Interviul Tucker-Putin, lung de două ore și presărat cu amabilități reciproce, nu a ieșit din paradigma mai vechilor aserțiuni prin care Vladimir Putin justifică invadarea Ucrainei atât în ochii rușilor, cât, mai ales, în cei ai Occidentului.
Cum temele dificile au fost evitate de Tucker Carlson, nu e de mirare că interviul nu a adus noutăți.
Dar, atrage atenția profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, adevăratul scop al interviului a fost acela de a aduce în spațiul public american temele pe care Putin le vehiculează de peste doi ani de zile, pentru a le relativiza și a le da legitimitate.
„Putin nu a spus nimic nou, nici nu era scopul acestui interviu, ci să deschidă poarta acestor idei pentru a intra în spațiul public american și occidental”, spune pentru Europa Liberă profesorul Naumescu.
„Ele au girul unui ziarist cunoscut, al unui comunicator, sunt așezate la masă, decent, alături de alte idei. Din start le dă o legitimitate, cel puțin în publicul conservator.”
„Asta e extrem de grav și de toxic. Chiar dacă Putin spunea lucrurile astea de ani de zile, ele erau trecute de presa mainsteam prin filtrul critic”, subliniază Valentin Naumescu.
Profesorul de relații internaționale menționează că interviul „îl umanizează, ca să spunem așa, pe Vladimir Putin și îl face un produs oarecare în societarea americană.”
Revizionismul, banalizat
În timpul interviului, Vladimir Putin a ținut prelegeri despre istoria Rusiei și a Ucrainei începând de la anul 832.
A reiterat astfel ideea că Ucraina nu există ca stat independent, exact așa cum a spus încă din 24 februarie 2022 în discursul prin care anunța „operațiunea specială” și mai apoi în toate aparțiile publice.
Să nu uităm că, înainte de război, Vladimir Putin a publicat un lung articol în care neagă existența Ucrainei ca stat suveran, idei pe care le tot repetă cu aceeași convingere de fiecare dată când are ocazia.
Grav, susține profesorul Valentin Naumescu, este că se legitimează revizionismul în ochii publicului american și occidental și că ideea schimbării prin forță a frontierelor este banalizată, devine acceptabilă.
„Este o încercare de a muta revizionismul din zona extremismului, a inacceptabilului în cea a normalului. Treptat lumea va începe să se obișnuiască cu ideile revizioniste”, subliniază Naumescu.
„M-a frapat ușurința inacceptabilă cu care sunt puse în discuție astfel de idei. Asta este grav în opinia mea. Acceptarea modificării frontierelor prin forță, apelul la criterii istorice pentru controlul unor teritorii, nu la cele legate de prevederile dreptului internațional și a tratatelor internaționale. Dacă ne întoarcem la criterii istorice, totul este aruncat în aer, totul este relativizat”, mai spune profesorul Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.
În acest context, Vladimir Putin s-a referit la așa-zisele pretenții ale României, Poloniei și Ungariei de a recupera teritorii care acum aparțin Ucrainei, temă revizionistă folosită des de propaganda rusă.
În România, unul dintre liderii partidului extremist AUR, senatorul Claudiu Târziu, susținea că „Basarabia trebuie să vină acasă” și că „Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei, ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele statului”.
De altfel, Claudiu Târziu a fost citat copios de Pravda, care spunea că România a „întârziat să-și semnaleze loialitatea față de Moscova”.
Denazificarea implică dez-ucrainizarea
Altă temă dragă lui Vladimir Putin, tot în registrul justificativ, cea a „denazificării” Ucrainei, a umplut și ea minute bune.
Președintele rus a exemplificat: „Denazificare înseamnă interzicerea tuturor tipurilor de mişcări neonaziste. Trebuie să scăpăm de acei oameni care menţin acest concept şi susţin această practică şi încearcă să o păstreze.”
Ideea denazificării este unul dintre pilonii pe care s-a sprijinit mereu argumentația rusă a invadării Ucrainei.
Nu doar Vladimir Putin o folosește ori de câte ori are ocazia, ci și întreaga propagandă pe care o are la dispoziție.
De pildă, anul trecut pe 3 aprilie, agenția rusă de presă RIA Novosti publica un editorial intitulat: „Ce e de făcut cu Ucraina?”
Textul venea ca un apel la anihilarea așa-numiților „naziști pasivi”, „imposibil de reeducat”, la anihilarea „artificialei” identități ucrainene și chiar a numelui Ucraina.
Teza principală a RIA Novosti era că „denazificarea implică, inevitabil, dez-ucrainizarea”.
Occidentul, vinovatul de serviciu
Interviul a fost bine împănat cu atacuri și acuze la adresa Occidentului, considerat vinovat nu doar pentru începerea războiului, ci și pentru continuarea lui.
„Dacă vreţi cu adevărat să opriţi luptele, trebuie să încetaţi furnizarea de arme. Se va termina în câteva săptămâni. Asta e tot”, a spus Vladimir Putin.
Președintele rus repetă și tot repetă această idee, iar blocarea ajutorului acordat Ucrainei de către Statele Unite probabil că îi face mare plăcere.
Profesorul Valentin Naumescu susține că scopul lui Putin este să determine Occidentul să accepte condițiile Rusiei.
„Nu e noutate, a spus de la început că războiul că s-ar putea termina imediat dacă Occidentul ar înceta să furnizeze arme și ar satisface pretențiile Rusiei. A fost atât de neinspirat încât a spus și că Al Doilea Război Mondial a început din cauza Poloniei care nu a acceptat pretențiile lui Hitler”, exemplifică Valentin Naumescu.
„Ideea este că occidentul trebuie să accepte ce dorește Rusia pentru că numai așa poate să se termine războiul, să fie pace în regiune”, menționează profesorul de relații internaționale.
Regimul Putin, credibilitate zero
În contextul în care tot mai mulți înalți oficiali militari din Europa și Statele Unite avertizează că ar putea izbucni un război Rusia-NATO, prin atacarea uneia dintre țările membre ale Alianței, Putin a negat vehement.
S-a referit la Polonia și a spus ceea ce a mai spus și altă dată: „Doar dacă Rusia va fi atacată”.
„Doar într-un singur caz: dacă Polonia atacă Rusia. De ce? Pentru că nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face aşa ceva? Pur şi simplu nu avem niciun interes (…) Nici nu se pune problema”, a spus Vladimir Putin.
Doar că regimul Putin spunea același lucru și în 9 februarie 2022, cu puțin timp înainte să înceapă incazia pe scară largă a Ucrainei.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, declara atunci că Rusia nu intenționează să invadeze Ucraina și acuza SUA de „planuri agresive”.
„Aflăm din ziarele americane că vom ataca Ucraina. Nu avem aceste planuri agresive, dar am sentimentul că SUA le au”, a spus atunci Zaharova.
Profesorul Valentin Naumescu spune acum că declarațiile lui Putin privind neagresiunea „se înscriu într-o lungă tradiție a minciunilor rusești” și că „au credibilitate zero”.
Mizele lui Putin rămân aceleași
Interviul a mai arătat ceva: că mizele și ideile președintelui rus nu s-au schimbat în acești doi ani de război și că nu are de gând să și le schimbe, chiar dacă ar fi capabil de asta.
„Nu s-a schimbat nimic și asta arată că Putin, atâta vreme cât va fi la Kremlin, va merge înainte cu aceste obiective până când va întâlni o forță cel puțin egală cu a lui care să-l descurajeze”, susține Valentin Naumescu.
Doar că această forță deocamdată nu există, iar revenirea lui Donald Trump, care a promovat până acum idei pe placul Kremlinului, la Casa Albă ar putea face ca viitorul să sune bine pentru Vladimir Putin.
„În loc să fie văzut în postura unui autocrat nemilos care a declanșat cel mai violent război din Europa de la căderea naziștilor, Putin s-a transformat într-un fel de aliat al anumitor forțe de dreapta din Statele Unite (…) Putin pare să se impună în capitala americană într-un mod care ar fi fost cândva de neconceput, cu ajutorul unui partid care încă îi aduce un omagiu lui Ronald Reagan”, atrage atenția New York Times într-un editorial.
