Linkuri accesibilitate

Cine sunt „șomerii de lungă durată” din România și cum vrea statul să-i ajute cu 120 de milioane de euro de la UE


Construcțiile reprezintă unul din domeniile în care Ministerul Fondurilor Europene vrea să integreze persoane mai greu angajabile, prin proiecte de formare și integrare pe piața muncii, de aproape 120 de milioane de euro.

Șomerii de lungă durată, persoanele vârstnice și cele din mediul rural romi sunt categoriile vulnerabile pe care statul încearcă să le integreze pe piața muncii, cu ajutorul a 120 de milioane de euro bani europeni. O misiune aproape imposibilă, atrag atenția specialiști de pe piața joburilor.

Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE)a lansat în această săptămână trei apeluri de proiecte cu o finanțare europeană totală de aproape 120 de milioane de euro pentru „sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, șomeri și persoane inactive”.

Finanțările sunt împărțite în trei apeluri de proiecte cu valori totale de 60 de milioane de euro, 50 mil euro și 7 mil euro.

Vor fi finanțate atât cursuri de formare, consiliere / mediere și evaluare de competențe în meserii de bază din industrie, dar se vor acorda și subvenții pentru angajatori, respectiv prime de mobilitate pentru cei care vor lucra în alt loc decât cel în care locuiesc.

Apelurile sunt lansate în contextul deficitului de forță de muncă, din Europa, dar și din România, tot mai multe companii apelând în ultimii ani la muncitori extra-comunitari, în special din țări asiatice.

„Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili. În același timp, reușim astfel să susținem meseriile de bază din economia națională”, spune ministrul Marcel Boloș.

Totodată, apelurile de finanțare vin să contribuie la creșterea ratei de absorbție a fondurilor UE de către România, urmând să aibă termen scurt de punere în practică.

Fiind parte a vechiului exercițiu financiar european, mai exact a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, proiectele vor trebui implementate până în decembrie 2023.

Șomerii de lungă durată și persoanele cu vârste între 55-64 de ani sunt printre categoriile vizate în special de măsurile finanțate prin programele anunțate de Minister.

Din totalul celor peste 223.000 de șomeri din România, peste jumăate sunt șomeri de lungă durată - aproape 85.000 (din care peste 15.000 tineri între 16-29 de ani) și persoane cu vârsta mai mare 55 de ani - peste 43.000, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Cei mai mulți șomeri de lungă durată - persoane aflate în șomaj de peste un an, sau minim 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani - sunt în județele Dolj (9.173), Galaţi (6.710), Buzău (4.747), Vaslui (4.710), Iaşi (4.548).

Cu excepția Iașiului, celelalte patru județe sunt și în topul județelor cu cele mai mari rate ale șomajului din țară, de peste 5%. De cel puțin 2 ori mai mare decât cea de la nivel național, 2,56%, conform Ministerului Muncii.

Dintre aceștia, puțin peste 1800 au fost încadrați în muncă, adică sub 5% din total, arată datele Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), furnizate la solicitarea Europei Libere.

„Șomerii de lungă durată, persoane greu ocupabile”

De altfel, mai puțin de 1.000 de șomeri de lungă durată au participat la programele de formare profesională organizate de ANOFM în perioada ianuarie - iulie, dintr-un total de aproape 12.000 de persoane - șomeri obișnuiți și alte categorii integrate, conform legii, la aceste cursuri.

„De cele mai multe ori, șomerii de lungă durată sunt persoane greu sau foarte greu ocupabile”, ne-au transmis reprezentanții ANOFM.

Cauzele ar fi, conform instituției, „nivel de educație scăzut, lipsa unei calificări cerute pe piața muncii, distanța mare faţă de locurile de muncă disponibile, imposibilitatea dobândirii unei calificări cerute pe piața muncii pentru că au nivel scăzut de educație, iar din această cauză aceștia pot fi înscriși doar la un număr limitat de programe de calificare, în conformitate cu prevederile legale privind accesul la nivelurile de calificare”.

Peste 223.000 de șomeri erau în România la finalul lunii iulie, potrivit ANOFM. Fotografie cu caracter ilustrativ.
Peste 223.000 de șomeri erau în România la finalul lunii iulie, potrivit ANOFM. Fotografie cu caracter ilustrativ.

Sunt dificultăți de care finanțările amintite se vor izbi numaidecât, spun și specialiști în formare profesională, piața locurilor de muncă, sau din rândul companiilor. Va fi nevoie de campanii susținute în mediile în care sunt prezente persoanele respective, iar cursurile trebuie foarte bine corelate cu angajatorii, arată aceștia.

„Toată lumea se plânge de candidați, oamenii care stau în general în șomaj stau mai mult sau mai puțin voluntar în 'zona' respectivă, adică sunt șanse de angajare în aproape toate colțurile României; cine stă în zona respectivă poate își dorește asta, mai mult decât să muncească”, spune CEO-ul companiei de recrutare online Ejobs, Bogdan Badea.

Programele de formare finanțate cu bani UE ar putea avea sorți mai mari de izbândă în comunitățile unde s-au închis fabrici ori acestea și-au redus activitatea.

„Dacă ai lucrat 20 de ani de textile, s-a închis și încearcă cineva să te învețe ceva în plus, să înveți o limbă străină, sau să lucrezi pe calculator, cred că oamenii vor fi interesați de cursuri de formare, dacă poate fi șansa lor să își găsească un loc de muncă”, explică el.

Piața muncii din România are în continuare un deficit de personal, în ciuda contextului internațional.
Piața muncii din România are în continuare un deficit de personal, în ciuda contextului internațional.

Cei aflați în șomaj temporar sunt mai ușor de (re)integrat în muncă, subliniază și Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj.

„Cineva poate să treacă periodic printr-o fază de șomaj și atunci firma care obține o finanțare îi face și medierea muncii, discută cu angajatorul, intermediază între angajat și angajator, de asemenea se pot evalua și competențe: cineva știe să lucreze, sau chiar lucrează ca ospătar, dar nu are studii, este evaluat teoretic și practic și se poate angaja mai ușor”.

Cât despre persoanele care nu lucrează de mai mult timp, „e mare lucru dacă reușești să pui în câmpul muncii o astfel de persoană, pentru că apoi învață la locul de muncă”.

Ce finanțează Ministerul Fondurilor UE

Doamna Carmen (61 de ani) lucrează într-un aprozar din Cluj și își întâmpină mereu clienții cu un zâmbet. Cunoștințele au întrebat-o nu o dată de ce nu ia în calcul pensionarea.

În cazul ei, vârsta și cei peste 20 de ani munciți ca inginer, plus anii lucrați în străinătate, în alte profesii, i-ar permite-o.

„Vreau să mă mențin activă, de aceea și lucrez, în același timp și socialiez. Mă mai întreabă cunoștințe de ce nu ies la pensie, dar doar la noi, în România, se pune problema așa. Nici nu mă gândesc la asta, am lucrat în Italia și acolo la 60 de ani puțini se gândesc să se pensioneze. Și angajatorii te privesc ca bun de muncă”, povestește ea.

Dacă în comerț vârsta nu constituie o piedică la angajare nici în România, având în vedere fluctuațiile și necesarul continuu de personal, a simțit cum în profesia de bază vârsta poate fi un impediment.

Persoanele considerate vârstnice pe piața muncii, între 55-64 de ani, sunt o altă categorie vizată în special de programul cu cea mai mare finanțare dintre cele trei lansate recent de MIPE.

„Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii” este titlul apelului de proiecte.

Vor fi alocate 60 de milioane de euro pentru formarea profesională în meserii de bază a 6.000 de beneficiari, „șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație”.

Vor fi finanțate proiecte de formare „în meserii necesare angajatorilor” din domeniile următoare: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Confecțiile reprezintă unul din domeniile în care ar urma să fie calificați atât șomeri de lungă durată, cât și lucrători vârstnici (55-64 de ani).
Confecțiile reprezintă unul din domeniile în care ar urma să fie calificați atât șomeri de lungă durată, cât și lucrători vârstnici (55-64 de ani).

În cadrul acestui apel vor fi finanțate programe de formare profesională, servicii de informare, mediere și consiliere, evaluare și certificare de competențe pe alte căi decât cele formare.

Necesarul de forță de muncă se menține în continuare foarte ridicat, în majoritatea domeniilor și zonelor țării, spune CEO-ul Ejobs, Bogdan Badea.

„Lucrurile evoluează încă bine pe majoritatea domeniilor, deși avem sabia deasupra capului, că e război, inflație, prețul gazelor, dar realitatea este că lumea angajează în această perioadă, se dezvoltă și nu ai forță de muncă de unde să alegi”.

Piața muncii recalificată poate fi cu siguranță absorbită, cu condiția ca persoanele din categoriile vizate să își și dorească să muncească, subliniază el.

„Dacă stai în șomaj pe termen lung, într-o piață în care toată lumea țipă pe orice domeniu, de la lucrători comerciali la It-iști și muncitori în producție, că are nevoie de mâinile de angajați, îmi imaginez că nu prea vrei să lucrezi”.

În cadrul programului, se vor acorda finanțări de maxim 1 milion de euro pe proiect, iar proiectele pot fi depuse de furnizori acreditați de formare profesională și stimulare a forței de muncă, centre de autorizare a competențelor pe alte căi decât cele formale, dar și de către universități, sau ONG-uri.

De precizat, că potrivit Legii 76 din 2002, cu modificările ulterioare, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sau șomeri de lungă beneficiază lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii o sumă în cuantum de 2.250 lei.

Există obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, potrivit Legii.

„Lucrurile evoluează încă bine pe majoritatea domeniilor, deși avem sabia deasupra capului, că e război, inflație, prețul gazelor, dar realitatea este că lumea angajează în această perioadă, se dezvoltă și nu ai forță de muncă de unde să alegi. Deci da, eu cred că poate să fie absorbită aproape toată lumea care dorește să muncească”.

El a mai subliniat că va trebui monitorizată și angajarea efectivă a persoanelor care au urmat cursurile de calificare finanțate cu bani UE.

Spre exemplu, din cele peste 11.000 de șomeri care au participat la cursurile organizate de AJOFM-uri anul acesta, puțin peste 500 au fost încadrați în muncă.

Anul acesta au fost angajați în total peste 3.000 de absolvenți de cursuri de formare, însă majoritatea au aceste cursuri anul trecut.

Subvenții pentru firmele care angajează persoane din categorii vulnerabile

Cel de-a doilea apel de proiecte, în valoare de 50 de milioane de euro, adaugă la categoriile țintite și de primul apel - șomeri de lungă durată, persoane peste 45 de ani, persoanele cu nivel redus de educație - cetățeni români aparținând minorității roma, persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.

Sunt vizate de altfel zonele mai puțin dezvoltate din țară.

Persoanele din categoriile amintite vor putea beneficia de prime de mobilitate și de activare pentru persoane care vor lucra în altă zonă decât cea de reședință.

Apelul acordă subvenții și angajatorilor care creează noi locuri de muncă sau le ocupă cu persoane din categoriile amintite.

Dragoș Damian, managerul uneia din cele mai vechi companii producătoare de medicamente din România, spune și el că noii angajați provin de cele mai multe ori din rândul persoanelor active, și foarte rar din rândul șomerilor de lungă durată.

„Noi am făcut ani de zile incursiuni în sate, în care chemam tineri, dar nu se întâmpla nimic; nu voiau să vină, poate unele orașe sunt prea scumpe, iar cei care își deschid fabrici în zone rurale mai mici își găsesc mai ușor, dar trebuie să îi califice”.

Integrarea tinerilor care nu lucrează și nu sunt nici la școală


Cel de-al treilea apel de proiecte lansat de Minister este mai puțin consistent financiar - 7 milioane de euro și este dedicat tinerilor NEET - care nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de învățământ în prezent.

Sunt vizați tineri cu vârste între 16-29 de ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, aflați în evidențele Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).

Peste 15.000 de tineri din această categorie de vârstă sunt șomeri de lungă durată, potrivit datelor ANOFM. În total sunt peste 30.000 de șomeri cu vârsta sub 25 de ani în evidențe.

Ajutorul oferit de programul cu finanțare UE constă în subvenționarea angajatorilor care încadrează pe o perioadă nedeterminată șomeri absolvenți ai unor instituții de învățământ suma de 2.250 de lei pe o perioadă de 12 luni.

Mai eficiente decât subvențiile, acordate de altfel și prin legislația existentă deja, ar fi anumite facilități acordate companiilor care an, susține Dragoș Damian.

„Am spus-o de multe ori că nu de ajutoare de stat e nevoie, marile companii au bani, ci de facilități fiscale, încât firmele să își poată găsi muncitori, să îi califice și să le dea salarii mai mari”, spune el.

Pe de altă parte, președintele APM Cluj, Augustin Feneșan, spune că subvenționarea firmelor rămâne utilă, însă în special pentru programele de ucenicie.

Firmele care formează la locul de muncă tineri cu vârsta de minim 16 ani, primesc pe durata programului de ucenicie o subvenție de 2.250 de lei în baza legii, însă există perioade când alocarea banilor stagnează, subliniază el.

„Ucenicia va fi de multă durată, lumea nu mai stă la cursuri 6-8 luni, un an jumătate să facă școală, ci vrea să lucreze să și câștige banii. Pedalăm pe chestia asta, să fie sprijinită ucenicia, inclusiv în viitoarele programe europene accesate de România: omul să fie preluat de firmă și pregătit de firmă, să fie și sprijinită firma”, a conchis el.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG