputat din 2004 până în 2016 și senator între 2016 și 2020. A fost președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI.

Vasile Dîncu (PSD) este președintele Consiliul Național al PSD și fost ministru al Apărării în primul Guvern PSD-PNL, din 2021-2022.

S-a retras din funcția de ministru al Apărării după ce a declarat într-un interviu, la Prima TV, că NATO și SUA ar trebui să negocieze pacea cu Rusia în numele Ucrainei.

„Războiul va mai continua. Singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură, Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică.”

Vasile Dîncu face parte din „grupul de la Cluj”, considerat în trecut aripa reformatoare a PSD, în care mai sunt Ioan Rus și Vasile Pușcaș. Dîncu a studiat filosofia și are un doctorat în sociologie. El a condus Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, IRES.

A mai fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Cioloș și ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase. A mai fost și europarlamentar, timp de un an, în 2007.

Maria Grapini (PUSL, pe listele PSD) face cum face și ajunge din nou europarlamentar, deși partidul care o susține, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), partid susținut de Dan Voiculescu, patronul Antenelor, este unul foarte mic. Dar, mereu în colaborare cu PSD, Voiculescu și-a introdus câțiva apropiați pe liste, și a reușit să-i trimită la Bruxelles.

Grapini se remarcă prin prezența aproape zilnică la dezbaterile de la televiziunea Antena 3 și prin nenumăratele gafe. Iată câteva ziceri celebre ale doamnei Maria Grapini:

• „Seară bună! Iubesc să fac pregătirile de Crăciun. Azi mi-am amintit rețeta de biscuiți pe care o folosea mama și am făcut cozoaci după rețetă personală.”
• „Câțiva eurodeputați inimoși din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letiția, discută cum să salveze transportul internațional pentru țările din est.”
• „Seară bună din Tela Viv!”
• „Felicitări, Maria Grapini!” - postare pe pagina sa de Facebook
• „Azi este cea mai importantă zi din viaţa mea! Acum câteva ore am dat viaţă băiatului meu! La mulţi ani copilul meu! Dumnezeu ne-a ajutat să creşti mare, sănătos şi să ai parte de familia ta: Luca, Anna şi Anca! Te iubim şi pentru noi eşti sensul ultimilor 39 de ani! La mulţi ani, aşa cum îi doreşti! Sănătate şi fericire!”

Gheorghe Cârciu (PSD) a avut o ascensiune fulminantă în politică. Cu facultatea terminată la 30 de ani după absolvirea liceului, Cârciu a apărut subit în politica mare în urmă cu vreo doi-trei ani, după ce s-a lansat ca politician în Partidul Ecologist, al fostului jurnalist Radu Moraru.

Și, de atunci, cariera sa politică crește văzând cu ochii. Este președinte PSD Diaspora și șeful Departamentului pentru Românii de pretutindeni.

În această calitate, Europa Liberă a arătat în mai multe articole cum Cârciu își face reclamă serioasă, finanțând bisercile din străinătate.

Înainte de ascensiune, Cârciu a avut un mare merit. L-a slujit cu credință pe secretarul general al PSD, Paul Stănescu, despre cum a scris tot Europa Liberă aici. Iar Paul Stănescu, lider cu greutate în PSD, l-a răsplătit pe măsură.

„Ce voiam să vă rog, avem în sală, și nu că e prietenul meu foarte bun, secretarul de stat de la Diaspora, Românii de Pretutindeni. Aș vrea să-i dau cuvântul să-l cunoașteți pentru că eu am o mare ambiție și recunosc lucrul acesta. În Diaspora, din păcate, rezultatul nostru a fost unul execrabil. Am avut 3,4%”, l-a prezentat Paul Stănescu pe Cârciu, la Hotel Spa Cocor, la Școala politică a femeilor social democrate, cu câteva ore înaintea unei cine festive pe o terasă din Olimp, unde Gheorghe Cârciu i-a servit cu vin întreaga seară pe meseni.

Cârciu a fost cercetat penal de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare pentru săvârșirea infracțiunilor de „furt” și „folosirea instalaţiei clandestine în scopul racordării la reţeaua electrică”, scrie G4Media.

Dosarul a fost închis acum doi ani, după ce procurorii au renunțat la urmărirea penală, invocând faptul că „nu există un interes public”. Cârciu a declarat: „N-am fost chemat niciodată, nicăieri și am primit o hârtie că s-a oprit, probabil nu aveau nici o probă, nu știu de ce”.

Diana Șoșoacă (SOS) s-a remarcat odată cu intrarea în Parlament, ca senator, pe listele Aliantei pentru Unirea Românilor (AUR). Ea și-a făcut un titlu de glorie din scandalurile din Parlament și nu numai, pe care le filmează și le transmite live pe Facebook.

Este un politician prorus asumat. A mers de mai multe ori în vizită la Ambasada Rusiei, inclusiv pentru a sărbători ziua națională a Rusiei și a făcut apel la „vestici” să înceteze războiul pe care, de fapt, l-a pornit Vladimir Putin.

Șoșoacă a făcut și o poză cu fostul ambasador rus, Valery Kuzmin. A fost declarată personalitatea anului în 2021 de către Sputnik și a promovat mesajele Kremlinului.

Senatoarea s-a certat cu George Simion, liderul AUR, și a înființat propriul partid S.O.S. Ro (SOS).

Ea a și exportat scandalurile, după ce jurnaliștii unei echipe de televiziune de la Rai Uno, cu care convenise o filmare, au acuzat-o că i-a sechestrat în casă, iar pe fostul ei soț, Silvestru Șoșoacă, că i-a amenințat.

De altfel, Silvestru Șoșoacă a fost condamnat definitiv pentru ultraj, în urma episodului de agresiune la adresa jurnaliștilor italieni.

Între timp Diana și Silvestru Șoșoacă au rupt legătura. Ei s-au certat recent, iar scandalul dintre ei a ținut prima pagină a ziarelor și televiziunilor tabloide.

Partidul Dianei Șoșoacă a fost prezentat de mai multe sondaje ca trecând pragul electoral.

Luis Lazarus (SOS) a ajuns pe lista pentru europarlamentare a partidului SOS, condus de Diana Șoșoacă, după ce acesta a invitat-o în mai multe emisiuni difuzate online pe canalul său de televiziune, Zeus TV.

Presa tabloidă a speculat că Lazarus ar fi motivul pentru care Diana Șoșoacă s-a certat cu soțul ei, despre care a anunțat că va divorța.

Luis Lazarus a însoțit-o pe Diana Șoșoacă într-o vizită în Serbia, unde Șoșoacă a fost invitată în calitate de senator. Despre promovarea Dianei Șoșoacă de către Lazarus, Europa Liberă a scris aici.

Cristian Terheș (AUR) este în prezent europarlamentar. El a intrat în Parlamentul European pe listele PSD, impus de Dan Voiculescu.

Acum, Terheș deschide lista AUR pentru europarlamentarele din 2024. S-a remarcat printr-un discurs antivaccinist, împotriva minorităților sexuale, împotriva președintei Comisiei Europene și a regulilor UE și a promovat teorii ale conspirației, potrivit cărora Uniunea Europeană impune legi prin care să-i supravegheze pe cetățeni.

Redăm câteva dintre discursurile sale din Parlamentul European:

• „Asistăm la disperarea Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, de a fi votate prin Parlamentul European reglementări europene care efectiv transformă UE dintr-un spațiu al libertății într-o pușcărie în care oamenii sunt monitorizați și supravegheați permanent, astfel încât guvernul să știe atât unde se deplasează, cât și ce vând și cumpără.”
• „Bărbații pervertiți care pretind că sunt femei au dreptul acum în diferite țări să execute pedepse penale în închisori pentru femei, unde unii dintre ei agresează femeile fizic și sexual. Sportivii care nu au reușit la categoriile masculine au acum voie să concureze la categoria sportivă feminină, unde în mod evident câștigă. Pervertiții de sex masculin care pretind că sunt femei pot merge complet expuși în spa-urile pentru femei sau chiar în toaletele pentru femei fără nicio repercusiune. Bărbații – și chiar bărbații urâți – concurează acum la concursurile de frumusețe pentru femei, unde chiar câștigă în mod absurd.”
• „UE trece în mod clar de la o zonă de libertate la o zonă de supraveghere în masă, o închisoare digitală în care tot ceea ce toată lumea va face, online sau offline, va fi urmărit, monitorizat, stocat și profilat pentru a se schimba, prezice și controlează comportamentul oamenilor. ”
• „Toate îndemnurile la vaccinare nu au legătură cu sănătatea populației, ci cu condiționarea libertății. Introducerea acestui certificat deschide o cutie a Pandorei.”

Claudiu Târziu (AUR) este președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, omul numărul doi din partid, după George Simion.

S-a remarcat prin declarații controversate care trădează simpatia pentru legionari. De altfel, Aktual24 a scris că a participat, în 2016, la o conferință organizată de șeful Mișcării Legionare, Șerban Suru. La final, Târziu a făcut și o poză cu Suru. Evenimentul se intitula: „Prigonirea Legionarilor de regimul comunist – trecut și prezent!”.

A avut uneori și poziții care convin Rusiei. Este un suveranist declarat, ca de altfel întregul partid Alianța pentru Unirea Românilor.

Una dintre declarațiile sale recente, care a stârnit rumoare, a fost un îndemn revizionist ca România să-și întregească teritoriile pierdute de-a lungul istoriei.

„Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești. Basarabia nu poate fi uitată. Ea trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat, ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași în stat. Acesta e idealul pe care nu avem voie să îl uităm, să-l ignorăm sau asupra căruia să tăcem”, a spus Târziu.

Un alt episod care a stârnit controverse s-a petrecut în Parlamentul României, acolo unde Târziu i-a amenințat pe aleșii care îl contraziceau: „Dacă eram legionar, știți cum procedam, da? Așa, doar cu cuvintele”.

Înainte să intre în AUR, Târziu a fost membru al Consiliului Național de Coordonare al Coaliției pentru Familie. Susține familia tradițională și are poziții antiavort și împotriva minorităților sexuale.

Gheorghe Piperea (AUR) este avocat. El s-a remarcat în timpul pandemiei pentru discursul antivaccinist, iar acum candidează la europarlamentare din partea AUR.

„Nu doar că lumea și-a pierdut încrederea în sistemul medical, lumea nu mai merge la spital. Sunt dovezi empirice peste tot. Lumea nu se mai duce în spital pentru că le cer teste, mască și așa mai departe”, a spus Piperea într-o emisiunea, la Antena 3.

„Toată povestea asta cu întemeierea științifică a fost, de la un cap la altul, o farsă, o minciună. Erau informații care astăzi erau date ca 100% certe, peste o săptămână erau schimbate”, a continuat el.

Teza antivaccinistă s-a regăsit și în alte declarații.

„Acum, după doi ani de zile de cenzură, după doi ani de zile în care ni s-a impus tăcerea, după doi ani de zile în care am fost obligaţi să ne vaccinăm, vin aceste știri. Ne insultă inteligența când spune despre faptul că, după ce a făcut un vaccin care are efecte adverse, face un alt vaccin care combate efectele adverse.”

El a fost inclus într-un raport al Eurocomunicare intitulat „Infodemia COVID-19 în România. O analiză a dezinformării în spațiul digital” pe primul loc în topul utilizatorilor români de Facebook care au răspândit știri false despre pandemie în perioada 15 martie – 9 octombrie 2020.

Piperea s-a remarcat și ca avocatul care a pornit procese colective împotriva băncilor care au acordat credite în franci elvețieni și împotriva Băncii Naționale a României, dar a pierdut definitiv în 2018.

Vlad Voiculescu (USR) este al doilea pe lista Alianței Dreapta Unită - Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Forța Dreptei - pentru europarlamentare.

El este vicepreședinte al USR și președintele USR București.

Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătății în Guvernul Cîțu. Premierul de atunci l-a demis din funcția de ministru, spre nemulțumirea USR. A fost primul pas spre ruperea alianței de guvernare PNL-USR, fapt care a dus ulterior la formarea noii alianțe dintre PNL și PSD.

Voiculescu este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție pentru abuz în serviciu.

Procurorii spun că, în două rânduri, în martie 2021, în calitate de ministru al Sănătății, ar fi „tranzacționat și ordonanțat la plată” cumpărarea unor loturi suplimentare de vaccinuri anti-Covid (Pfizer și Moderna), cu toate că ar fi știut că vaccinurile deja contractate până atunci erau suficiente pentru campania de vaccinare națională.

Procurorii îl mai acuză pe Vlad Voiculescu de întocmirea unui memorandum aprobat de fostul premier Florin Cîțu, și el umărit penal în dosar, prin care s-ar fi comandat o altă cantitate suplimentară de vaccinuri Pfizer.

În același dosar este urmărită penal și Ioana Mihăilă, cea care i-a urmat lui Voiculescu în funcția de ministru al Sănătății, în 2021.

2. „New entry” pe locuri eligibile la alegerile europarlamentare din 2024

Dan Barna (USR) a fost ales președintele USR, după retragerea lui Nicușor Dan, cel care a fondat Uniunea Salvați România.

A candidat la prezidențiale în 2019, dar nu a intrat în turul II, clasându-se după Viorica Dăncilă, de la PSD.

În campania electorală pentru prezidențiale, Rise Project a publicat o investigație jurnalistică ce ridica semne de întrebare cu privire la posibile nereguli în activitatea fostei firme a politicianului, firmă care gestiona fonduri europene.

Procurorii anticorupție au investigat acuzațiile și au clasat dosarele privind frauda cu fonduri europene deschise pe numele fostului lider al USR.

Dan Barna s-a luptat pentru șefia USR-PLUS cu Dacian Cioloș, care l-a învins. În acel moment, fostul președinte al USR s-a retras din lumina reflectoarelor, iar după demisia lui Cioloș de la șefia USR, nu a revenit în prim-plan, ci l-a lăsat pe protejatul său, Cătălin Drulă, actualul președinte al Uniunii Salvați România.

Dan Barna este acum vicepreșdinte al partidului și primul pe lista pentru europarlamentare a Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei.

Cristina Prună (USR) este în prezent vicelider al deputaților USR. Activează în comisiile de Industrii și Afaceri Europene din Camera Deputaților. Are licență și master în domeniul economic.

Este unul dintre vectorii de imagine ai partidului, fiind prezentă foarte des în dezbaterile televizate.

Și-a început cariera ca stagiar la ONU, apoi a ocupat mai multe posturi la Comisia Europeană, la Bruxelles și Paris.

În 2016 a lucrat ca manager de proiect la Oracle România, fiind în același an și consilier general în Consiliul General al Capitalei. Din 2016 este deputat USR.

Violeta Alexandru (Forța Dreptei) și-a început cariera la Asociația Pro Democrația, apoi a fost director la Institutul pentru Politici Publice. În Guvernul Cioloș, a fost ministru pentru Consultare Publică şi Dialog Civic.

În 2019, Ludovic Orban a cooptat-o în echipa Partidului Național Liberal (PNL), mai întâi în calitate de consilier. Apoi, a devenit membru PNL și a fost ministru al Muncii din 2019 până în 2020, în Guvernul Orban.

În prezent este deputat. Violeta Alexandru a părăsit PNL, odată cu plecarea lui Ludovic Orban, și l-a urmat pe acesta în Forța Dreptei.

Radu Mihail (USR) este liderul senatorilor USR. A ocupat diferite funcții de conducere la Orange și Motorola.

A intrat în USR în 2017, având printre atribuții relația cu diaspora.

A făcut un masterat în administrarea afacerilor la Paris, are un master în economie și o diplomă de inginer.

Vorbește cinci limbi străine.

3. Le-a plăcut la Bruxelles și vor un nou mandat de europarlamentar

Rareș Bogdan (PNL) a fost jurnalist, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”, de la Realitatea TV. Este considerat un apropiat al președintelui Klaus Iohannis.

A moderat una dintre cele două confruntări dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis din 2014, anul alegerilor prezidențiale.

În 2019 s-a înscris în PNL și a devenit direct prim-vicepreședinte, considerat fiind de liberali drept o locomotivă pentru partid datorită notorietății sale din perioada cât a fost jurnalist de televiziune.

A devenit europarlamentar pe listele PNL la alegerile din 2020.

Europarlamentarul a avut câteva discursuri foarte dure la adresa UE în momentul în care Austria a refuzat să accepte aderarea României la spațiul Schengen.

„Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur”, a tunat și fulgerat europarlamentarul liberal.

Dan Motreanu (PNL) este prim-vicepreședinte al PNL și președintele organizației Giurgiu, organizație puternică, care reușește constant în ultimii ani să bată PSD în județ, în condițiile în care Giurgiu era un fief al social-democraților.

Dan Motreanu este de multă vreme unul dintre liderii importanți ai PNL, dar s-a remarcat prin tăcere și discreție. Foarte rar dă interviuri sau declarații presei, în schimb este considerat un organizator și strateg important în PNL.

Motreanu a fost cercetat de Direcția Națională Anticoruție (DNA), fiind acuzat de spălare de bani în campania electorală din 2008. Dar Înalta Curte l-a achitat definitiv. Dan Motreanu este și în prezent europarlamentar PNL.

Motreanu, ca si Rareș Bogdan, este printre adversarii din interiorul PNL ai alianței cu PSD.

Adina Vălean (PNL) este actualul comisar european pentru Transporturi.

Este europarlamentar de când a intrat România în Uniunea Europeană, adică din 2007. În 2006 a fost euroobservator.

A ocupat și funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

Între 2004 și 2007 a fost deputat în Parlamentul României. Este membru PNL din 1999. Înainte de a face politică a fost profesoară de matematică. Este soția lui Crin Antonescu, fost președinte al PNL.

Victor Negrescu (PSD) este vicepreședinte al PSD pentru regiunea centru și europarlamentar.

Înainte de a fi politician, a fost antreprenor și jurnalist.

A făcut școala în Belgia și liceul în Franța, Facultatea de Științe Politice, în România, după care a făcut un master în Franța și un MBA. Are doctorat în științe politice.

A mai fost eurodeputat în legislatura 2014-2017, după care a fost numit ministru delegat pentru Afaceri Europene, responsabil cu pregătirea președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Din 2020, este europarlamentar PSD. El nu a fost pe listele pentru europarlamentare pe loc eligibil, dar a intrat în Parlamentul European după retragerea Marii Britanii din UE. România a mai obținut cu această ocazie un loc de europarlamentar.

Daniel Buda (PNL) este democrat-liberal la bază, acum liberal prin fuziunea PNL cu PDL.

Este de meserie notar și europarlamentar din 2014 până în prezent. Din 2004 până în 2012 a fost deputat în Parlamentul României.

A studiat zoothenia, apoi dreptul, administrația publică și filosofia. Este, alături de Emil Boc, unul dintre liderii importanți din PNL Cluj.

Siegfried Mureșan (PNL) este unul dintre cei mai activi europarlamentari români. El a ajuns europarlamentar în 2014, pe listele PMP, după ce a înlocuit-o pe Elena Băsescu, fiica fostul președinte Traian Băsescu.

Pe când era la PMP, Mureșan s-a implicat activ în campania Elenei Udrea la prezidențiale. El apare într-un afiș electoral alături de protejata fostului președinte Traian Băsescu și alți lideri ai PMP, toți îmbrăcați în cămăși albe.

Mureșan avea deja experiență în Parlamentul European, după ce a lucrat acolo din 2009. Înainte a lucrat în parlamentul german.

Siegfried Mureșan a absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a făcut un master în economie și management la Berlin, iar apoi s-a stabilit la Bruxelles.

În 2019, a candidat din nou pentru un post de europarlamentar, de data aceasta pe listele PNL. Tot de atunci este vicepreședinte al Partidului Popular European.

Dragoș Benea (PSD) are doar două intervenții, și acelea scrise, în Parlamentul European.

El a fost cercetat de DNA, care a clasat pe data de 7 iulie 2020 dosarul lui de corupție.

Dragoș Benea a fost președinte al Consiliului Județean Bacău, fiind unul dintre liderii sociali-democrați puternici din Moldova. Este acum vicepreședinte al PSD pentru regiunea nord-est.

Benea a preluat șefia organizației PSD Bacău de la celebrul Viorel Hrebenciuc, supranumit „sforarul PSD”. Hrebenciuc l-a preferat pe Benea la șefia PSD Bacău în defavoarea actualului șef al Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase. De altfel, presa locală îl numea pe Dragoș Benea „copilul de suflet al lui Viorel Hrebenciuc”.

Mircea Hava (PNL) a a avut șase mandate de primar al muncipiului Alba Iulia.

Ultimul mandat a fost incomplet, pentru că, în 2019, a candidat la Parlamentul European pe listele PNL, iar acum este europarlamentar.

Mircea Hava a mai fost primar și în 1991 și 1992, deci a petrecut în fruntea primăriei 25 de ani.

Înainte de fuziunea PNL și PDL, Hava era un membru cu greutate al Partidului Democrat-Liberal.

Europarlamentarul a fost înlăturat de la șefia PNL Alba în 2021, pe când Florin Cîțu era preferat pentru a prelua președinția PNL de la Ludovic Orban. Atunci, la Alba, a câștigat omul lui Cîțu.

Liberalii i-au reproșat lui Mircea Hava că a pierdut primăria Alba Iulia în 2020, când a impus un alt candidat decât cel dat de sondaje drept câștigător. Atunci, Gabriel Pleșa a trecut la USR și a câștigat.

Dan Nica (PSD) este unul dintre liderii cu vechime ai PSD.

Specializat în telecomunicații, el a devenit deputat al Partidului Democrat Social Român (PDSR) în 1996 și a avut patru mandate în Parlamentul României, până în 2004.

În Guvernul Năstase, a fost ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Între 2008 și 2009 a fost ministrul Internelor, într-un guvern de coaliție PSD-PDL.

A demisionat în toamna lui 2009, iar demisia lui a dus la ruperea alianței dintre cele două partide chiar în ajunul alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat Mircea Geoană și Traian Băsescu. Mulți au spus atunci că demisia lui Nica a fost pretextul perfect pentru ca PSD să rupă alianța și să iasă de la guvernare.

Nica a fost din nou ministru al Comunicațiilor și Societății Internaționale în guvernul Ponta, între 2012 și 2014. Din 2014 este europarlamentar PSD.

Gheorghe Falcă (PNL) este democrat-liberal la bază și a rămas în PNL după fuziune.

Falcă a fost primarul Aradului timp de patru mandate. Ultimul a fost incomplet, pentru că, în 2019, a lăsat administrația locală pentru un loc în Parlamentul European.

Falcă a stârnit un scandal de proporții după ce a afirmat că unele dintre semnăturile strânse de USR pentru proiectul „Fără penali în funcții publice” ar fi false. El a semnat cu întârziere listele de semnături, care nu au mai putut fi depuse la timp la Parlament.

Falcă este finul lui Traian Băsescu și un opozant al lui Vasile Blaga, un alt lider important din PDL în prezent membru PNL.

Când Traian Băsescu a încercat să o impună pe Elena Udrea la șefia Partidului Democrat Liberal (PDL), în detrimentul lui Blaga, Falcă a fost de partea fostului președinte al României.

El a scăpat de un dosar penal numit „Fabrica de Zahăr”. A fost acuzat că ar fi primit mită o vilă în schimbul unui apartament la bloc, pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri să obțină un teren la un preț de peste trei ori mai mic decât cel real. După șase ani de judecată, a fost achitat.

Falcă a scris și o carte - „Societatea vie. Proiect Romania 2020”.

Eugen Tomac (PMP) este și el pe un loc eligibil pe lista Alianței Dreapta Unită la europarlamentarele din 2024. El este președintele PMP, după o confruntare cu Cristian Diaconescu, care a contestat legitimitatea alegerilor din partid în urma cărora Tomac a ajuns în fruntea partidului.

Eugen Tomac este un apropiat al fostului președinte Traian Băsescu, cel care a fost în spatele Partidului Mișcarea Populară. Tomac a fost primul președinte al PMP, după care la șefia partidului a venit pentru scurt timp Elena Udrea.

Apoi, Eugen Tomac a revenit în fruntea Partidului Mișcarea Populară, până ce șefia a fost preluată de Traian Băsescu, care a reușit să aducă formațiunea în Parlament.

În 2018, Traian Băsescu s-a retras și a revenit Tomac. Apoi, în 2021 și 2022, șef al partidului a fost Cristian Diaconescu, iar din 2022 șefia formațiunii i-a revenit lui Eugen Tomac.

El este și în prezent europarlamentar, după ce a fost în două legislaturi consecutive deputat - din 2012 până în 2019, când a renunțat la Parlamentul României pentru cel european.

Vlad Botoș (USR) este vicepreședinte USR și europarlamentar din 2020.

El a rămas în memoria publicului după o replică celebră pe care i-a dat-o în germană unui europarlamentar neamț care a comparat România cu Vestul Sălbatic:

„Ați jignit poporul român cu aceste cuvinte. Este inadmisibil ce ați spus despre poporul român. Este o nerușinare, iar eu așa ceva nu pot vedea din partea unui german. Eu am crescut în cultura germană, dar în educația mea nu a existat o asemenea atitudine”, a spus Vlad Botoș de la tribuna Parlamentului European.

Botoș se prezintă ca fiind fost manager al unei companii multinaționale și activist în mai multe organizații non-guvernamentale. El spune că are experiență în domeniul auto, motiv pentru care la începutul mandatului de europarlamentar a promis că va face tot posibilul să aducă un mare producător auto în România. Nu a reușit.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI