Guvernul Ciolacu 2, format din PSD-PNL-UDMR-Minorități, are în față mari provocări pe termen scurt și mediu, iar întreaga clasă politică și societatea în ansamblul ei – unele pe termen lung.
Europa Liberă analizează provocările politice pe termen scurt aflate pe agenda coaliției de la guvernare la începutul lui 2025.
1. Clarificarea motivelor anulării alegerilor
O premieră absolută nu doar în România – anularea alegerilor prezidențiale prin decizia Curții Constituționale (CCR) chiar în timp ce alegătorii din diaspora votau –, a pus sub un mare semn de întrebare democrația.
Și continuă să o pună, pentru că până în acest moment nu a fost prezentată public nicio informație în plus față de documentele desecretizate de CSAT. Implicarea unui „actor statal străin”, recte Rusia, în alegeri nu a fost demonstrată cu probe indubitabile.
Serviciile secrete, Parchetul – care are în lucru mai multe dosare referitoare la Călin Georgescu, sau președintele Klaus Iohannis, șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), nu au oferit lămuriri suplimentare în legătură cu motivele, probabil extreme, care au dus la anularea alegerilor.
La rândul lor, decidenții politici, de la premierul Marcel Ciolacu, la președintele Iohannis și liderul PNL, Ilie Bolojan, nu au solicitat public un raport complex și detaliat despre cauzele și responsabilitățile care au dus la această situație care a aruncat în aer încrederea cetățenilor în alegeri și în democrație.
Este puțin probabil să avem un raport de tipul celui făcut de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„Sigur că ne-am dori să avem un raport cum au făcut cei de la SIS Modova, în care discută niște lucruri concrete. Probabil că și ai noștri vor însăila ceva în cele din urmă, pentru că presiunea socială e mare, dar nu vom avea o lămurire juridică”, ne spune Ovidiu Voicu.
Singurii politicieni care insistă asupra clarificării anulării alegerilor sunt Nicușor Dan, primarul Capitalei, care și-a anunțat candidatura la prezidențiale, Crin Antonescu, desemnat candidat unic al actualei coaliții de guvernare, dar a cărei poziție este totuși incertă, și Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR), care a intrase în turul doi al prezidențialelor anulate alături de suveranistul Călin Georgescu.
Ultimul pe listă, dar mai important în context, este însuși Călin Georgescu, care a contestat anularea alegerilor la Curtea de Apel București, unde a pierdut, dar procesul se mută la Înalta Curte, așteptată să fixeze un termen de judecată.
Georgescu a mers mai departe și a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, pe motiv că i-ar fi fost încălcat dreptul la alegeri libere.
Toate aceste acțiuni ale lui Călin Georgescu contribuie la întreținerea imaginii sale de victimă a sistemului care s-a mobilizat împotriva lui, crescându-i, de fapt, atractivitatea la public.
Un sondaj prezentat de Nicușor Dan arată că Georgescu are o susținere de circa 40% în cursa prezidențială care urmează să aibă loc în această primăvară.
Lipsa clarificărilor referitoare la anularea alegerilor amplifică nemulțumirea în societate, în special în zona suveranistă, care se simte frustată și furată într-un drept esențial, cel de vot. În final, această nebuloasă suflă vânt în pupa curentului extremist și alimentează neîncrederea în democrație.
2. Fixarea datei alegerilor
Dacă în declarațiile oficiale mulți lideri politici susțin că alegerile prezidențiale trebuie să se desfășoare în cel mai scurt timp, în realitate nu par atât de grăbiți.
Inițial, alegerile prezidențiale au fost anunțate pentru 23 martie, primul tur, și 6 aprilie, turul al doilea, dar nu a fost dată o Hotărâre de Guvern (HG) în acest sens.
Pentru ca alegerile să aibă loc la aceste date, guvernul ar trebui să dea HG-ul cel târziu miercuri, 8 ianuarie (art. 5 alin 1 din Legea 370/2004 prevede 75 de zile înaintea datei alegerilor), când are loc și o ședință a coaliției de guvernare. În aceeași zi, HG ar trebui publicată în Monitorul Oficial.
Nu este clar dacă la ședința coaliției se va decide emiterea HG sau dacă alegerile prezidențiale vor fi amânate după Paște, în luna mai, ori chiar mai târziu.
Liderul Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan a sugerat această posibilitate, dar a spus că este de preferat ca alegerile să aibă loc cât mai repede. În schimb, premierul Marcel Ciolacu nu a oferit nicio lămurire.
Motivele tergiversării fixării alegerilor pot fi mai multe, dar în primul rând este vorba de incertitudinea care planează asupra numelui candidatului comun al așa-numitei coaliții proeuropene.
Nesiguranța în ce privește data alegerilor este un alt factor care amplifică nemulțumirea și care alimentează extrema dreaptă, susține pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
„Nu putem să prelungim la infinit fixarea alegerilor, cu cât stăm mai mult cu un președinte lipsit de legitimitate, cu atât va crește extrema dreaptă, pentru că oamenii vor crede aceste teorii, care pot să fie conspiraționiste, sau pot să conțină un dram de adevăr că a existat o influență politică asupra deciziei de anulare a alegerilor”, spune Ovidiu Voicu.
3. Candidatul comun
Ideea candidatului comun al coaliției proeuropene care a format guvernul Ciolacu 2 a apărut ca reacție la calificarea în turul al doilea a suveranistului Călin Georgescu.
În primă instanță, noua paradigmă a pus problema unei viitoare competiții prezidențiale între cele două mari curente existente în societate, între extremism și europenism. O simplificare a situației, dar decizia a fost luată sub presiunea emoțională a momentului.
Cum liderii celor două partide mainsteam, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, pierzători ai alegerilor, au fost scoși din calcul, s-a ajuns la formula Crin Antonescu, personaj care a fost copreședinte al Uniunii Social Liberale (USL - alianța dintre PSD și PNL), premise suficiente pentru a fi acceptat de liderii noii alianțe.
Decizia a fost însă luată fără consultarea conducerii extinse a partidelor, fără a avea la bază sondaje de opinie și fără o analiză atentă a profilului de candidat dorit de electorat.
Analistul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că ar fi bine ca alianța proeuropeană să regândească decizia candidaturii lui Crin Antonescu, despre care crede că nu este potrivit actualei crize.
„Cel mai important este să fie un candidat de calitate. Personal nu cred că dl Antonescu răspunde acestei cerințe, nu are anvergura necesară. Nu cred că răspunde crizei actuale, că e potrivit. Lucrurile s-au schimbat fundamental de când a ieșit el din politică”, declară Ovidiu Voicu.
În Partidul Social Democrat (PSD) există o nemulțumire față de candidatura lui Crin Antonescu, deși acest partid a solicitat și chiar a condiționat alianța de guvernare de un candidat comun, așa cum a procedat în primăvară și cu medicul Cătălin Cârstoiu, la Primăria București.
Din informațiile Europei Libere, în PSD există mai multe curente de opinie, unul pledând pentru o candidatură a lui Marcel Ciolacu, în pofida înfrângerii la alegerile anulate. De altfel, Marcel Ciolacu se promovează intens și discutabil pe TikTok în ultima perioadă.
Nici în PNL apele nu sunt foarte liniștite în pofida declarațiilor lui Ilie Bolojan de susținere a lui Crin Antonescu. Există voci care pledează pentru susținerea candidaturii lui Nicușor Dan, văzut cu mai multe șanse.
Sunt, de asemenea, voci, în special din fostul PDL, care invocă memoria negativă a electoratului liberal față de Crin Antonescu și implicarea lui evenimentele din 2012, considerate o tentativă de puci.
Cu acea ocazie, Antonescu a avut declarații anti-UE, împotriva Departamentului de Stat al SUA și chiar a scos steagul NATO de la Palatul Cotroceni cât a fost președinte interimar în perioada referendumului pentru suspendarea fostului președinte Traian Băsescu.
Realitatea este că cetățenii nu sunt atât de impresionați de pericolul extremist încât să meargă să voteze pe oricine. Dacă în turul doi va fi un candidat slab împotriva unuia extremist, va fi un mare risc.Ovidiu Voicu, analist politic
Probabil că toate aceste informații au ajuns și la urechile lui Crin Antonescu, plus date din sondaje de opinie care nu arată foarte bine.
Motive suficiente pentru a anunța că se autosuspendă din poziția de candidat și să ceară fixarea urgentă a datei alegerilor și o validare oficială în forurile de conducere ale PSD și PNL.
„În legătură cu calitatea mea de candidat (...) aş dori (...) să anunţ că, în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură suspendat”, a declarat Antonescu într-un interviu la Digi 24.
Ședința de miercuri a coaliției PSD-PNL-UDMR ar trebui să clarifice problema candidaturii lui Crin Antonescu.
În cazul în care partidele nu vor ajunge la o înțelegere pe această temă fie s-ar putea decide căutarea altui candidat comun, fie se va merge pe candidaturi separate.
Această ultimă situație ar însemna ca PSD și PNL să intre în alegeri din postura de adversare, ceea ce ar pune sub semnul întrebării stabilitatea guvernului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
