Paradoxul legii românești de organizare a alegerilor spune că, atunci când începe campania, afișele de promovare a canditaților și partidelor se retrag în formate mici, în locuri special amenajate de primării. Până atunci, însă, candidații pot folosi orice loc plătesc, fie el fațadă de bloc sau piață publică, pentru a-și prezenta ofertele.
Politologul Andrei Țăranu a făcut un calcul pentru Europa Liberă: care e numărul total de zile în care românul de rând nu a fost asaltat cu mesaje electorale în 2024?
E un an electoral atipic, cu patru rânduri de alegeri, comasate însă pe durata unei luni și jumătate - 9 iunie: locale și europarlamentare, 24 noiembrie: prezidențiale, turul I, 1 decembrie: parlamentare, 8 decembrie: prezidențiale, turul II.
Din cele 12 luni ale anului, spune Țăranu, în doar două și jumătate nu a existat o formă de promovare politică, deși alegerile au fost comasate pentru a se face economie.
La o campanie electorală propriu-zis sărăcăcioasă s-a ajuns după ce, ani la rând, cele fastuoase au fost finanțate fără transparență din bani privați.
Se cheltuia cu nemiluita, iar cei mai mulți bani nu aveau o sursă clară.
„La un miting electoral unde veniseră mai mulți muncitori, toți erau îmbrăcați în portocaliu de sus până jos - geci, șepci, sacoșe portocalii. Era coadă de vapoare care să aducă materiale electorale, cred că erau mai multe geci portocalii ca populația țării”, își amintește expertul, vorbind despre campaniile Partidului Democrat Liberal (PDL) de dinainte de 2016. Partidul își alesese portocaliul drept culoare proprie.
În 2015, societatea civilă a propus modificarea legislației referitoare la campaniile electorale. Temerea era că aceia care finanțau promovarea politică, cu bani mulți - firme și persoane private care nu doreau, de cele mai multe ori, să își dezvăluie identitatea - primeau la schimb contracte cu statul sau alte avantaje, după alegerea candidatului susținut. Așa se face că mulți dintre oamenii de afaceri finanțau toate partidele și pe toți candidații.
De la găleți, făină, mălai, pixuri, geci, căni, brichete sau alte obiecte de promovare împărtițe cu generozitate în campanie, s-a ajuns la opusul.
În cele 30 de zile de campanie electorală, partidele sunt limitate în acțiunile electorale pe care le pot face.
Ce panouri pot monta partidele în campania electorală
„Discuția a pornit în 2015. Am fost și noi atunci cu mai multe organizații în Parlament. Existau tot felul de dosare și de acuzații că se aduc bani din diverse părți, că sunt firme care tipăresc și care nu declară și multe alte chestiuni. Am zis ok, atunci, hai să nu mai avem aceste materiale în timpul campaniei”, explică Septimius Pârvu, expert în bună guvernare, de la ONG-ul Expert Forum.
Legea pentru organizarea alegerilor a fost modificată. Partidelor și candidaților le-au fost impuse limite de promovare în cele 30 de zile de campanie propriu-zisă:
- Fiecare partid sau candidat are dreptul la două afișe electorale și nimic mai mult pe fiecare dintre suporturile electorale pe care primăriile sunt obligate să le monteze în localități. Asta dacă e suficient loc pentru afișare - pentru că, uneori, numărul candidaților este atât de mare încât nu e loc pentru toată lumea. Când se întâmplă asta, primăriile montează chiar și câte două panouri.
- Legea îi mai obligă pe primari să monteze câte un loc pentru afișaj în fiecare sat al unei comune, indiferent cât de mic este el.
- Există restricții și dimensiunea afișelor - un poster lipit pe panourile stradale nu poate fi mai mare de 50 de cm pe 350 de cm - atunci când este vorba despre promovarea unui candidat. Afișele prin care e convocată o reuniune electorală au dimensiunea maximă de 40 cm x 25 cm.
- Legea spune clar că, în alte locuri decât cele stabilite, afişajul electoral este interzis și că, suplimentar, pe perioada campaniei electorale, sunt interzise afişele care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
- Partidele au obligația să furnizeze Autorității Electorale Permanente date despre fiecare ban cheltuit în campanie. Trebuie să trimită calculul la maximum 15 zile după încheierea perioadei de promovare.
- Afișele sau fluturașii distribuiți trebuie să fie inscripționați cu date despre firmele care le-au tipărit.
Subterfugiul precampaniei electorale
Dacă partidele nu pot promova ce și cum doresc în campania electorală, o pot face cu succes înainte. Fără limite și fără obligația de a explica imediat de unde vin banii. Diferența este doar denumirea tipului de promovare.
Înainte de campanie, un partid face promovare politică în care intră aproape orice - de la promovarea ideilor sau propunerile partidului legate de o anumită temă până la scoaterea în față a unui anumit candidat sau viitor candidat.
În campania electorală, un partid sau candidat poate face doar promovare electorală. Aceasta se petrece doar cu 30 de zile înainte de alegeri și în condiții mult mai restrictive.
În precampanie, de exemplu, dacă un partid promovează cartea președintelui formațiunii, cum a fost cazul lui Nicolae Ciucă, nu este obligat să raporteze către Autoritatea Electorală (AEP) chiar atunci către cine se duc banii cheltuiți.
Datele despre entitatea la care au ajuns sumele sunt făcute publice abia anul viitor, până pe 30 aprilie. Și nici atunci nu sunt defalcate de fiecare dată.
De exemplu, putem afla pe 30 aprilie 2025 că partidul A a plătit X milioane de euro pentru promovare outdoor în 2024 către firma Y și alte Z milioane către firma W. Această promovare poate include toate acțiunile de imagine ale partidului A. Însă exact la ce firmă au ajuns banii pentru promovarea unui anumit mesaj nu avem cum ști.
Legea le dă permite partidelor să furnizeze doar o listă lungă de firme care au primit bani pentru promovare în general și atât.
Partidul cu o istorie clară în privința raportărilor sumare pe care le face către AEP este Partidul Social Democrat. PSD este și cel care refuză constant să răspundă solicitărilor mass-media cu privire la cheltuirea unor sume, în afara perioadelor de raportare.
Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) mai dau informații despre anumite cheltuieli la solicitarea presei, dar doar în limita a ceea ce consideră liderii partidelor.
La portița transparenței se mai adaugă cea a discreționarismului în privința temelor sau personajelor care pot fi promovate.
Înainte de campania electorală de la locale, Uniunea Salvați România l-a promovat insistent pe Cătălin Drulă, deși nu candida pe niciuna dintre listele electorale nici de la alegerile locale, nici de la cele europarlamentare.
În postura de președinte al partidului, Drulă ar fi fost însă candidatul la președinție.
După încheierea campaniei și demisia lui Cătălin Drulă, afișele au fost înlocuite cu noua președintă a partidului, Elena Lasconi, ea fiind noul personaj care vizează funcția supremă în stat.
AUR se promovează și el de dinainte de locale, în cascadă. Strategia partidului a fost ca, pentru europarlamentare și locale, personajele principale promovate să fie domnitori români morți de sute de ani.
Rolul lor a fost de a arăta micimea actualei clase politice care conduce România, dar și de a-i preda ștafeta politică lui George Simion, candidatul declarat al partidului la alegerile prezidențiale.
În iulie, George Simion și-a promovat el însuși oferta electorală, un plan care cuprinde, printre altele, oferirea de case cu 35 de mii de euro tuturor celor care încheie un contract cu el.
„Oricine poate spune orice în precampania electorală, nu există nicio limită, nici de teme, nici de candidați - pentru că în ideea de promovare politică poate fi introdus orice”, explică profesorul Andrei Țăranu, politolog.
În campania electorală, niciuna dintre acțiunile electorale de mai sus nu ar fi posibilă în outdoor.
Pe lângă dimensiunile monumentale ale afișelor - ca în cazul Elenei Lasconi - sau numărul impresionant - ca panourile ex-premierului Nicolae Ciucă - sau detaliile până la virgulă ale programelor electorale - ca în cazul lui George Simion, în precampanie pot fi folosite și alte simboluri care sunt intersize în timpul promovării oficiale.
Elena Lasconi are o brățară tricoloră la mână, iar afișele AUR refac stilizat steagul românesc.
Dacă nu pe afișe, pe ce se duc banii în campania electorală
În lipsa accesului la panouri outdoor la nivelul din precampanie, banii de campanie sunt cheltuiți la TV și în online.
Legea prevede și aici limitări. Televiziunile și radiourile au obligația de a pune la dispoziția candidaților spații de antenă cu aceleași prețuri pentru toți.
La promovarea oline se pot adăuga evenimente fizice, dar ele nu par a fi preferatele politicienilor noștri.
Rațiunea pentru care s-a ajuns aici, spune Septimiu Pârvu, a fost reducerea ilegală a cheltuirii banilor în campaniile electorale.
Dar partidele s-au adaptat rapid, așa că au mutat înainte de campanie ceea ce tradițional se petrecea în campanie.
„Sunt câteva partide care deja își promovează candidații, chiar dacă în momentul acesta nici măcar candidaturile nu sunt”.
Banii din subvenții
Spre deosebire de rapoartele care privesc toate cheltuielile, pentru banii pe care îi primesc drept subvenție, partidele au obligația să trimită rapoarte lunare către AEP.
În primele șase luni ale lui 2024, partidele au primit în total 133 de milioane de lei de la stat:
- PSD – 52,1 milioane de lei
- PNL – 44,1 milioane de lei
- USR – 23,8 milioane de lei
- AUR – 10,5 milioane de lei
- ProRomânia – 1,9 milioane lei
- PMP – 445 mii lei (începând doar cu luna iunie).
În aceeași perioadă, partidele au cheltuit 150% din banii primiți, adică 198 de milioane lei.
Comparativ cu cât a primit, cel mai mult a cheltuit AUR - 274%. Urmează USR -178%, PNL 152% și PSD.
Că banii s-au cheltuit preponderent în precampania pentru alegerile locale și europarlamentare o demonstrează rapoartele partidelor care spun că cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în lunile aprilie – 56 de milioane (28%) și martie – 35 de milioane de lei (18%). Campania electorală pentru 9 iunie a fost între 10 mai și 7 iunie.
Cei mai mulți bani au fost folosiți pentru plata presei și propagandei: 109,3 milioane de lei, adică peste jumătate (55%) din totalul cheltuielilor - e cea mai mare sumă folosită pentru o perioadă de șase luni din 2021 încoace. În 2023, de exemplu, în primele șase luni, partidele au cheltuit cu presa și propaganda 58 de milioane de lei.
S-au mai dus bani pe:
- consultanță politică: 17,4 milioane de lei (8,8% din totalul cheltuielilor),
- personal: 15,7 milioane de lei (7,9% din totalul cheltuielilor),
- activități politice: 12,7 milioane de lei (6,4% din totalul cheltuielilor),
- sondaje de opinie: 11,8 milioane de lei (6% din totalul cheltuielilor),
- bunuri mobile și imobile: 7,5 milioane de lei (3,8% din totalul cheltuielilor),
- producția și difuzarea de spoturi publicitare: 5,7 milioane de lei (2,9% din totalul cheltuielilor)
- alte categorii: 18 milioane de lei ( 9 % din totalul cheltuielilor).
sursă: Expert Forum, date AEP
Cum ar trebui modificată legea
Atât politologul Andrei Țăranu, cât și expertul Septimius Pârvu spun că legea de organizare a campaniilor electorale trebuie modificată.
„În primul rând, ar trebui să se revină la o mai mare diversitate a materialelor care pot fi folosite în campania electorală”, spune Septimus Pârvu, care adaugă că, din punctul lui de vedere, „campania chiar trebuie să fie campanie, nu o chestiune seacă în care nimic nu arată campania ca atare”.
„Chiar am avut observatori care, uitându-se pe stradă, întrebau unde-i campania”, afirmă Pârvu.
Un al doilea punct care ar trebui modificat este cel al transparenței publicității politice - care ar însemna o raportare mai detaliată, marcarea materialelor pentru a avea în permanență o imagine clară despre firmele la care ajung subvențiile.
Pentru că au existat suspiciuni asupra lor, o parte dintre afișele electorale din precampanie au fost contestate în instanță.
Instanța, la rândul său le-a considerat electorale. În mai, în timpul campaniei electorale pentru locale și europarlamentare, primele afișe care promovau cartea fostului premier, actual președinte de partid, Nicolae Ciucă, începuseră să împânzească România.
Unele au ajuns și la Timișoara. Aici, la solicitarea AUR de la finalul lunii mai, Biroul Electoral de Circumscripție a decis să dea jos de pe stâlpi afișele care făceau publicitate la cartea „Un ostaș în slujba țării”, care au fost considerate propagandă electorală.
Un alt element care ar trebui schimbat în actuala lege, spune profesorul Andrei Țăranu, este legat de permisivitatea de a folosi banii partidelor pentru diverse acțiuni personale ale politicienilor. Legea ar trebui să devină mult mai strictă și să specifice clar ce e permis și ce nu, marcându-se o limită clară între propaganda politică și ceea ce e în interes personal.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
