Linkuri accesibilitate

Extinderea sistemului e-Factură și la cei cu drepturi de autor. Explicațiile Finanțelor, după dezbateri aprinse în mediul online

Guvernul a extins sistemul e-Factura și la cei care au contracte de drepturi de autor.
Guvernul a extins sistemul e-Factura și la cei care au contracte de drepturi de autor.

Pe scurt

  • O modificare adusă de „Ordonanța-trenuleț” a Guvernului din 23 decembrie 2025 –care extindea, începând cu 15 ianuarie 2026, sistemul Ro e-Factura și în domeniul drepturilor de autor – a iscat dezbateri aprinse în mediul online și nedumerire în rândul celor care lucrează în această formă, mai ales scriitori, traducători sau artiști.
  • În cest context, Guvernul a decis vineri, pe 30 ianuarie, să prelungească până pe 1 iunie 2026 termenul de înregistrare al celor care au contracte de drepturi de autor în sistemul e-Factura.
  • Deși nemulțumirile față de modificarea legislației au fost în special în domeniul cultural, ministrul Culturii, András Demeter, spune că sistemul e-Factura va aduce transparență în privința rulajului de venituri din acest sector.

Alex Moldovan, din Cluj, este autor de succes de cărți pentru copii și traducător. Are un loc de muncă stabil, precum și colaborări cu diverse edituri și pentru proiecte literare, plătite prin contracte de drepturi de autor (DDA). Primele informații potrivit cărora persoanele care obțin venituri în această formă vor trebui să emită facturi, în sistemul Ro e-Factura, l-au alarmat.

Ar fi o bătaie de cap în plus, al cărei sens nu l-a înțeles, spune el. Și-a exprimat, de altfel, indignarea pe contul de Facebook.

„Vorbim de niște sume care deja sunt declarate la plătitorul de impozit, pentru că pe drepturi de autor se plătește impozitul de 10%. Nu e ca și cum faci bani negri sau ești în afara sistemului, ci acele contracte sunt în evidențele ANAF-ului”, explică el, pentru Europa Liberă.

Contractele de drepturi de autor se întocmesc pentru activități creative, de la scris la fotografiat sau realizarea de opere artistice și sunt impozitate la sursă. Sunt realizate de regulă între o firmă (cesionar) și autor (cedent). Contractele sunt impozitate cu 10% din venitul net, aplicat după deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de 40%.

Peste anumite plafoane de încasări, se plătesc și CAS și CASS, dacă prestatorul nu este deja asigurat printr-un contract de muncă cu un angajator Sumele sunt raportate de către cesionar lunar la ANAF și raportate și printr-o declarație a cedentului, în fiecare an.
se întocmesc pentru activități creative, de la scris la fotografiat sau realizarea operelor artistice.

După primele informații apărute în spațiul public pe tema modificării adoptate de Guvern, care ar fi urmat să intre în vigoare de pe 15 ianuarie, Alex Moldovan nu știa dacă obligația emiterii de factură electronică i se aplică și lui.

„E o varză totală, nu sunt lămuriri, experții se contrazic între ei”, spunea el, înainte ca Ministerul Finanțelor să precizeze că vizate sunt toate persoanele fizice care fac o activitate economică, inclusiv cele cu drepturi de autor. După explicațiile ministerului, a revenit cu o postare pe contul său, în care a dat mai departe informația.

Mona M., din București, este redactor și are o colaborare de mai mulți ani cu o companie internațională, pentru care face subtitrări. Recent, compania a informat-o că, potrivit noilor modificări legislative, trebuie să se înregistreze în Registrul e-Factura și să emită factură electronică pentru serviciile oferite.

„Ulterior, au revenit cu un mesaj în care ni se zice să nu facem deocamdată niciun demers, până încearcă să afle lămuriri de la ANAF, informațiile apărute în spațiul public fiind contradictorii”, a povestit ea, pentru Europa Liberă.

Între timp, Ministerul Finanțelor avea să ofere lămuriri și să arate că e-Factura se extinde, pe 1 iunie 2026, la toate persoanele fizice care realizează venituri în mod independent, inclusiv cei cu DDA.

Consideră exagerată măsura extinderii e-Factura și la cei cu drepturi de autor, întrucât, crede Mona M., i-ar asimila firmelor.

„E absurd să ni se ceară să facem factură, ca persoane fizice, pentru activități ocazionale. Eu, de exemplu, sunt și traducător, mai traduc câte o carte, nu are cum să mă oblige sistemul acesta de fiscalitate să fac factură pe un contract oricum înregistrat”, adaugă ea.

E de părere că măsura Guvernului nu face decât să le provoace cheltuieli suplimentare – precum contractarea unui contabil și chiar achiziționarea semnăturii electronice– celor în cauză.

Mihai Călin, actor la Teatrul Național București, colaborează și el ocazional, în proiecte culturale și filmări, pe drepturi de autor. Vede și el ca forțată obligarea la e-Facturare a unor persoane „care se feresc cât pot de tot ce înseamnă birocrație în plus.”

Dacă vor să combată evaziunea fiscală, autoritățile ar fi trebuit să aibă în vedere activități nefiscalizate, nu unele, precum cele plătite prin drepturi de autor, existente în evidențele ANAF, mai spune el.

Cei cu contracte de drepturi de autor, obligați la e-Factura

Adoptată cu două zile înainte de Crăciun, pe 23 decembrie 2025, extinderea sistemului e-Factura și la persoanele fizice cu drepturi de autor a fost puțin mediatizată, de unde și nedumeririle celor direct vizați.

Prin Ordonanța de Urgență (OUG) 89 din 23 decembrie 2025 – o nouă „Ordonanță-trenuleț” (cu multiple modificări fiscale) – Executivul a extins sistemul Ro e-Factura și „asupra persoanelor fizice care desfășoară activități economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse)”, au explicat doi dintre specialiștii companiei de consultanță Deloitte, într-un material de opinie pus la dispoziția Europei Libere.

Din actul normativ al Guvernului nu reieșea clar dacă ideea de „activitate economică continuă” îi cuprindea și pe cei care prestează doar ocazional servicii remunerate prin DDA.

„Toți cei care obțin veniturile din activități economice, ceea ce se și întâmplă la drepturile de autor, de fapt, se încadrează aici, la obligativitatea de a se înrola în sistemul e-Factura și a emite facturi electronice”, a spus pentru Europa Liberă Cosmin Dumitrașcu, expert contabil și antreprenor în domeniu.

O poziție similară a fost exprimată în mediul online. și de alți specialiști contabili.

În spațiul public au apărut, de altfel, numeroase luări de poziție și articole pe temă. Unele au susținut că modificarea se aplică tuturor celor care lucrează cu drepturi de autor, iar altele au susținut contrariul.

Vineri, pe 30 ianuarie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat pentru Europa Liberă că toate categoriile de persoane plătite cu drepturi de autor, chiar și în mod oczazional, sunt vizate de modificare.

În aceeași zi, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a decis să ofere un termen de tranziție pentru extinderea sistemului e-Factură și la cei cu drepturi de autor, până la 1 iunie 2026. Asta și pe fondul dezbaterilor și criticilor legate atât de măsură, cât și de termenul inițial pentru conformare, 15 ianuarie 2026, fixat printr-o Ordonanță adoptată cu mai puțin de o lună înainte.

Ca urmare a noii Ordonanțe a Guvernului, „persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026”, a transmis Guvernul.

La câteva ore distanță, Ministerul Finanțelor (MF) a revenit cu un comunicat de presă și o postare pe Facebook, în care a oferit explicații suplimentare cu privire la extinderea sistemului e-Factura și la persoanele fizice care desfășoară activități economice, inclusiv DDA.

Ministerul a făcut trimitere la legislația fiscală pe tema TVA-ului, din perspectiva căreia „orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent este considerată persoană impozabilă, indiferent dacă este persoană juridică sau persoană fizică.”

„Cesiunea drepturilor de autor este calificată drept prestare de servicii, dacă persoana fizică care realizează astfel de venituri acționează independent, nefiind într-un raport de tip angajator–angajat”, a transmis MF.

Ministerul a subliniat că „persoanele fizice impozabile (identificate prin CNP) care obțin venituri din activități independente, inclusiv din drepturi de autor:
– nu sunt obligate să folosească Ro e-Factura până la 1 iunie 2026;
– cei deja înscriși pot solicita ieșirea temporară din registru;
– înregistrarea devine obligatorie cu 3 zile înainte de 1 iunie 2026.”


Emiterea facturii nu este o obligație suplimentară sau arbitrară, ci o regulă de bază a sistemului TVA, au mai spus autoritățile, subliniind că factura „dovedește existența unei operațiuni economice, permite urmărirea veniturilor realizate și asigură monitorizarea respectării plafonului de scutire de TVA.”

Da asemenea, odată cu introducerea obligativității emiterii de e-Factură, nu se introduc alte obligații fiscale.

De precizat că plafonul de la care o persoană sau o microînteprindere este scutită de TVA este 395.000 de lei. Chiar dacă o persoană fizică se află sub acest plafon, emiterea facturii este importantă întrucât, fără documente justificative, nu ar putea fi urmărită în prezent depășirea plafonului – iar sistemul trebuie să stabilească exact când e depășită această limită.

„Emiterea facturii nu va duce la dublă impozitare, fiind distinctă de impozitul pe venit și contribuițiile sociale, a mai transmis Ministerul.

Pentru neînregistrarea și netransmiterea facturilor prin e-Factura sunt prevăzute amenzi între 1.000 - 2.500 de lei, pentru contribuabili, respectiv 15% din valoarea facturilor pentru companiile care colaborează cu furnizorii/prestatorii vizați de modificare.

„Beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să își revizuiască listele de furnizori și, dacă este cazul, să îi notifice pe aceștia cu privire la noile obligații referitoare la facturarea electronică”, au avertizat specialiștii Deloitte.

Ministrul Culturii, Demeter András, spune că, în prestarea activităților culturale, dar și în domeniul media, există intermitențe.

„E singurul loc unde discuția ar avea sens, dacă ai intermitențe – cât să dureze ele, care să fie pauza între diferitele prestații ca să fie interpretată ca activitate continuă sau nu”, spune el.

Din punct de vedere al statului, extinderea sistemului e-Factura face vizibile, în timp real, tranzacțiile dintre persoane fizice și firme. Pe de altă parte, se pune întrebarea ce câștigă domenii precum cultura, media și mai ales contribuabilul de rând din asta, adaugă ministrul.

Oferă o explicație mai amplă, afirmând, în esență, că emiterea facturilor electronice va permite o contabilizare mai bună a operațiunilor și impactului economic din domeniul cultural, ceea ce va permite acestui sector să solicite sume mai mari de la bugetul de stat.


Curator cultural: nu orice cesiune e activitate economică!

Până ca Ministerul Finanțelor să lămurească faptul că sistemul e-Factura se extinde la toți cei cu drepturi de autor, curatorul cultural Oana Popovici, implicată în numeroase proiecte în domeniu, a avut o postare în care a încercat să explice de ce această extindere ar fi vizat doar persoanele fizice autorizate (PFA) și pe cei care depășesc plafonul TVA.

„Dacă a avea (doar) CNP te face operator economic și te obligă la factură, atunci și salariații ar trebui să emită factură, nu?” se întreba ea.

Postarea a iscat câteva zeci de comentarii, printre care și ale unor actori foarte cunoscuți, care i-au mulțumit pentru explicații.

Iulia Popovici a explicat pentru Europa Liberă că, în momentul în care orice cesiune (de drepturi de autor, n.r.) ar fi interpretată ca activitate economică, România s-ar dezice de Convenții internaționale cu privire la drepturile de autor.

De asemenea, dacă orice cesiune devine o activitate economică „nu se mai poate aplica cota forfetară de 40% (sumă dedusă din venitul brut din contractul de drepturi de autor, n.r.)” și „ieșim din Uniunea Europeană, că am fi singura țară care acordă deduceri sub formă de cote forfetare, pentru activități economice.”

Din punctul său de vedere, activitate economică este „atunci când eu decid că este activitate economică, vreau să o desfășor ca activitate economică și mă fac PFA sau când volumul acestor cesiuni ajung ajunge la nivelul plății de TVA.”

Ea a mai spus că, prin natura lor, drepturile de autor se referă la o persoană care desfășoară o muncă creativă, și nu la o activitate economică propriu-zisă.

Popovici a criticat și limbajul cifrat în care sunt aduse modificări fiscale importante, pe care îl descrie ca „fiscaleză” și din care omul de rând nu pricepe mare lucru.

Totuși, expertul contabil Cosmin Dumitrașcu spune că, deși poate fi neplăcută, în interpretare fiscală, modificarea Guvernului se referă însă la toți cei cu drepturi de autor, chiar și atunci când caracterul activității este ocazional.

Unul din scopuri este într-adevăr identificarea celor cu venituri peste plafonul de plată a TVA în sistemul electronic, pentru că dacă aceștia nu sunt înregistrați „statul pierde bani”, dar nu se limitează la aceștia, a spus el.

Lipsa unei campanii de informare

Prelungirea de către Guvern, până la 1 iunie 2026, a termenului pentru înregistrarea în e-Factura a venit și în contextul dezbaterilor și neclarităților, dar și al slabei mediatizări a extinderii sistemului e-Factură.

Ordonanța respectivă oferea un termen, 15 ianuarie 2026, până la care persoanele fizice care desfășoară activități economice trebuiau să se înregistreze în Registrul e-Factura: 15 ianuarie 2026.

Menționa, în ciuda termenului foarte scurt de la publicarea OUG-ului din 23 decembrie 2025 și că înrolarea în sistem, prin depunerea formularului 082, se face înainte de începerea activității economice.

Asta în ciuda lipsei unei campanii de informare în rândul contribuabililor. De altfel, Ordinul președintelui ANAF, prin care se modifica procedura de înregistrare în sistemul e-Factura a fost publicat abia pe 19 ianuarie, adică ulterior datei de la care trebuia făcută înregistrarea.

„Dacă atunci când se emit titluri de stat, autoritățile fac o campanie de informare masivă pentru mediul de afaceri și populație, când vine vorba de declarație unică sau de alte schimbări, nu vin cu o campanie agresivă de informare, în care toată lumea să știe ce se schimbă”, spune Cosmin Dumitrașcu.

„Toate astea se sparg în capul consultanților fiscali și al experților contabili”, reclamă el.

Economistul Constantin Rudnițchi a criticat și el, într-un editorial pe site-ul RFI, lipsa unei campanii de informare „care să dureze măcar un an”, deși obligarea persoanelor cu activitate economică să se înregistreze în e-Factura reprezintă „o revoluție fiscală.”

El a evidențiat și faptul că persoanele fizice care desfășoară activități economice sunt mult mai multe decât cei cu drepturi de autor și numără „milioane de cetățeni cu «activități economice» - să zicem, șoferi de companii de ridesharing, mici agricultori, crescători clandestini de porci, zugravi amatori, frizeri ambulanți, mecanici auto care lucrează în garaje, meseriași care fac mobilă în podul casei, cofetari amatori, comercianți online.”

Pașii pentru emiterea de e-facturi sunt crearea spațiului privat virtual (SPV) pe site-ul ANAF, completarea și depunerea declarației 082 - disponibile în meniul SPV - autotentificarea în sistemul e-Factură și emiterea facturii electronice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG