„Sunt două scurgeri în partea suedeză și două în partea daneză”, a declarat un oficial al Gărzii de coastă suedeze.
Acesta a precizat că cea de-a patra fisură este la conducta Nord Stream 2, în imediata apropiere a unei găuri mai mari de pe conducta Nord Stream 1, cele două fiind construite paralel.
Oficiali SUA, NATO și UE consideră că scurgerile de la gazoductele Nord Stream 1 și 2 au venit ca urmare a unui sabotaj, fără să indice Rusia ca fiind responabilă, după ce seismografele suedeze și daneze au înregistrat ceea ce specialiștii au spus că sunt explozii.
„Este foarte clar că este vorba de explozii. Acestea nu sunt cutremure, nu sunt alunecări de teren subacvatice”, a declarat Björn Lund, directorul rețelei seismice naționale suedeze de la Universitatea Uppsala, după ce ambele gazoducte au început luni seară să aibă pierderi bruște de presiune.
Mike Fulwood, cercetător la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, a declarat că exploziile sunt cea mai probabilă cauză.
„Ruperea unei conducte offshore este un eveniment rar, așa că trei în 18 ore ar fi o mare coincidență”, a spus el, înainte ca cea de-a patra să fie anunțată.
Expertul a adăugat că, dacă va fi confirmată informația, i se pare bizară sabotarea de către Rusia, deoarece a oprit deja aprovizionarea Europei.
Poliția suedeză a lansat o anchetă privind un posibil sabotaj, mai ales că incidentul a provocat o creștere a prețurilor la gazele naturale în Europa, motiv pentru care Rusia este văzută ca fiind principalul suspect.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile de sabotaj ca fiind „previzibile, stupide și absurde”.
Cât gaz va fi eliberat și cât de mare va fi poluarea?
Gazele naturale sunt compuse în principal din metan, care este de aproximativ 28 de ori mai poluant decât dioxidul de carbon, deși acesta rămâne în atmosferă în jur de un deceniu, în comparație cu sute sau mii de ani în cazul C02.
Deși gazoductele nu sunt folosite în prezent - Nord Stream 1 fiind în lucrări de mentenanță, potrivit variantei anunțate de Rusia, iar inaugurarea Nord Stream 2 anulată din cauza războiului - acestea conțin gaze, care acum se scurg în Marea Baltică.
Deocamdată este neclar ce cantitate de gaze se afla la momentul declanșării scurgerilor.
Una dintre estimări este de aproximativ 177 de milioane de metri cubi de gaz natural, potrivit cercetătorului Grant Allen, profesor de fizică la Universitatea din Manchester.
„Aceasta nu este o cantitate mică de gaz și reprezintă o emisie nesăbuită de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a spus el, adăugând că este vorba despre o cantitate echivalentă cu gazul natural folosit de circa 120.000 de locuințe într-un an.
Paul Balcombe, lector onorific la Departamentul de Inginerie Chimică de la Imperial College London, a declarat că estimările privind gazul din conducte variază între 150 și 300 de milioane de metri cubi.
„Este puțin probabil ca acestea să elibereze tot conținutul lor”, a declarat el.
Ministerul german al Mediului a adugat că scurgerile nu ar reprezenta o amenințare semnificativă pentru viața marină, iar metanul eliberat în atmosferă va avea un impact modest asupra schimbărilor climatice la nivel macro.
Scurgerea va avea cu siguranță „un puternic efect de încălzire imediată și va cauza o proastă calitate a aerului”, a declarat Piers Forster, directorul Centrului Internațional Priestley pentru climă de la Universitatea din Leeds.
„Este o adevărată crimă de mediu dacă a fost deliberat. Însă, deși cantitatea de gaz pierdută este evident mare, nu este dezastrul climatic pe care l-am putea crede”, a declarat Jeffrey Kargel, cercetător principal la Planetary Research Institute din Arizona, calificând scurgerea drept „îngrijorătoare”.
Acesta a calculat că scurgerea de la Nord Stream a fost echivalentă cu aproximativ 2 ore și jumătate de emisii globale.
O altă estimare este a lui Andrew Baxter, director de strategie energetică la Environmental Defense Fund, potrivit căruia s-ar fi scurs deja aproximativ 115.000 de tone de metan, echivalentul a aproximativ 9,6 milioane de tone de dioxid de carbon.
În termeni reali, aceasta reprezintă același impact asupra climei ca și emisiile produse de două milioane de mașini pe benzină pe parcursul unui an.
Ministrul danez al Energiei, Dan Jorgensen, a estimat că scurgerile ar putea dura cel puțin o săptămână și a anunțat demararea unei anchete.
Cercetătorul Mike Fulwood a estimat că reparațiile ar putea dura între trei și șase luni, deoarece secțiunile deteriorate ar trebui înlocuite, dar avarii similare din trecut, la alte conducte, au durat chiar și nouă luni.
Însă, ziarul german Tagesspiege relatează citând surse guvernamentale că Berlinul se teme că Nord Stream va deveni inutilizabil pentru totdeauna.
Totodată, experții au declarat că incidentul Nord Stream subliniază și mai mult necesitatea de a renunța urgent la combustibilii fosili poluanți, atât pentru a combate schimbările climatice, cât și pentru a asigura securitatea energetică.
Cum ar fi fost cauzate exploziile
O primă explozie a fost înregistrată de seismologi luni dimineață, la ora 2:03, la sud-est de insula daneză Bornholm.
O a doua explozie, care a fost mai puternică, a fost înregistrată la nord-est de insulă, luni seară, la ora 19:04. Această explozie a fost echivalentă cu un cutremur cu magnitudinea de 2,3 - conform stațiilor seismice din Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda.
Seismologul Björn Lund a precizat că evenimentele seamănă foarte mult cu ceea ce seismografele au detectat atunci când marina suedeză a efectuat, în trecut, exerciții de antrenament folosind încărcături de adâncime și mine submarine.
Oficiali europeni din domeniul securității au observat nave ale marinei ruse în apropierea scurgerilor, iar săptămâna trecută au fost observate submarine rusești nu departe de aceste zone.
H.I. Sutton, expert în războiul submarin și redactor la US Naval Institute News, a atras că adâncimea relativ mică la care au avut loc exploziile, de circa 70 de metri, ar putea fi atinsă de scafandri sau de vehicule subacvatice fără pilot.
Potrivit acestuia, distrugerile de la Nord Stream 1 și 2 puteau fi provocate în cinci feluri:
- explozibili poziționați deasupra conductelor cu ajutorul unor vehicule subacvatice, posibil cu mult timp înainte;
- explozibili plasați în timpul fazei de construcție;
- explozibili plasați în interiorul conductelor, posibil cu ajutorul „pigs” (pipeline inspection gadgets - aparate de inspecție a conductelor). În mod normal, acestea necesită flux de gaze și, dacă ar fi folosite, ar reduce numărul suspecților;
- explozibili plasați de o navă de suprafață;
- torpile - cel mai puțin probabil scenariu.
UE sporește măsurile de securitate; NATO avertizează
Oficialii europeni au spus că vor spori securitatea în jurul instalațiilor de petrol și gaze, mai ales că incidentele de la Nord Stream au avut loc în aceeași zi în care a fost inaugurat un gazoduct care va transporta gaz norvegian către Polonia.
De altfel, Norvegia a anunțat că va crește securitatea noului gazoduct în colaborare cu armata și forțele de ordine.
În plus, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că o perturbare deliberată va primi „cel mai puternic răspuns posibil”.
De asemenea, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aceste scurgeri „nu vor avea un impact semnificativ asupra rezilienței energetice a Europei”.
NATO a catalogat deteriorarea conductelor ca fiind „foarte îngrijorătoare” și a afirmat că toate informațiile disponibile indică faptul că acestea sunt rezultatul unor „acte de sabotaj deliberate, nechibzuite și iresponsabile”, care cauzează riscuri pentru navigație și daune substanțiale pentru mediu.
„Noi, ca aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actori statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât”, se arată într-o declarație NATO.
