Bun găsit,
Iată principalele știri ale zilei:
- Comisia Europeană propune noi sancțiuni împotriva Rusiei, după organizarea așa-ziselor referendumuri în cele patru zone ocupate parțial din Ucraina.
- UE, SUA și NATO sugerează că scurgerile de gaze de la conductele Nord Stream au fost provocate, însă nu au învinuit oficial Rusia. Ce este cert: zona va fi extrem de poluată.
- După ce a lăsat întreaga populație a Cubei (peste 11 milioane) fără electricitate, uraganul Ian a lovit statul american Florida cu o viteză de aproape 250 de kilometri pe oră, iar alte două milioane de persoane au rămas fără curent.
Poluare uriașă în Marea Baltică
Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO au sugerat că deteriorarea conductelor de gaz dintre Rusia și Germania a fost intenționată, dar nu au acuzat direct Moscova, scrie Reuters.
În schimb, țările europene au declarat că vor spori securitatea în jurul instalațiilor de petrol și gaze după sabotajul conductelor Nord Stream 1 și 2. De exemplu, Norvegia își va face vizibilă prezența militară pe domeniul acestora, arată Europa Liberă.
CNN relatează că oficiali europeni din domeniul securității au observat nave ale marinei ruse în apropierea scurgerilor, iar săptămâna trecută au fost observate submarine rusești nu departe de aceste zone. Kremlinul a respins din start orice legătură și a insinuat că SUA profită prin creșterea prețurilor la gaze.
De ce ar vrea Putin să arunce în aer Nord Stream și avantajele pe care i le oferă, analizează The Telegraph, care menționează istoricul președintelui rus de a face din combustibili o armă.
După ce mai mulți lideri din UE au acuzat sabotajul, aceștia spun că „se pare că intrăm într-o nouă fază a războiului hibrid”, conform ministrului de Externe din Letonia, citat de The Guardian.
Deși gazoductele nu mai sunt funcționale, Nord Stream 1 fiind în lucrări de mentenanță, iar inaugurarea Nord Stream 2 anulată din cauza războiului, acestea conțin gaze, care acum se scurg în Marea Baltică.
Germania estimează că 300.000 de tone de gaz metan se vor scurge din cele două conducte, potrivit Bloomberg, iar o mare parte va ajunge în atmosferă. În plus, specialiștii avertizează că poluarea este similară cu cea a emisiilor anuale provenite de la aproximativ 5,48 milioane de mașini, iar impactul asupra climei va fi resimțit în următorii 20 de ani.
Un nou pachet de sancțiuni
„Nu acceptăm falsul referendum și oricare anexare în Ucraina și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această escaladare suplimentară”, a spus șefa Comisiei Europene, potrivit Reuters, după ce liderii separatiști susținuți de Moscova în zonele ocupate ale Ucrainei s-au grăbit miercuri să ceară aderarea la Rusia, imediat după ce au anunțat victoria în așa-zisele referendumuri.
Ursula von der Leyen a propus cu această ocazie pachetul numărul opt de sancțiuni. Aflați pe site-ul Europa Liberă care sunt acestea.
În schimb, Comisia Europeană a avertizat că plafonarea prețului la gaze ar veni cu riscuri privind securitatea energetică, potrivit unui document consultat de Reuters, după ce majoritatea țărilor membre au exprimat această opțiune.
„Putin e un prost”
Politico scrie că SUA vor finanța achiziționarea a 18 noi sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) pentru Ucraina, pe lângă cele 16 anterioare, dublând astfel capacitatea. Armele fac parte dintr-un nou pachet de finanțare militară pentru Ucraina în valoare de 1,1 miliarde de dolari anunțat miercuri de Pentagon.
Mai multe țări UE/NATO, printre care și România, au cerut cetățenților săi care se află în Rusia să părăsească țara „cât mai curând”. În plus, MAE București a condamnat așa-zisele referendumuri, relatează Digi24.
Doar 6.000 de soldați se mai află acum în enclava Kaliningrad și la granița cu cele trei țări baltice, după ce Rusia ar fi transferat aproape 80% din forțele sale de la granițele vestice ca să lupte în estul Ucrainei, potrivit Foreign Policy.
The New York Times publică o amplă analiză a mii de apeluri efectuate de soldații ruși de pe câmpul de luptă din Ucraina către rudele de acasă, în primele zile ale războiului, care arată dezordinea din armata rusă.
„Putin este un prost. Vrea să cucerească Kievul, dar nu avem cum să o facem”, a spus un soldat identificat cu numele Aleksandr.
„Am primit ordin să ucidem tot ce vedem”, a declarat Serghei, în timp ce Vlad și-a manifestat neîncrederea: „Când mă întorc acasă, renunț. La naiba cu armata”.
Iar publicația Meduza a vorbit cu soldații ruși care au luptat deja în Ucraina și a aflat părerea lor despre efortul de mobilizare al lui Vladimir Putin. „Sincer, vor muri cu toții”, a spus unul dintre ei. „Vor fi mutilați și uciși. Asta nu e o armată antrenată!”, a adăugat soldatul, precizând că deși el avea o lungă experiență, tot s-a simțit nepregătit când a ajuns pe front.
Nu e de mirare că, în aceste condiții, peste 200.000 de ruși au fugit deja în țările vecine, iar mulți au protestat în țară. Printre cei care au protestat se numără și poetul Artem Kamardin, iar Meduza relatează într-un alt articol că acesta a fost bătut și violat de polițiști în arest.
„După Putin: 12 persoane pregătite să ruineze Rusia în continuare”, titrează Politico, realizând portretul pretendenților la putere și șansele fiecăruia de a obține acest lucru.
Biziday scrie că sunt informații contradictorii despre o eventuală amânare a votului din Duma de Stat, privind anexarea teritoriilor ucrainene la Rusia, în condițiile în care la Moscova s-ar pregăti un mare miting care să marcheze anexarea.
Uraganul Ian a lovit SUA
După ce a lăsat Cuba fără curent, uraganul Ian a ajuns în această noapte pe țărmul Floridei, cu o viteză a vântului ce a atins uneori și 250 km/h, fiind foarte aproape de categoria cinci, cea mai severă.
Ian este pe cale să devină una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate vreodată care să lovească continentul american, fiind așteptate valuri de până la 5 metri înălțime de-a lungul coastei și inundații puternice în interiorul țării, relatează CNN.
NPR, radoul public american, relatează că forța cu care a lovit țărmul îl plasează la mică distanță de o furtună de categoria 5 - un clasament pe care îl împart doar patru uragane de această putere despre care se știe că au ajuns pe coasta continentală a SUA.
Două milioane de americani au rămas deja fără electricitate, adaugă The Washington Post, în timp ce Reuters prezintă povestea unora dintre cei care nu vor sau nu pot să se evacueze.
Peste ocean, Banca Angliei a anunțat că va începe să cumpere obligațiuni guvernamentale cu scadență lungă în încercarea de a calma piețele și de a proteja fondurile de pensii, relatează BBC.
Problemele au început după ce noul ministru al Finanțelor, Kwasi Kwarteng, a anunțat vineri o nouă politică fiscală, care a declanșat o prăbușire a lirei sterline. Moneda britanică și-a revenit după acțiunile băncii engleze de stat și se situează acum la valoarea de 1,09 dolari.
The Economist critică guvernul condus de Liz Truss și titrează: „Cum să nu conduci o țară”.
În Iran, protestele continuă de aproape două săptămâni, în ciuda violenței cu care poliția intervine, iar RFE/RL explică de ce contează manifestațiile împotriva hijabului.
Cîmpeanu se agață de funcție
Acuzat de plagiat, ministrul Educației spune că este o țintă și continuă să susțină că, de fapt, ar fi vizate reformele pe care le-a propus.
„Foarte multă lume discută despre lucruri pe care nu le cunoaşte, se judecă şi se dau verdicte pe internet, pe Facebook”, afirmă Sorin Cîmpeanu, conform News.ro, în timp ce G4Media prezintă una dintre „reformele” sale: dispar incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice.
Rector de peste zece ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, parlamentar de șase ani, Sorin Cîmpeanu rămâne în funcție, iar Europa Liberă prezintă trei scenarii în care ministrul Educației ar putea să plece.
În Justiție, un amendament introdus cu câteva minute înainte de încheierea dezbaterilor de aseară prevede că un judecător ar putea ajunge procuror general.
„O astfel de modificare ridică semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale”, spune Gabriela Scutea, care ocupă această funcție în prezent, potrivit G4Media.
Iar Europa FM relatează că Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, a fost sesizat în cazul sutelor de mașini BMW cumpărate de Poliția Română de la o firmă controlată de un prieten al președintelui Iohannis.
O judecătoare atrage atenția MApN că apărarea țării nu e ceva pe care Armata o poate tranzacționa imobiliar, scrie Libertatea, despre cum a picat afacerea relocării unui radar NATO care apără baza de la Deveselu, ca să se poată construi un depozit Lidl.
Panorama analizează la ce îi trebuie României încă un scut anti-rachetă și ce ar putea face armata română cu Iron Dome în fața Rusiei.
Alte știri:
- 4 din 10 copii din România riscă să nu poată merge la școală în această iarnă, spune Mihaela Nabăr, directoarea executivă a World Vision România.
- În țară sunt peste 860.000 de persoane cu dizabilități de tip grav, accentuat, mediu sau ușor. Persoanele cu dizabilități „accentuate” (gradul 2), primesc o indemnizație totală de doar 400 de lei, deși suferă adeseori de afecțiuni ce le limitează drastic activitatea.
- Senatorii „zero”. Nicolae Ciucă, Gabriela Firea și Vasile Dîncu au lipsit patru luni de la toate ședințele de vot din Senat.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Toate cele bune,
George
