Linkuri accesibilitate

Proiectul lui Șerban Nicolae care face din insula Belina un paradis fiscal a trecut din nou de Senat


Senatorul PSD Serban Nicolae

Senatorul PSD Șerban Nicolae a revenit, în septembrie, cu o propunere legislativă care prevede un regim fiscal special, cu reduceri de taxe și de impozite pentru construcții și activități desfășurate pe insule și grinduri. Proiectul a trecut de comisiile de specialitate și luni a fost votat de Senat, urmând să ajungă la Camera Deputaților. U proiect similar, tot al lui Șerban Nicolae a fost declarat neconstituțional de CCR. Opoziția acuză ca legea este una cu dedicație pentru Dragnea și insula Belina.

Propunerea a fost adoptată cu 61 de voturi pentru, 24 împotrivă și 11 abțineri, transmite Mediafax.

Propunerea legislativă, în forma inițiatorului, instituie ”un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcțiilor edificate pe acestea și a anumitor activități economice autorizate, în scopul dezvoltării activităților economice, creării de locuri de muncă și creșterii veniturile bugetare”.

Categoriile de terenuri la care se referă Șerban Nicolae sunt insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, ”cu potential de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică”.

Activitățile economice care pot fi desfășurate și care vor beneficia de un regim fiscal special, cu impozite și taxe locale reduse cu 50%, sunt cele de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc, precum și cele de servicii conexe. Jocurile de noroc care se pot organiza sunt cele specifice cazinourilor, jocuri de noroc caracteristic cluburilor de poker și jocuri bingo.

Un proiect similar al Șerban Nicolae, declarat neconstituțional de CCR

Șerban Nicolae nu este la prima inițiativă de acest fel. În 2017, senatorul PSD depunea o propunere legislativă cu aceleași prevederi care a fost votată de Senat în același an, iar Camera Deputaților, cameră decizională, a votat proiectul în aprilie 2019. Forma finală, trimisă la promulgare, a fost atacată la Curtea Constituțională de parlamentari ai PNL și USR și de președintele Klaus Iohannis.

În iunie 2019, Curtea Constițională a admis cu unanimitate de voturi sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL, USR și de președintele Iohannis și a întors proiectul în Parlament.

Motivele de neconstituționalitate se refereau la neclarități ale proiectului, lipsa de predictibilitate, dar și depășirea termenului constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată și lipsa avizului Consiliului Economic și Social.

"Potrivit art. 2 din lege, <<terenurile proprietate publică sau privată care fac obiectul prezentei legi sunt: insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică>>. (...) Considerăm că norma este neclară, iar prin lipsa oricărei menţiuni cu privire la respectarea regimului juridic al apelor (inclusiv a altor suprafeţe de uscat, a albiilor minore ce includ insulele, precum şi a lucrărilor hidrotehnice) astfel cum este acesta instituit şi protejat prin Legea nr. 107/1996, dispoziţiile menţionate din legea criticată sunt şi lipsite de predictibilitate, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie", se preciza în sesizarea președintelui Iohannis.

Lege cu dedicație pentru Liviu Dragnea și insula Belina?

Odată întors în Parlament, proiectul a fost abandonat, urmând să fie respins de Senat, dar Șerban Nicolae a înregistrat o nouă propunere legislativă cu aceleași prevederi.

De pe urma proiectului, au rămas însă acuzațiile formulate de opoziția de atunci - PNL și USR -, care au văzut în proiect prevederi cu dedicație pentru Liviu Dragnea și insula Belina.

Deputatul USR Stelian Ion declara că propunerea creează paradisuri fiscale "pentru niște băieți deștepți, pentru cei care au pus mâna pe insula Belina sau pentru cei care au afaceri de jocuri de noroc în Delta Dunării".

"Este o lege cu dedicație propusă de Șerban Nicolae pentru clienții lor pesediști și nu numai. Este foarte grav ce se întâmplă, o să atacăm la Curtea Constituțională pentru că am identificat motive de neconstituționalitate , de exemplu nu a fost verificat impactul bugetar. De asemenea este absolut nedrept pentru ceilalți comercianți din România care vor avea o concurență neloială. De asemenea se pot crea și prin intervenția umană astfel de insule, insulițe, prundișuri , etc ceea ce înseamnă că prin intervenția umană se pot crea adevărate paradisuri fiscale", a mai declarat Stelian Ion.

Dosarul Belina, trimis în judecată din iunie 2018

Dosarul Belina se află în instanță, după ce judecătorii de la Curtea de Apel au decis, în aprilie, că poate fi judecat, deoarece probele din anchetă au fost corect administrate.

Este un dosar care o vizează pe Sevil Shhaideh, fost vicepremier şi ministru al Dezvoltării, trimisă în judecată anul trecut în iunie.

Procurorii o acuză pe Sevil Shhaideh că a transferat Insula Belina şi Braţul Pavel din administraţia Apelor Române către Consiliul Judeţean Teleorman.

"În perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Shhaideh Sevil a inițiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare și a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de inițiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părți din Insula Belina și Brațul Pavel către domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmește acte care încalcă o serie de dispoziții legale", se precizează în comunicatul de presă al DNA din iunie 2018.

De la CJ, Insula Belina şi Braţul Pavel au fost concesionate către societatea Tel Drum, despre care au apărut informațiii în presă că ar fi condusă din umbră de fostul preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

În dosar, procurorii o cercetau și pe Rovana Plumb, deputat PSD, fost ministru al Mediului, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Camera Deputaților nu a probat însă urmărirea penală a deputatei, iar DNA a dispus clasarea.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG