Agenția de presă RIA Novosti din Rusia relatează că „deputații Dumei de Stat au primit o invitație la Kremlin pentru un eveniment pe 30 septembrie, cu participarea președintelui rus Vladimir Putin”.

Deputatul Denis Parfyonov a spus că evenimentul va începe la ora 15:00, ora Moscovei.

Ar putea fi momentul în care președintele Putin va vorbi în public despre rezultatele așa-numitelor „referendumuri” organizate de autoritățile proxy ruse în Ucraina ocupată, anunțând anexarea acestor teritorii la Rusia.

„Pagubele aduse conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică sunt foarte îngrijorătoare. Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acesta este rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, imprudente și iresponsabile. Aceste scurgeri cauzează riscuri pentru transport și daune substanțiale mediului. Susținem anchetele în curs pentru a stabili originea prejudiciului.

Noi, în calitate de Aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actorii statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât”.

Oficiali europeni din domeniul securității au observat luni și marți nave de sprijin ale Marinei ruse în apropierea unor scurgeri în conductele Nord Stream, probabil cauzate de explozii subacvatice, potrivit a doi oficiali occidentali din domeniul informațiilor și a unei alte surse familiarizate cu acest subiect, relatează CNN.

Nu este clar dacă navele au avut vreo legătură cu aceste explozii, au declarat aceste surse și altele – dar este unul dintre numeroșii factori pe care anchetatorii îi vor analiza.

Submarinele rusești au fost, de asemenea, observate nu departe de aceste zone săptămâna trecută, a declarat unul dintre oficialii din serviciile de informații.

Trei oficiali americani au declarat că SUA nu au încă o explicație amănunțită pentru ceea ce s-a întâmplat, la câteva zile după ce exploziile au părut să provoace luni trei scurgeri separate și simultane în cele două conducte.

Navele rusești operează în mod obișnuit în zonă, potrivit unui oficial militar danez, care a subliniat că prezența navelor nu indică neapărat faptul că Rusia a provocat avariile.

„Le vedem în fiecare săptămână”, a spus această persoană. „Activitățile rusești în Marea Baltică au crescut în ultimii ani. Ei ne testează destul de des gradul de conștientizare – atât pe mare, cât și în aer”.

Dar observațiile aruncă în continuare suspiciuni suplimentare asupra Rusiei, care a atras cea mai mare atenție atât din partea oficialilor europeni, cât și a celor americani, fiind singurul actor din regiune despre care se crede că are atât capacitatea, cât și motivația de a deteriora în mod deliberat conductele.

Miercuri, oficialii americani au refuzat să comenteze informațiile despre nave.

Atât Danemarca, cât și Suedia investighează, dar încă nu a fost efectuată o inspecție la fața locului, iar detaliile despre ce anume a cauzat exploziile rămân vagi. Un oficial european a declarat că există o evaluare a guvernului danez în curs de desfășurare și că ar putea dura până la două săptămâni pentru ca o investigație să înceapă în mod corespunzător, deoarece presiunea din conducte face dificilă apropierea de locul scurgerilor – deși o altă sursă familiarizată cu această chestiune a declarat că ancheta ar putea începe chiar de duminică.

Prim-miniștrii Danemarcei și Suediei au declarat public marți că scurgerile au fost probabil rezultatul unor acțiuni deliberate, nu al unor accidente, iar serviciul de securitate suedez a declarat miercuri într-o declarație că nu se poate exclude „că în spatele lor se află o putere străină”. Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a calificat, de asemenea, marți seară, într-un tweet, scurgerile de informații drept „un aparent sabotaj”.

Dar înalți oficiali occidentali s-au abținut până acum să atribuie atacul Rusiei sau oricărei alte națiuni.

Kremlinul a negat în mod public lovirea conductelor. Un purtător de cuvânt a calificat acuzația drept „previzibil de stupidă și absurdă”.

Anchetă privind scurgerile de informații

Guvernul danez preia conducerea investigației și a instituit o zonă de excludere de cinci mile marine și o zonă de interdicție aeriană de 1 kilometru, potrivit unor surse europene familiare cu acest subiect.

În afară de Sullivan, oficialii americani au fost mult mai circumspecți decât omologii lor europeni în ceea ce privește tragerea de concluzii cu privire la scurgeri.

„Cred că mulți dintre partenerii noștri au stabilit sau cred că este vorba de sabotaj. Nu sunt în punctul în care să vă pot spune într-un fel sau altul”, a declarat miercuri un înalt oficial militar. „Singurul lucru pe care îl știu acolo este că noi credem că apa se află la o adâncime între 80 și 100 de metri în acel loc unde se află conducta. În afară de asta, nu știu nimic mai mult”.

Dar un oficial american de rang înalt și un oficial militar american au declarat amândoi că Rusia este în continuare principalul suspect – presupunând că evaluarea europeană privind sabotajul deliberat se confirmă – deoarece nu există alți suspecți plauzibili cu capacitatea și voința de a efectua operațiunea.

„Este greu de imaginat un alt actor din regiune cu capacitățile și interesul de a efectua o astfel de operațiune”, a declarat oficialul militar danez.

Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema conductei avariate în această săptămână – lucru despre care oficialul american de rang înalt a spus că este, de asemenea, suspect. În mod obișnuit, a spus oficialul, Rusia nu este suficient de organizată pentru a se mișca atât de repede, sugerând că manevra a fost planificată în prealabil.

Dacă Rusia a provocat în mod deliberat exploziile, ar fi sabotat efectiv propriile conducte: Compania rusă de stat Gazprom este acționarul majoritar al Nord Stream 1 și unicul proprietar al Nord Stream 2.

Dar oficialii familiarizați cu cele mai recente informații spun că Moscova ar considera probabil că un astfel de pas ar merita prețul dacă ar contribui la creșterea costurilor de susținere a Ucrainei pentru Europa. Oficialii serviciilor de informații americane și occidentale consideră că președintele rus Vladimir Putin pariază că, pe măsură ce costurile energiei electrice cresc și se apropie iarna, publicul european s-ar putea întoarce împotriva strategiei occidentale de izolare economică a Rusiei. Sabotarea conductelor ar putea „arăta de ce este capabilă Rusia”, a declarat un oficial american.

Rusia a luat deja măsuri pentru a manipula fluxurile de energie în moduri care i-au provocat suferințe economice, dar care au afectat și Europa. Rusia a redus livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1 înainte de a suspenda complet fluxurile în august, dând vina pe sancțiunile occidentale pentru că au provocat dificultăți tehnice. Politicienii europeni spun că acesta a fost un pretext pentru a opri furnizarea de gaz.

„Au arătat deja că sunt perfect fericiți să facă acest lucru”, a declarat una dintre surse. „Ei pun în balanță durerea lor economică cu cea a Europei”.

Noul gazoduct Nord Stream 2 nu a intrat încă în exploatare comercială. Planul de a o folosi pentru a furniza gaze a fost abandonat de Germania cu câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina în februarie.

Cu toate acestea, oficialii americani, europeni și ucraineni avertizează de luni de zile că infrastructura critică – nu numai în Ucraina, ci și în SUA și Europa – ar putea fi ținta Rusiei în cadrul războiului său împotriva Ucrainei.

SUA au avertizat mai mulți aliați europeni în cursul verii, inclusiv Germania, că gazoductele Nord Stream 1 și 2 s-ar putea confrunta cu amenințări și chiar ar putea fi atacate, potrivit a două persoane familiare cu informațiile și avertismentele.

Avertismentele s-au bazat pe evaluări ale serviciilor de informații americane, dar au fost vagi, au spus persoanele respective – din avertismente nu reieșea clar cine ar putea fi responsabil pentru orice atac asupra conductelor sau când ar putea avea loc.

Der Spiegel a fost primul care a relatat despre avertismentele serviciilor de informații

Anunțul Kremlinului că Rusia va anexa oficial încă patru zone ale Ucrainei vine după așa-numitele referendumuri din acele regiuni ocupate care au fost deja denunțate de Kiev și Occident, care au avertizat că nu vor recunoaște niciodată respectivele teritorii ca aparținând Rusiei.

Odată anexate, conducerea Rusiei a declarat că va considera atacurile asupra zonelor controlate de ruși un atac direct asupra Rusiei.

Anunțând săptămâna trecută așa-numitele referendumuri din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson din Ucraina, Vladimir Putin a amenințat că va răspunde cu arme nucleare dacă securitatea națională a Rusiei este amenințată.

Referendumul fals de patru zile în regiunile ocupate de Rusia s-a încheiat marți și, după cum era de prevăzut, rezultatele raportate de presa de stat rusă au arătat un sprijin covârșitor, de peste 90%, pentru aderarea la Federația Rusă.

Locuitorii care au fugit din zonele deținute de Ucraina în ultimele zile au povestit că oamenii au fost forțați să ștampileze buletinele de vot în stradă sub amenințarea armei. Imaginile de pe rețelele de socializare arată oficiali instalați din Rusia umblând cu urnele din casă în casă insoțiți de bărbați înarmați.

Miercuri, administrațiile instalate de Rusia din cele patru provincii ucrainene i-au cerut oficial lui Putin să le încorporeze în Rusia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a descris drept „o imitație a referendumurilor” și a promis că „apără” cetățenii ucraineni din regiunile ocupate de Rusia.