Înființarea de consorții regionale integrate pentru învățământul dual, reunite în (cel puțin) zece campusuri regionale, ar urma să fie finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani europeni. Aproape 380 de milioane de euro este suma asigurată prin PNRR pentru acest proiect.
Noua inițiativă este menită să crească atractivitatea pregătirii într-o meserie - la nivel de pregătire de 3 sau 4 ani, dar și să le deschidă elevilor posibilitatea de a-și continua ruta profesională, inclusiv la nivel de colegiu sau facultate.
Cu alte cuvinte, un tânăr intrat la școala profesională, absorbită în liceu profesional conform noii Legi a Educației, poate ajunge în 7 ani absolvent de facultate.
Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ.
Ministerul Educației a lansat luna aceasta în consultare publică Ghidul Solicitantului și metodologia de constituire a consorțiilor / campusurilor, menționând că este pentru prima dată în România când va fi implementat conceptul de consorțiu integrat pentru învățământ dual.
Fiecare consorțiu va beneficia de finanțare pentru înființarea unui campus profesional integrat, liceal și universitar, „deoarece o altă provocare la nivelul Învățământului Profesional și Tehnic (ÎPT) constă în lipsa unor spații educaționale în care elevii să se familiarizeze cu întreaga rută profesională completă”.
Sorin Cîmpeanu: Gură de oxigen pentru angajatori
Apelul de proiecte va acoperi și costurile angajatorilor cu amenajarea spațiilor de lucru pentru pregătirea elevilor din învățământul dual.
Asta în condițiile în care „costurile operatorilor economici pentru susținerea pregătirii practice a elevilor la locul de muncă (alocarea de tutori pentru pregătirea practică, asigurarea materiilor prime, materialelor și echipamentelor necesare derulării stagiilor de pregătire practică, echipamente de protecție) influențează decizia acestora de a se implica în formarea elevilor”, arată documentul PNRR.
„Angajatorii vor fi stimulați ”, a declarat recent ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema noilor Legi ale Educației, organizată de Alianța O Voce pentru Educație.
„În ultimă instanță, ei sunt o categorie de beneficiari finali”, a sintetizat el.
Aproximativ 200 de angajatori din România au fost implicați în susținerea învățământului profesional dual, până în prezent.
Prima promoție de absolvenți în acest sistem a numărat, în 2020, peste 1.800 de tineri certificați în diferite meserii. Aproximativ o treime dintre ei au fost angajați la firmele implicate în învățământul dual, notează reprezentanții Ministerului Educației.
De ce fug elevii de școlile profesionale
În anul școlar 2021-2022 peste 100.000 de elevi erau înscriși în învățământul profesional (doar o parte din aceștia în sistem dual), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Numărul celor care optează pentru acest tip de școlarizare de 3 ani este încă scăzut. La înscrierile pentru anul școlar viitor din peste 40.000 de locuri disponibile în școlile profesionale, sub 20.000 s-au ocupat în prima etapă a înscrierilor.
Numărul este de așteptat să crească după a doua etapă de înscrieri, ca urmare a etapei a 2-a de înscrieri. Creșterile nu sunt însă spectaculoase, în mod obișnuit.
În anul școlar 2020-2021, numărul absolvenților de învățământ profesional a fost de aproximativ 25.000, față de peste 144.000 de tineri care au absolvit liceul, potrivit INS.
Urmarea unei meserii, în regim de școală profesională, se lovește în continuare de mentalitatea potrivit căreia absolvenții ar avea un statut inferior în societate.
„Există încă această percepție, înșelătoare, că (doar) facultatea te face om realizat. Mulți din absolvenții de facultate ajung să lucreze în alte domenii însă, dar dacă un absolvent de profesională își deschide o firmă de instalații sanitare, ajunge să câștige chiar câteva mii de lei pe zi. Unde e atunci statutul inferior?”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România.
De ce ar putea să fie atractivă o școală profesională și care ar putea să fie minusurile din sistem
Inițiativa ministerială, de a înființa consorțiile în care liceele profesionale - redenumite astfel de noua Lege a Educației - poate recupera din această imagine și să facă meseriile, de la dulgher la zugrav, de la electrician la sudor, mai dorite de către tineri și părinții lor, spun mai mulți dintre interlocutorii Europei Libere.
„E o soluție ca părinții să fie mai deschiși în a-și încuraja copiii să meargă spre o meserie. Un sudor spre exemplu, sau un buldo-excavatorist, nu neapărat foarte experimentat, poate câștiga liniștit peste 7.000 de lei. Câte meserii calificate au acest nivel?”, a punctat Cristache.
Alți specialiști au însă rezerve, considerând că banii din PNRR sunt direcționați prea ușor spre măsuri care nu au fost încă testate.
„Am propus și în trecut înființarea unor consorții regionale, care să reunească resursele, dar să includă strict structurile de învățământ profesional preuniversitar și firmele, eventual primăriile. Alipirea cu universităților nu știu ce poate produce, pentru că nu văd la bază un model de bună practică. Ar fi trebuit alocați bani după ce un astfel de sistem e pilotat deja, nu pentru testarea lui”, afirmă Stelian Fodorca, fost secretar de stat și unul din inițiatorii învățământului dual în România.
El a contribuit la înființarea, în 2012, a ceea ce este școala profesională Kronstadt, din Brașov, unde aproape 20 de angajatori își pregătesc exact angajații de care au nevoie, în cadrul unei școli de stat.
„Ideea e ca astfel de angajatori să fie sprijiniți de stat și atunci ei pot să le faciliteze școlarizarea absolvenților și la liceu, pe același profil, cum se întâmplă la Brașov, nu la un liceu tehnologic pur și simplu, care ajunge să aibă inclusiv specializări teoretice”, a subliniat Fedorca.
Școlile profesionale, regândite de noua Lege a Educației
Noua Lege Educației își propune o schimbare de optică din acest punct de vedere și introduce termenul de liceu profesional, cu pregătire pe 3 ani (calificare 3) - actualele școli profesionale - respectiv pe 4 ani (calificare 4).
Școala profesională devine astfel doar o derivație a liceului profesional care înlocuiește liceul tehnologic. Vor fi eliminate specializările teoretice și liceul va avea o singură filieră - spre exemplu, mecanică - în cadrul căreia va putea organiza mai multe specializări, în regim de 3 sau de 4 ani.
„Școlile profesionale vor fi ridicate la nivel de liceu profesional prin lege. Atractivitatea va crește pentru că acei elevi care vor înțelege să vină către învățământul profesional se vor decide mai ușor să vină către învățământul profesional știind că la 3 ani ai o calificare de nivel 3, ai acces pe piața muncii cu această calificare”, a spus recent ministrul Sorin Cîmpeanu.
„În același timp ai și posibilitatea să îți continui studiile, făcând cel de-al patrulea an de liceu, dând un Bacalaureat care va certifica competențele de bază în egală măsură pentru toată lumea”, a mai arătat acesta.
De altfel posibilitatea ca elevii să poată urma o „rută profesională completă” este și în centrul ideii înființării consorțiilor / campusurilor de învățământ dual integrate.
Situația învățământului tehnic și profesional
Liceele tehnologice au fost criticate de-a lungul timpului pentru faptul că aici ajung elevi cu note sub 5 la Evaluarea Națională, iar rata de promovabilitate la BAC este una scăzută.
În România, 56% dintre elevii din ciclul secundar superior (clasele IX-XII) sunt înscriși în sectorul învățământ profesional și tehnic (ÎPT), peste media UE de 48%, notează reprezentanții Ministerului Educației în fundamentarea call-ului de înființare a consorțiilor regionale din PNRR.
„Prima promoție de absolvenți ai învățământului dual înregistra, în
vara anului 2020, 1.847 de absolvenți certificați, pentru un total de 39 de calificări profesionale, de nivel 3, din 12 domenii de formare profesională. Dintre aceștia, doar 882 au continuat studiile pentru nivelul 4 de calificare”.
Oficialii ministeriali mai menționează că, în anul școlar 2020-2021, 17% din totalul elevilor de liceu erau înscriși în ruta profesională de 3 ani.
„Odată cu apariția rutei duale complete, se estimează o creștere a atractivității rutei profesionale, astfel încât, în anul școlar 2025-2026, să se înregistreze o creștere de până la 40 % a numărului de elevi înscriși în ruta profesională (elevi din ÎPT, licee tehnologice, inclusiv ruta duală completă), în comparație cu numărul total de elevi de licee”.
Din cei peste 144 de mii de absolvenți de liceu din anul școlar precedent, aproape 39% au urmat unități de învățământ cu profil tehnologic.
Rata abandonului școlar în sistemul liceal și profesional a fost de 1,7%, cea mai ridicată din sistemul de învățământ preuniversitar.
Rectorul UBB: „Când lângă un liceu profesional ai o universitate și firme mari, lucrurile încep deja să arate mai bine”
Punerea în comun a liceelor profesionale și a universităților, pe de o parte și a angajatorilor, pe de alta, este de bun augur și va crește prestigiul meseriilor, spune rectorul celei mai mari universități din țară, Babeș-Bolyai din Cluj, Daniel David.
„Unii dintre absolvenții liceelor profesionale vor merge înspre piața muncii, alții vor putea continua în regim universitar în anumite domenii, inclusiv învățământ de scurtă durată. Mă gândesc la specializările din turism și industria ospitalității, unde un astfel de parcurs devine posibil”, a explicat rectorul UBB.
„Mă gândesc că noi putem poate forma profesorii care să predea acolo, unele laboratoare să poată fi folosite în comun, dacă o companie mare vrea să investească în echipamente de tehnologie mecanică, să îl poată folosi și liceul și universitatea, e o idee foarte bună”, a adăugat Daniel David.
De altfel, propunerea noii legi a educației, de introducere a termenului de învățământului dual și în învățământul superior este o inițiativă foarte bună, a adăugat el.
Profesorul crede că punerea la un loc a liceelor profesionale și a universităților va crește și prestigiul meseriilor.
„Astfel de poluri va trebui să fie văzute ca poluri de excelență, o zonă care arată bine, nu o zonă în care ajung cei care nu pot face licee teoretice sau programe universitare. E important ca astfel de lucruri să fie făcute bine, cei care termină astfel de programe să fie bine plătiți, statutul lor va fi bun și o să îi avem”.
Imaginea școlilor profesionale nu va avea decât de câștigat în ochii părinților și ai societății.
„În momentul când lângă o școală profesională, liceu profesional, ai și o universitate, ridici valoarea acelui ecosistem. Dintr-o dată începe să arate bine. Dacă vezi universitățile clujene, de exemplu, cu Primăria, cu câteva firme mari care creează un astfel de campus dual, pe inginerie chimică, să spunem, devine mult mai atrăgător”, a conchis el.
CEO de companie: Altele sunt problemele, angajatorii nu au garanția că îi angajează pe cei pe care îi pregătesc
Finanțarea masivă cu bani din PNRR pentru campusurile regionale e mai degrabă o modalitate de a atrage bani, decât de a rezolva problemele de fond ale învățământului profesional, în special în regim dual, este de părere CEO-ul producătorului de medicamente Terapia Cluj, Dragoș Damian.
Compania investește anual aproximativ 5 milioane e de lei în învățământ dual și alte forme de familiarizare a tinerilor cu piața muncii - internship-uri, practică de vară, formare profesională, susține acesta.
Problema este că deși susține anual elevi în învățământul dual - cu burse, stagiile practice și plata altor cheltuieli - compania nu are nicio o garanție că după absolvire tinerii care corespund din punct de vedere profesional aleg să se angajeze aici.
„Fie tinerii pregătiți nu vin la angajator la sfârșitul programului de pregătire, fie alți angajatori, care nu investesc in nici o forma de educație, 'fură' pur și simplu acești tineri pregătiți”, a explicat el.
Managerul a oferit exemplul unei situații de la fabrica Dacia, când anul trecut, din 28 de absolvenți sponsorizați de companie la liceul tehnologic din Mioveni, doar 4 s-au angajat.
Pe de altă parte, piața educației ar fi în continuare ruptă de piața muncii, susține acesta.
„Când directorii de companii vor fi rectori, decani, directori de licee și membrii cu puteri depline în consiliile de administrație ale școlilor si universităților si vor decide asupra nevoilor de educație prin singurul indicator de performanță eficient - ANGAJABILITATEA absolventului in domeniul în care s-a pregătit - atunci vom putea vorbi despre Romania Educată”, consideră CEO-ul Terapia.
Este cel puțin rezervat cu privire la măsura în care înființarea consorțiilor regionale va putea rezolva problemele de fond, câtă vreme proiectele strategice ar fi redactate de specialiști rupți de noua realitate a nevoilor pieței muncii.
„Call—ul din PNRR pare un reload al liceelor arondate fabricilor, ca în vremea comunistă, când existau școli profesionale, licee și facultăți arondate fabricilor și ai căror absolvenți aveau un loc de muncă asigurat în fabrica. Acum, cu migrația europeană a forței de munca, toți absolvenții vor pleca, gata calificați, in Europa de Vest”, a conchis Dragoș Damian.
Stelian Fedorca a precizat, la rândul său că probleme cu retenția absolvenților au mai degrabă angajatorii.
Director de viitor liceu profesional: Sunt elevi care se angajează la cei care îi pregătesc
Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu din Cluj pregătește la nivel profesional dual, în domeniul electromecanic, câteva zeci de tineri anual.
„În general sunt mai multe companii care sponsorizează o clasă. Sunt destul de mulți absolvenți care se angajează la cei care îi pregătesc practic, fie ca operatori CNC (mașini cu comandă numerică, n.red.). Avem și elevi care au avut note bune la Evaluarea Națională și au decis să urmeze totuși o școală profesională”, a explicat directoarea instituției, Eugenia Mera.
Situația de la nivel național, cu ocuparea a doar jumătate din locurile din învățământul profesional propuse pentru anul școlar 2022-2023 se verifică și aici.
„Să nu uităm că mai avem o etapă de înscrieri și de obicei numărul elevilor înscriși crește”, a adăugat ea. Directoarea liceului a admis și că sunt absolvenți bine pregătiți care pleacă în străinătate.
Inspector școlar: Dotările sunt esențiale pentru a-i atrage pe elevi spre meserii
Câteva sute de locuri sunt încă disponibile în etapa a doua a admiterii în școlile profesionale, inclusiv în regim dual, în 19 licee tehnologice din județul Bihor.
Inspectorul școlar general Horea Abrudan spune că în ciuda acestui fapt, sistemul începe să dea roade în județ.
„Sunt clase cu elevi specializați în lucrări la utilități, gaz, apă, companii care îi sponsorizează. Într-adevăr sunt nemulțumiri că angajatorii nu sunt siguri că îi pot păstra pe cei pregătiți, dar totul se poate rezolva prin dialog”, a explicat el.
Inspectorul școlar general consideră că investițiile în infrastructură și dotări, inclusiv cele prevăzute pentru campusurile propuse de Minister, au un efect uriaș în atragerea elevilor spre meserii.
„Am văzut acest efect la un liceu tehnologic de la noi, care a reușit să-și finanțeze printr-un grant inclusiv simulatoare, iar elevii au devenit foarte atrași spre unitatea școlară”, a arătat el.
Scutire de impozit pe profit pentru angajatori
Învățământul profesional dual se desfășoară în licee profesionale pe bază de contract, subliniază noua Lege a Educației pentru învățământul preuniversitar.
Stagiile practice - la sediul unității școlare, sau la cele ale firmelor - au o pondere de minim 30-50% din totalul orelor prevăzute în planul cadru de învățământ (aprobat prin ordin de ministru).
Clasele de învățământ dual sunt constituite de către unitățile școlare sau la cererea angajatorilor sau a asociațiilor patronale, mai menționează documentul ministerial.
Firmele asigură atât pregătirea practică, precum și burse, cel puțin asemănătoare celor acordate de stat, dar și alte cheltuieli. Bursa se deduce din impozitul pe profit al companiilor, e o altă mențiune a proiectului de lege.
În 2022 au fost aproape 100.000 de beneficiari ai bursei profesionale, în valoare de 200 lei / lună. Suma totală prevăzută în bugetul de stat este 176.5 milioane de lei.
ANOFM: Peste 10.000 de locuri pentru absolvenții de școli profesionale
Un număr de 10.766 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național pentru absolvenții de școli profesionale, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Cele mai căutate meserii ce necesită calificare la nivel de școală profesională sunt cele de lăcătuș mecanic, sudor, confecționer-asamblor articole din textile; conducător auto transport rutier de mărfuri; electrician de întreţinere şi reparaţii etc.
Mai multe locuri de muncă vacante, peste 20.000 sunt pentru persoane fără studii, sau doar cu studii primare / gimnaziale. muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor; agent de securitate; ambalator manual; muncitor necalificat în industria confecțiilor; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; montator subansamble etc).
La nivelul întregii țări sunt peste 41.000 de locuri vacante.
