Linkuri accesibilitate

Premierul armean Nikol Pașinian face apel la calm după tentativa de puci militar


Premierul armean Nikol Pașinian, după ce a denunțat tentativa de lovitură de stat militară

Premierul armean Nikol Pașinian le-a cerut joi soldaților să-și facă datoria și să apere țara și a denunțat „o tentativă de lovitură de stat militară” după ce un grup de ofițeri ai armatei au cerut demisia sa.

Pașinian a spus în fața a aproximativ 20.000 de susținători, aflați pe 25 februarie în Piața Republicii din Erevan, că armenii nu vor permite ca armata să preia controlul asupra țării.

Statul Major Central al armatei ceruse demisia lui Paşinian, a cărui plecare este cerută şi de opoziţie după înfrângerea Armeniei în războiul de anul trecut din Nagorno-Karabah.

Premierul s-a confruntat cu o serie de proteste și solicitări de demisie, fiind acuzat că a gestionat dezastruos conflictul sângeros de șase săptămâni dintre Azerbaidjan și forțele etnice armene asupra regiunii Nagorno-Karabakh de anul trecut.

„Situația este tensionată, dar trebuie să fim de acord că nu mai pot exista ciocniri", a spus Pașinian, adresându-se suporterilor printr-un megafon, la câteva ore după ce a anunțat că l-a demis pe șeful Statului Major General, Onik Gasparian."


Pașinian, flancat masiv de forțele de securitate, după ce a condus un marș pe străzile din centrul orașului Erevan, a reacționat la o scrisoare lansată de Statul Major al Forțelor Armate, care cerea demisia acestuia și a guvernului său.

„Prim-ministrul Armeniei şi guvernul nu mai pot lua decizii adecvate în aceasta situaţie de criză pentru armeni", se spune în declaraţia conducerii armatei, preluată de Armenpress, citată de EFE.

De asemenea, opoziţia a anunţat că va ieşi joi în stradă.


Cu o zi înainte, Paşinian l-a destituit pe adjunctul generalului Gasparian, ceea ce a determinat Statul Major al armatei să ceară demisia premierului.

Ofiţerul demis persiflase o declaraţie a premierului care a criticat performanţele rachetelor ruseşti Iskander, aflate în dotarea armatei armene, dar care nu au reuşit să influenţeze cursul ostilităţilor din Karabah în toamnă, conform publicaţiei Vzgliad, citată de Agerpres.

Președintele Armen Sarkisian, al cărui rol este mai degrabă simbolic în structura de putere, a anunțat măsuri urgente menite să dezamorseze criza și a făcut un apel la toți cei implicați să „dea dovadă de reținere și bun simț”.

Tensiunile din Armenia a 25 februarie au provocat îngrijorare și în alte țări din regiune, la atât de scurt timp de la încheierea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan.

Atât Rusia, cel mai apropiat aliat al Armeniei, cât și Turcia, care a sprijinit Azerbaidjanul în conflict, au reacționat rapid la evenimentele de la Erevan.

Kremlinul s-a arătat neliniștit de evoluția rapidă a evneimentelor din zonă și a îndemnat toate părțile să se abțină de la utilizarea forței.

Deși Turcia și Armenia au o istorie complexă și cu probleme, Ankara s-a poziționat alături de guvernul lui Pașinian, ales democratic.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a „condamnat cu tărie” ceea ce a descris ca fiind o tentativă de lovitură de stat în Armenia vecină.

Scrisoarea, semnată de câțiva zeci de ofițeri ai armatei armene, adăuga: „Primul ministru al Republicii Armenia, guvernul, nu vor mai putea lua decizii adecvate în această situație critică pentru poporul armean”.

Nu e clar dacă forțele armate sunt dispuse să folosească forța în sprijinul declarației publice.

„Urmărim cu îngrijorare evoluția situației din Armenia", le-a declarat jurnaliștilor de la Moscova Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Bineînțeles, facem apel la calm”, a adăugat el.

Acordul de încetare a focului mediat de Rusia, semnat de Pașinian, a pus capăt celor 44 de zile de lupte acerbe asupra regiunii separatiste a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah, unde forțele armene au fost în mare parte înfrânte. Pașinian a cedat controlul asupra unor teritorii din Nagorno-Karabah și din toate cele șapte districte înconjurătoare ale Azerbaidjanului, care fuseseră ocupate de forțele armene de la începutul anilor 1990, o mișcare căreia i s-au opus mulți armeni.

Pe 20 februarie, mii de protestatari s-au adunat la Erevan, blocând mai multe străzi adiacente și paralizând temporar circulația în centrul orașului în timp ce strigau „Armenia fără Nikol!” și „trădător Nikol”.

Pașinian, care a ajuns la putere printr-o revoluție pașnică, fără vărsare de sânge, după protestele anti-guvernamentale din 2018, a respins toate cererile de demisie dar a admis posibilitatea de a organiza alegeri parlamentare anticipate.

El a numit scrisoarea militarilor o „reacție emoțională” la demiterea adjunctului șefului Statului Major Major, Tigran Haciatrian.

Haciatrian a provocat furia lui Pașinian după ce a făcut ironii pe seama rachetelor furnizate de Rusia, despre care a spus că nu au fost capabile să atingă țintele din conflictul din toamnă asupra regiunii Nagorno-Karabah, în care și-au pierdut viața 6.000 de persoane.

Fostul președinte Robert Kociarian a spus că simplul mod în care s-a încheat conflictul cu Azerbaidjanul reprezintă un motiv suficient pentru ca Pașinian să demisioneze.

„Autoritățile care au pierdut războiul și au cedat pământurile noastre trebuie să plece”, a spus Kocharian, care a fost președinte al țării între 1998 și 2008.

XS
SM
MD
LG