Linkuri accesibilitate

Profesor german:„României îi lipsește o stângă democratică și puternică”


Dr. Hans-Christian Maner profesor la Universitatea Johannes Gutenberg; fotografie făcută de Peter Pulkowski

Profesorul Hans-Christian Maner povestește într-un interviu pentru Europa Liberă de ce România nu s-a desprins în totalitate de comunism, ce pași ar trebui făcuți pentru a înțelege minoritățile istorice din România și de ce Iohannis nu ar trebui să se închidă într-un turn de fildeș.

Dr. Hans-Christian Maner este profesor de istorie la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, unde conduce filiala Societății Sudesteuropene. A plecat din România în 1981, dar a rămas preocupat de istoria țării și a primit în 2018 „Premiul de Excelență” pentru cercetările referitoare la România secolului XX.

Europa Liberă: Ați părăsit România în 1981 și ați studiat Istorie și Științe Politice în Germania. Cum era tratată dictatura comunistă? Se vorbea doar despre Germania de Est sau și despre România?

Hans-Christian Maner:„Am studiat în Germania de Vest unde una din principalele teme legate de Europa de Est era Uniunea Sovietică, iar numărul specialiștilor în unele domenii a Europei Centrale şi de Sudest atunci nu era mare. Profesorul meu de doctorat avea o pasiune pentru țările baltice și astfel am avut parte de sprijin și pentru studiul României. Dar interesul este și astăzi relativ scăzut pentru România. După revoluție, când s-au deschis arhivele în 1990, am putut să merg și să fac cercetare”.

Europa Liberă: Ce perioadă ați putut studia în arhive?

Hans-Christian Maner:„Am studiat îndeosebi perioada interbelică. La aceste arhive am avut mai ușor acces. Dar erau și teme delicate, precum dosarele securității, la care nu aveai acces, de abia acum se normalizează totul. Era începutul anilor nouăzeci, nimeni nu știa exact ce va urma politic sau ce se va întâmpla cu monarhia. Când am studiat perioada interbelică la începutul anilor nouăzeci am fost întrebat dacă sunt monarhist. Am răspuns nu, sunt istoric.”

Europa Liberă: În urma studiului arhivelor ați analizat parcursul României din timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Considerați că s-a prelucrat suficient aportul țării la Holocaust?

Hans-Christian Maner: „În urma raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, condus de Elie Wiesel, România a recunoscut în 2004 participarea la Holocaust și s-a alăturat țărilor care au interzis negarea Holocaustului. Din acest punct de vedere totul s-a desfășurat exemplar. Trebuie însă făcuți și pașii pentru ca societatea să-și accepte și să prelucreze aportul țării din timpul războiului și existența antisemitismului. Trebuie predat în școli, iar cultul lui Antonescu trebuie combătut”.

Europa Liberă: Germania a trecut prin procesul de denazificare, considerat în continuare incomplet, pentru că încă mai există simpatizanți ai sistemului în funcții de conducere. În privința Republicii Democrate Germane procesul s-a numit „democratizare” și, cel puțin la nivelul discursului politic, nu se mai vorbește despre „comuniști” la fel ca în România. Care a fost problema după revoluție? De ce nu s-a eliberat România de fostele elite comuniste?

Hans-Christian Maner:„Germania de Est a profitat de ajutorul Vestului, beneficiind de o dublă democratizare, pe de-o parte internă, pe de altă parte la nivel federal. România a fost singură. Joachim Gauck, fostul președinte federal al Germaniei, și-a oferit în anii nouăzeci sprijinul pentru prelucrarea dosarelor trecutului comunist. Dar în România nu s-a realizat o separare reală de trecut. Silviu Brucan spunea că vom avea nevoie de douăzeci de ani pentru a deprinde democrația; au trecut treizeci și elitele politice vechi încă sunt la putere”.

Europa Liberă: Ce îi lipsește României în peisajul politic?

Hans-Christian Maner: „României îi lipsește o stângă democratică şi puternică. Un Partid Social Democrat care să-și urmeze această ideologie, nu PSD-ul care este acum. Momentan nu există doar partide de centru, de dreapta sau populiste. Tenta naționalistă a discursului politic este un populism de stânga care se perpetuează. S-a observat cel mai pregnant la Liviu Dragnea, dar nu este singurul. În discursul Vioricăi Dăncilă, naționalismul nu a fost inițial la fel de pronunțat, dar trebuie să fim precauți pentru că recurge la modelele vechi de argumentare, cum ar fi ‚România românilor‘.”

Europa Liberă: Românii au luptat pentru democratizare și totuși prezența la primul tur de la alegerile prezidențiale a fost puțin peste 50%. Credeți că există o demoralizare în rândul votanților?

Hans-Christian Maner:„Ca un laic, consider că este o problemă socială. Dificultățile României, din toate punctele de vedere sunt imense. Orașele universitare sunt insule separate de restul țării, iar diferența între mediul rural și urban se agravează. Se observă în special în Moldova, unde valul enorm de emigrări crează un peisaj dezolant. Și atunci cine să voteze? Iar când observi ce cuvinte se folosesc în campania prezidențială, în ce mod vorbesc candidații cu și despre alții, te gândești că pentru ei nu mergi să votezi. Atunci când nu vezi nicio dezvoltare nu mai vrei să mergi la vot”.

Europa Liberă: Considerați că președintele Klaus Iohannis a procedat corect în campanie refuzând o dezbatere cu Viorica Dăncilă?

Hans-Christian Maner: „Consecințele se vor putea observa la rezultatele alegerilor. El refuză o dezbatere pentru că o consideră intrigantă, dar le confirmă unora că ar fi un președinte mut. Rămâne de văzut cum se vor termina alegerile și ce va fi după, dar mă tem că se va ajunge la o dezamăgire. Problema nu numai de la revoluție până acum este refuzul de a ajunge la un compromis politic. Fiecare își susține doar propriul partid, şi propriul interes politic şi niciunul nu este lipsit de corupţie”.

Europa Liberă: În discursul naționalist se repetă faptul că „Iohannis nu este român”, cu toate că minoritatea germană trăiește de aproape 1000 de ani în spațiul românesc. Nu s-au asimilat minoritățile istorice?

Hans-Christian Maner:„Conviețuirea sașilor și a șvabilor cu românii a funcționat bine, cu toate că putem spune că cele două culturi au funcționat mai degrabă în paralel decât împreună. Mama mea era germană, iar tatăl meu român și pot spune că existau diferențe culturale. Nu prea existau căsătorii mixte”.

Europa Liberă: Când se întâmpla totuși o căsătorie mixtă, trebuia aleasă o parte?

Hans-Christian Maner: „Da, era o alegere de care parte rămâneai – cea română sau germană. Tatăl meu a învățat germana, de exemplu. Era greu să alegi, sașii voiau să își păstreze identitatea. Încă în perioada comunistă au existat valuri masive de emigrări către Germania. Iar pentru cei care au rămas în România era o presiune internă să părăsească și ei țara, să nu rămână singuri”.

Europa Liberă: Este adevărat că sașii îi desconsiderau pe români?

Hans-Christian Maner: „Pot să confirm că exista o tendința de a-i privi de sus pe români. Sunt consecințele mai multor secole de istorie. Separarea celor două culturi se poate observa inclusiv în modul de construire a orașelor săsești – ei stăteau în cetate sau în centru, în timp ce românii erau în afară. Sunt tipare comportamentale care s-au perpetuat în timp și au fost greu de combătut”.

Europa Liberă: Acesta este un factor pentru interesul scăzut al colaborării României cu Germania?

Hans-Christian Maner:„Factorul principal este limba, care nu este ușoară. A fost o vreme când România se considera o țară francofonă, dar observăm că nici aceasta nu mai este în trend, franceza fiind înlocuită de engleză. În școlile cu predare în limba maternă germană sunt preponderent etnici români, problema este că profesorii nu sunt vorbitori nativi și atunci nu se stăpânește limba. Uneori sunt profesori pensionați din Germania care vin să predea în România, dar nu suficienți. Mulți dintre istoricii români au studiat de altfel în spațiul vorbitor de limbă germană, dar aceste legături s-au distrus prin cortina de fier. Limba și legătura cu cultura germană s-au pierdut”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG