Statele Unite au oferit Ucrainei, din 2014 încoace când Rusia a invadat pentru prima dată unele părți ale țării, asistență de securitate în valoare de peste 3 miliarde de dolari, iar aproximativ o treime din această sumă a fost trimisă în ultimul an, potrivit NYT.
Pe lângă valoarea în sine, un alt aspect relevant este viteza cu care ajutorul militar ajunge în Ucraina în această perioadă. Un ajutor de 350 de milioane de dolari aprobat de președintele SUA, Joe Biden, în data de 26 februarie a fost livrat în proporție de 70% până pe 4 martie, iar restul era prevăzut să ajungă în zilele următoare.
Până acum, transporturile aveau nevoie de săptămâni sau luni pentru a trece prin birocrația de la Washington și apoi pentru a fi livrate pe teren, mai scrie cotidianul american.
Ajutorul de 350 de milioane de dolari a inclus rachete antitanc portabile Javelin, rachete antiaeriene Stinger, precum și arme de calibru mic și muniție, iar în două zile de la aprobare deja ateriza pe un aeroport nenumit, în apropiere de frontiera cu Ucraina, a menționat un oficial al Pentagonului, sub protecția anonimatului, pentru The New York Times. Același oficial a precizat că acum este un flux constant de 14 încărcături doar de pe un singur aerodrom.
Transportul de arme, majoritatea din stocurile militare americane din Germania, a reprezentat cel mai mare transfer autorizat de arme din depozitele militare americane către o altă țară, a mai declarat oficialul Pentagonului.
„Cu toții am fost extrem de impresionați de modul în care forțele armate ucrainene au folosit eficient echipamentele pe care le-am furnizat. Observatorii de la Kremlin au fost, de asemenea, surprinși de acest lucru și de modul în care au încetinit avansul rusesc și s-au descurcat extrem de bine pe câmpul de luptă”, a mai spus oficialul american.
17.000 de arme antitanc trimise în 6 zile
În timp ce ajutorul din aceste zile amintește de podul aerian de la Berlin, din 1948-49, operațiunea de acum este mult mai complexă. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trimis în Ucraina peste 17.000 de arme antitanc, prin Polonia și România, precizează NYT.
Transporturile se realizează cu avionul în țările vecine Ucrainei, pentru ca apoi să fie transportate terestru în vestul țării, de unde ajung pe tot teritoriul.
Iar Statele Unite iau în calcul să ajute și mai mult Ucraina. Camera Reprezentanților este pe cale să aprobe în această săptămână fonduri de urgență de 10 miliarde de dolari, dar suma ar putea fi și mai mare.
Senatorul democrat Chuck Schumer a sugerat, potrivit The New York Times, că parlamentarii ar putea aproba un pachet de 12 miliarde de dolari, care să cuprindă tehnică militară și ajutor umanitar.
723 de milioane de dolari pentru Ucraina
Ajutorul financiar vine și de la Banca Mondială, care a aprobat împrumuturi și granturi în valoare de 723 milioane de dolari pentru Ucraina, din partea mai multor țări, relatează BBC.
Fondurile vor ajuta guvernul ucrainean să furnizeze servicii esențiale, inclusiv salarii pentru lucrătorii din spitale, pensii pentru persoanele în vârstă și programe sociale pentru persoanele vulnerabile.
Acest pachet include un împrumut de 350 de milioane de dolari, la care se adaugă aproximativ 139 de milioane de dolari din partea Olandei și Suediei.
Alte 134 de milioane de dolari reprezintă granturi din partea Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei și Islandei, iar o altă finanțare de 100 de milioane de dolari a venit din partea Japoniei.
În același timp, Banca Mondială a declarat că lucrează la un alt pachet de sprijin de 3 miliarde de dolari, care să fie aprobat în următoarele luni.
Luni, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat un „ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova. Acest ajutor constă în alimente, apă ori materiale sanitare.
De asemenea, Uniunea Europeană a anunțat la finalul lunii trecute furnizarea a aproximativ 500 de milioane de euro, în arme și alte tipuri de ajutor, pentru armata ucraineană, într-o acțiune pe care blocul comunitar a descris-o ca fiind un „moment decisiv” în istoria sa.
Pe lângă acest ajutor, fiecare țară membră UE a anunțat că sprijină Ucraina fie în bani, fie în echipamente militare și umanitare.
De exemplu, într-o schimbare majoră de atitudine, Germania a revenit asupra politicii externe privind interzicerea tuturor exporturilor de arme letale în zonele de conflict și livrează Ucrainei 1.000 de lansatoare de rachete antitanc, 500 de rachete sol-aer Stinger, nouă obuziere, 14 vehicule blindate și 10.000 de tone de combustibil.
Majoritatea țărilor UE au anunțat ajutoare pentru Kiev, în timp ce România a anunțat că furnizează combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și alte echipamente militare în valoare de 12,2 milioane de lei. În plus, Bucureștiul a anunțat că 11 spitale militare sunt pregătite să primească ucraineni răniți în război.
F-16 pentru MiG-uri
În același timp se observă o schimbare de atitudine cu privire la implicarea Vestului în războiul din Ucraina. Senatorul american Bob Menendez, care este și președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, face presiuni pentru transferul de avioane de luptă către Ucraina, din Polonia și alte țări NATO din Europa de Est.
Acest schimb, pentru care pledează numeroși politicieni americani, prevede ca țările care trimit MiG-uri 29 de fabricație rusească (cu care piloții ucraineni știu să zboare) să obțină în loc avioane F-16 de fabricație americană. Însă, orice astfel de aprovizionare ar fi o decizie suverană a țării implicate, nu o decizie a NATO.
Menendez le-a scris secretarului de stat Antony Blinken și secretarului apărării Lloyd Austin, pe 7 martie, cerând ca Washingtonul să se angajeze să înlocuiască toate avioanele donate de țările NATO cu avioane occidentale modernizate.
Aflat în Moldova, Antony Blinken declara cu o zi înainte că Washingtonul analizează „în mod activ” felul în care ar putea realimenta Polonia cu avioane, în cazul în care Varșovia ar decide să trimită avioanele de război de fabricație rusească în Ucraina.
De altfel, Casa Albă a anunțat că nu se opune, dar că „nu este atât de ușor ca și cum ar fi doar să muți avioane”, a declarat purtătoarea de cuvânt, Jen Psaki.
Neînțelegeri la schimbul de avioane
Marți seara, ministrul Afacerilor Externe din Polonia, Zbigniew Rau, a transmis că țara sa e pregătită să trimită toate avioanele MiG-29 la Baza Aeriană Ramstein din Germania. Avioanele ar urma să fie preluate de forțele aeriene americane care vor decide la rândul lor dacă să le ofere mai departe Ucrainei pentru a se apăra împotriva Rusiei.
„În același timp, Polonia solicită Statelor Unite să ne furnizeze avioane uzate cu capacități operaționale adecvate. Polonia este pregătită să stabilească imediat condițiile de cumpărare a avioanelor”, a adăugat Ministerul de Externe al Poloniei, citat de CNN.
După câteva ore, un oficial american a declarat că anunțul Varșoviei a fost o surpriză. Subsecretarul de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a precizat că anunțul polonez a venit pe neașteptate.
Inițial, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și premierul Mateusz Morawiecki au declarat că nu au trimis și nu doreau să trimită avioane de luptă poloneze în Ucraina. „Polonia, în strânsă cooperare cu NATO, încearcă să reducă escaladarea”, a spus prim-ministrul polonez luni.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Mueller, a indicat ulterior că oficialii polonezi nu luaseră încă o decizie finală. El a spus că o decizie privind trimiterea de avioane de luptă prezintă riscuri și că este o „chestiune foarte delicată”, pentru că Rusia ar putea să considere că este o implicare în conflict.
Aceste discuții au loc după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Statelor Unite să ajute Kievul să obțină mai multe avioane de luptă pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei și pentru a păstra controlul asupra spațiului său aerian.
Situația nu este atât de simplă, notează The New York Times, care relatează că multe dintre avioanele de luptă care ar trebui să ajungă în Polonia sunt promise Taiwanului, iar o amânare este puțin probabilă.
Dintre țările membre NATO și UE, doar Polonia, Slovacia și Bulgaria mai folosesc avioane MiG-29, iar aceste două țări din urmă au declarat și ele, săptămâna trecută, că nu există nicio înțelegere pentru trimiterea de avioane de luptă. România nu mai folosește aceste avioane sovietice din anul 2003.
Statutul de țară combatantă
Dacă un astfel de schimb de avioane ar avea loc, există temeri că Rusia va vedea acest lucru ca pe o schimbare de statut: de la țară neutră, la țară combatantă. Dar decizia nu este una ușoară, pentru că ucrainenii cer și mai mult armament, dar și instituirea de „no-fly zone”.
De altfel, din acest motiv SUA au retras toți militarii din Ucraina, înainte de începutul invaziei rusești, pentru a evita statutul de „co-combatant”, precizează NYT.
Despre acest termen juridic, care arată cât de departe pot merge SUA în ajutorarea Ucrainei fără a fi considerate în conflict direct cu Rusia, unii oficiali americani din domeniul securității naționale spun că au o presimțire că un astfel de conflict este din ce în ce mai probabil.
Definițiile legale americane a ceea ce constituie intrarea în război nu sunt definițiile lui Vladimir Putin, a spus un oficial american de rang înalt din domeniul securității naționale, sub rezerva anonimatului, potrivit cotidianului american.
Președintele Rusiei a avertizat sâmbătă că orice națiune care ar încerca să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei va fi considerat „participant la conflictul armat”.
Duminică, Ministerul rus al Apărării a emis o declarație prin care avertiza țările NATO, nominalizând în mod expres România, să nu permită ca bazele lor să fie folosite ca refugiu pentru avioanele forțelor aeriene ucrainene. Moscova a precizat că orice „utilizare ulterioară împotriva forțelor armate rusești poate fi considerată ca implicare a acestor state într-un conflict armat”.
Jens Stoltenberg a declarat marți că NATO trebuie „să se asigure că conflictul nu se extinde dincolo de Ucraina”.
„Avem responsabilitatea de a ne asigura că conflictul nu escaladează și nu se extinde dincolo de Ucraina. Acest lucru ar fi și mai periculos, mai distructiv și chiar mai mortal. Situația ar putea scăpa de sub control”, a spus secretarul general al NATO, aflat în Letonia.
