Linkuri accesibilitate

HRW | Arme interzise folosite în Ucraina. 689 de civili au fost uciși sau răniți de muniția cu dispersie rusească


Un membru al unei echipe de eliminare a munițiilor explozive (EOD) poartă cu sine câinele Patron, decorat de președintele Zelenski pentru că a ajutat la neutralizarea a sute de mine.
Un membru al unei echipe de eliminare a munițiilor explozive (EOD) poartă cu sine câinele Patron, decorat de președintele Zelenski pentru că a ajutat la neutralizarea a sute de mine.

Forțele rusești care au invadat Ucraina au folosit în mod repetat muniție cu dispersie, interzisă pe scară largă, și care a afectat sute de civili ucraineni, a declarat miercuri Human Rights Watch, odată cu lansarea raportului mondial Cluster Munition Monitor 2022.

Cluster Munition Monitor este raportul anual de monitorizare al Cluster Munition Coalition (CMC), coaliția globală a organizațiilor neguvernamentale.

Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată pentru civili în timpul conflictului prin împrăștierea aleatorie a submunițiilor sau a bombelor pe o zonă largă. Acestea continuă să reprezinte o amenințare și după conflict, lăsând rămășițe, inclusiv submuniții care nu reușesc să explodeze la impact, devenind de facto mine terestre.

Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie interzice utilizarea, producerea, transferul și stocarea munițiilor cu dispersie.

De asemenea, necesită distrugerea stocurilor, curățarea zonelor contaminate cu rămășițe și asistența victimelor.

Peste 120 de state au aderat la Convenția privind munițiile cu dispersie și lucrează pentru a pune în aplicare prevederile acesteia.

Human Rights Watch este membru fondator al Cluster Munition Coalition și contribuie la Monitorul anual al Cluster Munition.

Rusia și Ucraina

Atât Rusia, cât și Ucraina ar trebui să respingă utilizarea munițiilor cu dispersie și să se alăture tratatului internațional din 2008 care le interzice, spun autorii raportului.

Ucraina este singura țară din lume în care munițiile cu dispersie sunt folosite astăzi, spune organizația de apărare a drepturilor omului.

Sute de atacuri rusești cu muniții cu dispersie au fost documentate, raportate sau presupuse în cel puțin 10 din cele 24 de regiuni sau oblaste (subregiuni) ale Ucrainei. Datele preliminare arată că au fost înregistrate cel puțin 689 de victime civile în urma atacurilor cu muniții cu dispersie din Ucraina între februarie și iulie 2022. De asemenea, forțele ucrainene par să fi folosit rachete cu muniții cu dispersie de mai multe ori, arată raportul.

„Suferința imediată și pe termen lung pe care munițiile cu dispersie o provoacă civililor fac ca utilizarea lor astăzi în Ucraina să fie inadmisibilă, precum și invariabil ilegală”, a declarat Mary Wareham, director de promovare a armelor la Human Rights Watch și editor al Cluster Munition Monitor 2022.

„Toate țările ar trebui să condamne folosirea acestor arme în orice circumstanțe.”

Forțele armate ruse au folosit în mod muniții cu dispersie de la invadarea Ucrainei, provocând victime și distrugând infrastructura civilă, inclusiv case, spitale și școli.

Și forțele ucrainene par să fi folosit muniții cu dispersie de cel puțin trei ori în timpul conflictului.

Rusia a folosit cel puțin șase tipuri de muniții cu dispersie în Ucraina în 2022:

  • rachete cu muniție în dispersie Uragan („Uragan”) din seria 9M27K de 220 mm, care au o rază de acțiune de 10–35 km și livrează 30 de submuniții cu fragmentare 9N235 sau 9N210;
  • rachete Smerch („Tornado”) din seria 9M55K de 300 mm, care au o rază de acțiune de 20–70 km și livrează 72 de submuniții cu fragmentare 9N235 sau 9N210;
  • rachete ghidate cu muniție cluster „Tornado-S” din seria 9M54 de 300 mm, care livrează 552 de submuniții 3B30 cu scop dublu (modelul 9M544) sau 72 de submuniții antipersonal (modelul 9M549);
  • rachete balistice Tochka din seria 9M79, care sunt echipate cu focosul 9N123K care conține 50 de submuniții de fragmentare 9N24;
  • O variantă de muniție cu dispersie a rachetei balistice Iskander-M 9M723;
  • Bombe cu dispersie RBK-500 PTAB-1M, care conțin 268 de submuniții antitanc puternic explozive PTAB-1M.

Începând cu 1 iulie 2022, sute de atacuri cu muniții cu dispersie ale forțelor rusești au fost documentate, raportate sau se presupune că au avut loc în cel puțin zece din cele 24 de provincii (sau regiuni ale Ucrainei): Cernigău, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Herson, Luhansk, Nikolaev, Odesa, Sumi și Zaporojie.

Rusia nu a negat utilizarea munițiilor cu dispersie în conflict și a încercat să deturneze atenția publică în altă parte, susținând că forțele ucrainene au fost responsabile pentru mai multe posibile atacuri cu muniții cu dispersie.

Forțele ucrainene par să fi folosit muniții cu dispersie, inclusiv rachete cu muniții cu dispersie Uragan, în cel puțin trei locații care se aflau sub controlul forțelor armate ale Rusiei sau al grupurilor armate afiliate.

O astfel de utilizare a fost raportată în Husarivka, în regiunea Harkov - pe 6 și 7 martie; în Yenakiieve, în regiunea Donețk, pe 22 martie și la Herson pe 14 iunie.

Forțele guvernamentale ucrainene și forțele antiguvernamentale susținute de Rusia au folosit anterior muniții cu dispersie în estul Ucrainei din iulie 2014 până la încetarea focului din februarie 2015.

Ucraina nu a negat utilizarea munițiilor cu dispersie în conflictul din 2022, dar spune că „Forțele Armate ale Ucrainei respectă cu strictețe normele dreptului internațional umanitar”.

Rusia a declarat că consideră că munițiile cu dispersie sunt „o formă legală de muniție” care „sunt dăunătoare doar atunci când sunt utilizate greșit.” Rusia nu a negat utilizarea munițiilor cu dispersie în Ucraina și a acuzat Ucraina că folosește armele, de exemplu în orașul Donețk pe 14 martie, într-un atac care nu a fost confirmat independent.

Oficialii ucraineni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie în timpul conflictului din 2022.

Procurorul general Irina Venediktova a declarat într-o dezbatere a Consiliului de Securitate al ONU din 27 aprilie că utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie în zonele populate este dovada că „nesocotește în mod flagrant dreptul internațional umanitar.

În martie 2022, ea a descris munițiile cu dispersie drept „una dintre cele mai perfide arme, care operează fără discernământ și provoacă răni inutile și suferințe inutile în rândul civililor.”

Noua utilizare a munițiilor cu dispersie în Ucraina a fost condamnată de cel puțin 40 de state în declarații naționale sau comune la organismele ONU, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului, Consiliul de Securitate și Adunarea Generală.

Atacurile cu muniții cu dispersie au fost, de asemenea, condamnate de UE, Secretarul General al NATO, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, raportorii și experții speciali ai ONU pentru drepturile omului și CMC.

Siria, Armenia, Azerbaidjan

Forțele guvernamentale siriene au folosit muniții cu dispersie din 2012, dar nu există nicio dovadă credibilă privind atacurile cu muniții cu dispersie în Siria în perioada de raportare.

Ultimele atacuri înregistrate cu muniții cu dispersie au fost efectuate de forțele guvernamentale în apropiere de Alep pe 14 martie 2021.

Este posibil ca utilizarea ulterioară să fi rămas neraportată, iar monitorul HR nu a putut verifica în mod independent acuzațiile, cum ar fi una care susținea că un grup armat susținut de Turcia a folosit muniții cu dispersie atunci când bombardarea satului Um Kef, lângă Tal Tamir din guvernoratul al-Hasakah, la 4 iunie 2022.

Anterior, Armenia (sau forțele susținute de Armenia) și Azerbaidjan au folosit muniții cu dispersie în timpul conflictului din Nagorno-Karabah, în septembrie-octombrie 2020. De atunci, nu au existat rapoarte sau acuzații privind noi folosiri de muniții cu dispersie în regiune.

Grupuri armate nestatale

Puține grupuri armate non-statale (NSAG) au folosit muniții cu dispersie – datorită, în parte, complexității relative a acestor arme și a sistemelor lor de livrare.

În trecut, utilizarea munițiilor cu dispersie de către NSAG a fost înregistrată în:

  • Afganistan de către Alianța de Nord; în Bosnia și Herțegovina (BiH) de către milițiile etnice croate și sârbe;
  • Croația de către o miliție etnică sârbă;
  • Israel de către Hezbollah;
  • Libia de către Armata Națională Libiană (LNA);
  • Siria de către Statul Islamic;
  • în Ucraina de rebelii separatiști susținuți de ruși.

Restricții

Mai multe state din afara Convenției privind munițiile cu dispersie au impus anumite restricții privind utilizarea munițiilor cu dispersie în viitor.

Statele Unite (SUA) susțin că munițiile cu dispersie au utilitate militară, dar nu le-au folosit din 2003 în Irak, cu excepția unui singur atac în Yemen în 2009.

Cu toate acestea, în 2017, SUA au revocat o directivă a Departamentului de Apărare, care a impus ca SUA să nu mai folosească muniții cu dispersie care au dus la mai mult de 1% muniții neexplodate (UXO) după 2018.

Estonia, Finlanda, Polonia și România s-au angajat să nu folosească muniții cu dispersie în afara propriilor teritorii.

Thailanda susține că a scos munițiile cu dispersie din stocurile sale operaționale.

De la al Doilea Război Mondial, cel puțin 34 de state au dezvoltat sau produs în mod colectiv peste 200 de tipuri de muniții cu dispersie. Aceasta include 18 țări care au încetat să producă aceste arme înainte de sau după aderarea la Convenția privind munițiile cu dispersie.

Munițiile cu dispersie pot fi trase de la sol de artilerie, rachete și mortiere sau aruncate de pe aeronave. De obicei, se deschid în aer, dispersând mai multe bombe sau submuniții pe o zonă largă. Multe submuniții nu reușesc să explodeze la impactul inițial, reușind apoi să mutileze sau chiar să ucidă, precum minele terestre, timp de ani de zile, până când sunt curățate și distruse.

O investigație a Human Rights Watch făcută la Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a constatat că, în mai și iunie, forțele rusești au lansat rachete cu muniții cu dispersie ale căror submuniții au lovit case, străzile orașului și parcuri, un ambulatoriu de la o maternitate, un spital și un centru cultural. Un atac din 12 mai asupra orașului din apropiere, Derhaci, a ucis instantaneu o femeie care gătea în grădina ei și i-a tăiat picioarele soțului ei, care a murit câteva ore mai târziu.

Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie, pe care 110 țări au ratificat-o și alte 13 au semnat-o, interzice aceste arme. Nu au existat rapoarte sau acuzații confirmate cu privire la noi utilizări, producții sau transferuri de muniții cu dispersie de către niciun stat parte de la adoptarea convenției, pe 30 mai 2008. Cu toate acestea, nicio țară nu a ratificat convenția din 2020 încoace, la care nici Rusia și nici Ucraina nu sunt părți.

Cluster Munition Monitor 2022 urmărește eforturile de eradicare a munițiilor cu dispersie ale tuturor țărilor, indiferent dacă acestea s-au alăturat tratatului sau nu.

În 2021, pentru prima dată într-un deceniu, nu au fost înregistrate victime noi în urma atacurilor cu muniții cu dispersie, deși au existat 147 de noi victime în opt țări din rămășițele de muniții cu dispersie. Copiii au reprezentat două treimi din toate victimele pentru care a fost înregistrată vârsta victimelor. Această scădere notabilă a numărului victimelor munițiilor cu dispersie a fost eclipsată de utilizarea lor în Ucraina, de la invazia rusească, din februarie 2022.

Human Rights Watch a constatat că standardul strict stabilit de Convenția privind munițiile cu dispersie a afectat planurile guvernamentale de dezvoltare și achiziție, deoarece munițiile cu dispersie sunt scoase din funcțiune în multe dintre cele 47 de țări cu stocuri care nu au aderat la convenție.

În 2022, Rusia a folosit atât stocurile de muniții cu dispersie vechi, cât și cele nou dezvoltate în Ucraina. Nu există dovezi care să sugereze că munițiile cu dispersie, așa cum sunt definite de convenție, au fost transferate între artilerie, sisteme de rachete și alte arme pe care guvernul ucrainean le-a primit de la terți în 2022.

Alte puteri militare au abandonat tendința pozitivă de renunțare la munițiile cu dispersie. China și Iranul cercetează și dezvoltă în mod activ noi tipuri de muniții cu dispersie.

Statele Unite au fabricat ultima dată muniții cu dispersie în 2016, dar nu s-au alăturat interdicției internaționale și nu s-au angajat să nu le producă niciodată în viitor.

Conform convenției, 37 de țări care au avut cândva muniții cu dispersie și-au distrus stocurile, distrugând împreună aproape 1,5 milioane de muniții cu dispersie care conțin 178 de milioane de submuniții. Totalul este de 99% din toate munițiile cu dispersie pe care părțile la convenție au raportat că le-au stocat.

În 2021 și în prima jumătate a anului 2022, Bulgaria, Peru și Slovacia au distrus cel puțin 1.658 de muniții cu dispersie și 46.733 de submuniții din stocurile lor.

Conform convenției, țările contaminate cu rămășițe de muniții cu dispersie au curățat peste 58 de kilometri pătrați de teren afectat în 2021, distrugând cel puțin 78.424 de submuniții și resturi de muniții cu dispersie.

Atacurile asupra Harkovului

Forțele ruse au atacat Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, cu atacuri ilegale repetate care au ucis și rănit civili și au distrus unități sanitare și locuinte ale civililor, spune Human Rights Watch.

Toate atacurile pe care Human Rights Watch le-a documentat au fost efectuate în zone populate de civili, fără nicio regulă, încălcând prevederile dreptului internațional umanitar și legile războiului.

În timpul vizitelor recente la Harkov și orașul învecinat Derhaci, Human Rights Watch a documentat opt incidente ilegale de atacuri care au ucis 12 civili, au rănit alți 26 și au deteriorat cel puțin 5 clădiri spitalicești, ceea ce reprezintă doar o parte din atacurile raportate în regiunea Harkov de la invazia rusească în Ucraina, care a început pe 24 februarie 2022.

După cum a putut stabili Human Rights Watch, forțele ruse nu și-au luat măsurile de precauție impuse de legile războiului pentru a minimiza daunele civile în niciunul dintre atacurile documentate, trei dintre ele cu muniții cu dispersie.

„Forțele ruse au lovit Harkov și zonele învecinate, atacând cu muniție cartierele rezidențiale dens populate”, a declarat Belkis Wille, cercetător senior în domeniul crizelor și conflictelor la Human Rights Watch. „În cazurile pe care le-am documentat, forțele ruse păreau să arate prea puțină atenție față de viețile civile și legile războiului.”

Potrivit procurorului adjunct al regiunii Harkov, Andrii Kravcenko, cel puțin 1.019 civili, inclusiv 52 de copii, au fost uciși și alți 1.947 au fost răniți, inclusiv 152 de copii, în timpul a sute de atacuri ale forțelor ruse în regiunea Harkov de la sfârșitul lunii februarie.

Între 24 mai și 28 iunie, experții Human Rights Watch au inspectat locurile a opt dintre aceste cazuri, inclusiv trei în Harkov și cinci în Derhaci, și au intervievat 28 de persoane, inclusiv 22 de martori ai celor opt incidente, angajați ai spitalelor, reprezentanți ai Serviciului de Stat de Urgență, și procurorii locali.

Unii oameni au refuzat să-și dea numele de familie sau numele complet din motive de securitate.

Doi voluntari au fost răniți pe 12 mai când o rachetă cu muniție cu dispersie a străpuns acoperișul unui centru cultural din Derhaci, unde muncitorii pregăteau mâncare și alte ajutoare pentru locuitorii locali.

Cam în același timp, submuniții – posibil de la aceeași rachetă – au aterizat în grădina unui cuplu care locuia la aproximativ un kilometru distanță, ucigându-i pe amândoi.

Pe 23 mai, un atac cu muniție cu dispersie a lovit o clădire a unei maternități din orașul Harkov, rănind un bărbat într-o stație de autobuz în fața clădirii clinicii și a deteriorat fațada clădirii, ferestrele și farmacia.

Pe 26 mai, un bărbat de 63 de ani care se plimba a fost ucis când o bombă cu dispersie a aterizat în parcul din Piața 23 August din Harkov.

La aproximativ un kilometru distanță, o femeie proaspăt angajată la un salon de înfrumusețare a spus că soțul ei, care venise să o ia acasă, și băiețelul lor de 4 luni au fost uciși când o muniție a lovit în apropierea salonului. Femeia și un coleg au fost răniți, iar un client a fost de asemenea ucis.

Ucraina desfășoară forțe militare în orașul Harkov, dar în șapte dintre incidentele atacurilor Human Rights Watch nu a găsit niciun obiectiv militar evident – cum ar fi forțele armate sau muniții – în vecinătatea atacului.

Într-un atac care a deteriorat un spital, este posibil să fi existat o mică prezență militară ucraineană în apropiere, dar protecțiile speciale oferite instituțiilor medicale în temeiul legilor războiului au însemnat că acest atac era încă ilegal.

Toate incidentele de atac documentate au fost în aparentă încălcare a legilor războiului.

Forțele ruse par să fi folosit muniții fără discriminare, inclusiv în trei atacuri cu muniții cu dispersie și alte trei cu arme explozive în zonele populate.

Cinci atacuri au afectat spitale, inclusiv două cu muniții cu dispersie.

Atacurile au fost ilegale, pentru că nu erau îndreptate către o țintă militară specifică sau nu puteau face distincția între civili sau bunuri civile și obiective militare.

Din februarie 2022, forțele ruse au folosit în mod repetat muniții cu dispersie în atacuri asupra întregii Ucraine, care au ucis sute de civili și au distrus case, spitale și școli.

Forțele ucrainene au folosit muniții cu dispersie în cel puțin două ocazii cunoscute de când a început invazia rusească.

Aceste arme sunt interzise în conformitate cu Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie din cauza efectului lor larg răspândit și a pericolului de lungă durată pentru civili.

Munițiile cu dispersie se deschid de obicei în aer și trimit zeci, chiar sute, de bombe mici peste o zonă de dimensiunea unui teren de fotbal. Multe dintre aceste submuniții nu reușesc să explodeze la impactul inițial, lăsând altele mai mici care acționează ca niște mine terestre.

Un reprezentant al Serviciului de Stat de Urgență din Harkov a declarat că între 24 februarie și 7 mai, serviciul a colectat 2.700 de submuniții neexplodate în oraș și zonele învecinate.


Atacurile rusești de la Harkov demonstrează impactul devastator asupra civililor și structurilor civile atunci când forțele armate folosesc arme explozive cu efecte de suprafață extinse în zonele populate, inclusiv muniții cu dispersie, și probabilitatea crescută de atacuri ilegale, nediscriminate și disproporționate.

Armele explozive pot avea o rază distructivă mare, nu sunt precise și pot furniza mai multe muniții în același timp. Efectele pe termen lung ale utilizării lor în zonele populate includ deteriorarea infrastructurii critice, interferența cu servicii precum îngrijirea sănătății și educația și strămutarea populației locale.

Într-un raport de la sfârșitul lunii iunie, organizația de ajutor umanitar Médecins Sans Frontières (Medici fără frontiere, MSF), care tratează răniții de război în toată Ucraina, a concluzionat că luptele „se desfășoară cu o lipsă de grijă scandaloasă pentru a distinge și a proteja civilii.”

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a indicat că dintre cele 5.514 decese de civili și 7.698 de civili răniți pe care le-a înregistrat în Ucraina între 24 februarie și 14 august – cu siguranță mult mai puține decât numărul real - majoritatea au fost cauzate de arme explozive cu suprafață largă, inclusiv bombardamente de artilerie grea și lansatoare de rachete cu mai multe țevi, rachete și lovituri aeriene.

Rusia și Ucraina ar trebui să se alăture convenției internaționale de interzicere a munițiilor cu dispersie și să evite utilizarea armelor explozive cu efecte de suprafață extinsă în zonele populate, a spus Human Rights Watch.

Toate țările ar trebui să fie de acord cu propunerea de declarație privind limitarea armelor explozive și să depună eforturi pentru a o pune în aplicare în mod eficient pentru a preveni vătămările civile, arată organizația.

Încălcările grave ale legilor războiului, inclusiv atacuri nediscriminatorii și disproporționate ale unor indivizi cu intenție criminală – adică deliberat sau imprudent – sunt crime de război.

Persoanele pot fi, de asemenea, trase la răspundere penală pentru tentativa de a comite o crimă de război, precum și pentru asistarea, facilitarea, susținerea sau favorizarea unei crime de război.

Comandanții și liderii civili pot fi urmăriți penal pentru crime de război și pentru responsabilitatea de a se fi aflat la comandă, precum și pentru că au știut sau ar fi trebuit să știe despre săvârșirea crimelor de război și au luat măsuri insuficiente pentru a le preveni sau a-i pedepsi pe cei responsabili.

„Locuitorii din Harkov trăiesc cu teamă pentru următorul atac, pentru că orașul lor a suferit unele dintre cele mai grave distrugeri și decese pe fondul atacurilor rusești pe scară largă”, a spus Wille.

„Procurorii naționali și internaționali care investighează crimele de război din Ucraina ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că cei responsabili pentru atacurile ilegale de la Harkov sunt trași la răspundere”, a adăugat el.

Pe 24 februarie, forțele ruse au intrat în regiunea Harkov, care se învecinează cu Rusia, la nord și nord-est. La începutul lunii martie, se apropiau de capitala regiunii, orașul Harkov, dinspre vest. Deși au pierdut ceva teren în nord-est, forțele ruse au ocupat aproape toată partea de nord-vest a regiunii până la începutul lunii aprilie, inclusiv zeci de orașe și sate, și au preluat controlul mai multor orașe cheie, inclusiv Balakliia, Izium și Kupiansk.

Forțele ruse au continuat să atace orașul Harkov și orașele și satele din jur, care nu se aflau sub controlul lor, din nord-vest.

Human Rights Watch a documentat anterior 43 de atacuri ale forțelor ruse la Harkov între 24 februarie și 5 martie, în timpul atacului inițial asupra orașului, care au deteriorat blocuri de apartamente, școli, lăcașuri de cult și magazine, împiedicând accesul la alimente și medicamente.

De asemenea, au deteriorat infrastructura, provocând pierderi de servicii vitale, cum ar fi electricitatea, căldura și apa. Autoritățile locale au raportat că 133 de civili au fost uciși și 319 au fost răniți în Harkov în primele 11 zile de război.

Într-un raport din iunie, Amnesty International a documentat 41 de atacuri ale forțelor ruse în orașul Harkov între 28 februarie și 30 aprilie, care au ucis cel puțin 62 de persoane și au rănit cel puțin 196, inclusiv 7 atacuri cu muniții cu dispersie.

Atacuri ilegale


Derhaci se află la 10 kilometri nord-vest de orașul Harkov, cu o populație de aproximativ 21.000 de locuitori.

Forțele rusești au bombardat orașul din 24 februarie, linia frontului dintre forțele ucrainene și cele rusești fiind la doar câțiva kilometri distanță.

La scurt timp după începerea ostilităților, aproximativ 200 de locuitori din Derhachi au format o rețea de voluntari, în cooperare cu autoritățile locale, pentru a ajuta la menținerea ordinii și a legii și pentru a distribui ajutor civililor care au ales să nu fugă, a declarat Volodimir Stepanenko, deputat al consiliului local.

Au folosit centrul cultural din centrul orașului Derhaci ca punct de distribuție, au spus cinci voluntari de acolo și un agent de securitate. Când au fost intervievați, voluntarii purtau haine verde măsline, asemănătoare cu ținutele militare, deși toți erau civili.

Pe 12 mai, în jurul orei 8.30, o parte dintr-o rachetă cu muniție cu dispersie Uragan de 220 mm, care își împrăștiase deja submunițiile, a lovit acoperișul centrului cultural cu trei etaje, spărgând tavanul de la parter.

Mai multe submuniții au aterizat chiar afară, iar o alta a aterizat în grădina casei unui cuplu la aproximativ un kilometru distanță. În acea noapte, în jurul orei 2 dimineața, pe 13 mai, o altă muniție a lovit centrul cultural. Pe lângă cele două persoane ucise, nouă au fost rănite în cele două atacuri, a declarat procurorul Kavcenko.

Cei intervievați au spus că voluntarii soseau de obicei la centru în fiecare dimineață în jurul orei 7 dimineața și începeau să distribuie ajutor în jurul orei 8 sau 9 dimineața, timp în care o linie de civili se forma în afara centrului.

Ei au spus că membrii armatei ucrainene și ai Forțelor de Apărare Teritorială voluntare vin uneori cu vehicule pentru a colecta hrană, apă și medicamente, dar din câte știau, nicio forță armată sau vehicule de-ale lor nu se aflau în afara centrului, la momentul atacului.

Cei cinci voluntari au spus că la momentul atacului, ei și alți voluntari, aproximativ 20 în total, se aflau într-o sală din colțul de sud-est al clădirii, la parter, pregătindu-se să distribuie ajutoare. Olexei Stepanenko, fiul deputatului consiliului local și totodată adjunct al consiliului local, a împărtășit fotografiile pe care le-a făcut pe telefonul său când rămășița rachetei a spart tavanul.

Volodimir Gorbunov, 48 de ani, voluntar, a spus: „Eram chiar sub locul în care racheta a trecut prin tavan. A fost o bubuitură uriașă și apoi o mulțime de praf, iar în ochi mi-a intrat sticlă. Partenerul meu voluntar a căzut la podea lângă mine. L-am tras în sus și, în timp ce am făcut-o, am văzut o picătură de sânge care a căzut pe podea și mi-am dat seama că venea din capul meu.”

Un alt voluntar, Serghei Kulik, în vârstă de aproximativ 35 de ani, a fost rănit de o cărămidă care a căzut din tavan, lovindu-i piciorul și tăiându-i unul dintre degete.

Concomitent cu atacul, au declarat voluntarii și Serviciul de Stat de Urgență, mai multe submuniții au aterizat în spatele căminului cultural, iar una a aterizat în grădina lui Svetlanei și a lui Serghei Lukianenko, la un kilometru distanță. Experții nu au putut determina dacă submuniția provenea din aceeași rachetă sau dintr-o a doua.

Fratele Svetlanei, care a ajuns acasă la ei aproximativ trei ore mai târziu, a spus că cuplul era în grădină gătind la o flacără deschisă.

Acesta a spus că a vorbit cu un vecin, care a auzit țipete și s-a repezit.

Vecinul i-a spus că Svetlana a fost ucisă instantaneu și avea o rană mare la cap, în timp ce picioarele lui Serhii au fost retezate, iar el a murit în timpul unei intervenții chirurgicale la spital câteva ore mai târziu.

Fratele a împărtășit fotografiile pe care le-a făcut în grădină la scurt timp după ce a sosit, inclusiv cu rămășițele a cel puțin unei submuniții de fragmentare care a detonat. Printre rămășițele de submuniție s-au numărat aripioare de stabilizare dreptunghiulare, de metal negru, de la submuniții livrate de rachetele cu muniții cu dispersie Uragan și Smerch, pe baza analizei fotografiilor făcută de către Human Rights Watch.

Fratele a spus că nu există prezență militară ucraineană în zonă din câte știa el, care să justifice atacul.

Când centrul cultural a fost lovit a doua oară de o singură muniție, în jurul orei 2 dimineața, pe 13 mai, niște civili dormeau în subsol.

Potrivit voluntarilor și șefului spitalului local, în majoritatea nopților de la sfârșitul lunii februarie, aproximativ 25 până la 30 de civili dormeau acolo. Erau oameni din satele din apropiere ale căror case fuseseră distruse, oameni din Derhaci ale căror case nu aveau subsol în care să se adăpostească și medici și asistente de la spitalul local din apropiere care nu au putut ajunge acasă în siguranță după ce și-au terminat turele.

Volodimir, unul dintre paznicii centrului, a declarat că 21 de civili se aflau în clădire când a fost lovită la primele ore ale zilei de 13 mai, inclusiv 6 medici care petreceau noaptea acolo și 3 oameni de la pază.

Volodimir a spus că el și unul dintre ceilalți agenți de pază ai centrului dormeau sub scena din holul principal al clădirii când s-a trezit cu un zgomot deasupra capului

„Am simțit că mă trezesc într-o stare de vis și apoi totul s-a prăbușit peste mine. Ceva m-a lovit în cap și bucăți de beton mi-au intrat în ochi. O scândură de lemn a căzut deasupra mea. Cred că mi-a luat 20 de minute să ies de sub moloz și să-l verific pe colegul meu, Serghei, care avea două uși de lemn cu rame metalice căzute pe el, tăindu-i buza și lăsându-l cu traumatisme la cap și la picior.”

Human Rights Watch a observat că partea de nord-est a clădirii, unde fusese Volodimir, a fost complet distrusă, dar colțul de nord-vest, cu subsolul unde se adăposteau oamenii, a fost în mare parte neavariat. Un bărbat din subsol, Mikola, în vârstă de 64 de ani, a fost rănit, iar sângele îi curgea din ochi. El a fost acolo pentru că casa lui din satul său, Țupivka, a fost distrusă într-un atac, au spus voluntarii.

Volodimir a spus că toți au rămas în interiorul clădirii inițial pentru că erau îngrijorați de alte atacuri, dar la ora 3 dimineața au decis să evacueze clădirea și l-a dus pe Mikola la spital.

Ambele atacuri asupra centrului cultural încalcă legile războiului cu privire la atacurile care nu sunt îndreptate împotriva unui obiectiv militar. Acest lucru este valabil mai ales în cazul utilizării munițiilor cu dispersie.

Un reprezentant al Serviciului de Stat de Urgență a declarat că echipele lor au strâns 18 submuniții neexplodate, 9 cu rachete Uragan și 9 livrate cu rachete Smerch, în Derhaci, între 24 februarie și 6 iunie.

El a spus că echipele au găsit și patru rachete Uragan care conțineau 30 de submuniții intacte care nu s-au desfășurat și o rachetă Uragan fără muniție cu dispersie. Stepanenko, deputatul consiliului local, a arătat o fotografie a unei secțiuni de marfă goală a unei rachete cu muniție cu dispersie Uragan care a aterizat la doar câțiva metri de centrul cultural în timpul unui atac anterior, pe 11 martie.

Atacurile asupra spitalului din Derhachi


Forțele rusești au lansat în mod repetat atacuri care au lovit principalul spital din Derhaci, inclusiv la mijlocul lunii martie, pe 7 aprilie și pe 12 mai.

Experții Human Rights Watch au observat daunele din fiecare dintre aceste atacuri și au intervievat-o pe directoarea spitalului, Svetlana Berejna, și pe șefa unității de asistență medicală primară a spitalului, Nina Ivanenko. Atacul de la mijlocul lunii martie a afectat departamentul de raze X și cantina din clădirea principală a spitalului, ambele devenind nefuncționale.

Atacul din noaptea de 7 spre 8 aprilie a afectat un zid de lângă intrarea în clădirea principală a spitalului, precum și unitatea de asistență medicală primară dintr-o clădire separată.

Ivanenko a spus că clădirea era goală în momentul atacului, care a deteriorat pereții și ferestrele și patru computere. Atacul din 12 mai a deteriorat acoperișul, pereții și ferestrele unui alt grup de clădiri spitalicești din apropiere care găzduiau alte unități spitalicești.

Berejna a spus că, din fericire, nimeni nu a fost ucis sau rănit în atacuri. Human Rights Watch nu a găsit rămășițe din muniția folosită în atacuri, dar daunele provocate de explozie și fragmentarea extinsă evidentă în complex sunt în concordanță cu utilizarea focului de artilerie de calibru mare.

Spitalele au protecție specială în temeiul legilor războiului, iar atacurile deliberate împotriva spitalelor și a altor instituții medicale care nu sunt folosite pentru a efectua atacuri sunt interzise și constituie crime de război. Folosirea focului de artilerie de mare calibru în absența unei ținte militare face ca atacul să fie o încălcare gravă a legilor războiului și o potențială crimă de război.

Cu puțin înainte de ora 8 dimineața, pe 23 mai, forțele rusești au lansat un atac cu muniții cu dispersie care a lovit serviciile ambulatoriale pentru femei ale Clinicii de maternitate nr. 1 din Harkov din cartierul Pavlove Pole.

Human Rights Watch a văzut deteriorarea fațadei clinicii, ferestrelor și farmaciei, precum și un bloc de apartamente cu patru etaje vizavi. Directorul medical al clinicii, Serghei Kopytko, a spus că membrii personalului ajung în mod normal la ora 8 dimineața și că, din fericire, nimeni din clădirea clinicii nu a fost rănit. Un bărbat de 36 de ani care stătea într-o stație de autobuz în afara clădirii clinicii a fost rănit când una dintre submuniții a detonat în apropiere.

Susannah, care lucrează la o cafenea la 130 de metri de clădirea clinicii, a spus că se pregătea să deschidă cafeneaua când, cu puțin înainte de ora 8.00 dimineață a văzut ceva ce a lovit peste stradă, după care au urmat mai multe explozii.

A fugit la baie să se adăpostească, dar a spus că a auzit cel puțin cinci sau șase explozii mici una după alta.

Ea a arătat experților Human Rights Watch bucăți mici dintr-o tijă de oțel care a fost fragmentată când a detonat o submuniție pe care a găsit-o blocată în fereastra cafenelei după atac. Ea a arătat, de asemenea, Human Rights Watch o parte din racheta cu muniție cu dispersie Uragan care a fost folosită în atac.

O altă femeie, care lucra la o brutărie de lângă intrarea în clădirea clinicii, a spus că se afla înăuntru, pe cale să deschidă ușa brutăriei, când o explozie chiar afară a aruncat-o la podea și sticlă spartă a căzut peste ea. „Am auzit multe bubuituri; suna ca un foc de artificii care se stinge”, a spus ea. „Unele erau mai aproape, altele mai departe.”

Doi locuitori au spus că Forțele de Apărare Teritorială Ucraineană s-au adunat în mai multe subsoluri din zonă și că o bucătărie aflată la 125 de metri de clădirea clinicii era folosită pentru a pregăti alimente pentru forțele armate. Personalul din bucătărie care stătea afară la momentul vizitei a confirmat acest lucru.

În plus, perimetrul Universității Naționale a Forțelor Aeriene, o universitate de stat administrată de Ministerul Apărării care a suferit numeroase atacuri din 24 februarie, se află la 590 de metri de clădirea clinicii și o țintă militară legitimă.

Pe 5 iunie, Human Rights Watch a văzut trei persoane în interiorul universității – un bărbat îmbrăcat în haine militare și doi bărbați în curte, păzind o ușă. Experții nu au reușit să stabilească în ce măsură campusul este folosit în scopuri militare, dar părea a fi în mare parte abandonat.

Procuratura din Harkov se află la 115 de metri de clădirea clinicii și a fost, de asemenea, supus numeroaselor atacuri. Acest birou nu este o țintă militară legitimă atâta timp cât nu este folosit în scopuri militare.

Human Rights Watch a identificat șase puncte de impact caracteristice detonării unei submuniții de fragmentare în asfalt direct în jurul clădirii clinicii și, cel mai probabil, încă două în sol.

De asemenea, experții au identificat alte trei locuri probabile de impact ale atacului din 23 mai în curtea dintre clădirea clinicii și bucătărie și alte cinci dintre clădirea clinicii și parchet.

Reprezentantul Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei la Harkov a declarat că, după atac, echipa sa a găsit trei submuniții neexplodate în vecinătatea clădirii clinicii și o secțiune goală a unei rachete cu muniție cu dispersie Uragan.

Atacurile din Ucraina au distrus sau distrus cel puțin 10 centre prenatale și maternități până pe 15 mai, potrivit Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Acest lucru, combinat cu deficitul de personal și materiale medicale, împiedică accesul la îngrijirea maternă și reproductivă esențială, inclusiv îngrijirea obstetricală de urgență și îngrijirea esențială pentru supraviețuitorii violenței sexuale.

Atacuri în cartierul Pavlove Pole/Harkov


În după-amiaza zilei de 26 mai, forțele ruse au tras mai multe muniții în cartierul Pavlove Pole, inclusiv în parcul Piața 23 August și în zona din jurul parcului și a Universității Naționale a Forțelor Aeriene, care se află la aproximativ 690 de metri.

Experții Human Rights Watch au vizitat parcul de mai multe ori între 27 mai și 8 iunie. Au intervievat 12 martori ai atacurilor și au identificat cinci cratere specifice, între parc și universitate.

Ei au identificat cel puțin un crater suplimentar pe acoperișul clădirilor rezidențiale din zonă. Adjunctul procurorului general din Harkov a declarat că 10 civili au fost uciși și alți 16 răniți în timpul atacurilor. Human Rights Watch a confirmat circumstanțele specifice în jurul morții a șapte dintre civilii uciși și a patru dintre cei răniți.

Șapte martori au spus că se aflau în parc sau chiar în afara acestuia, în jurul orei 14.30, când au auzit cel puțin trei explozii la câteva minute una de cealaltă. Aceste explozii inițiale au ucis cel puțin trei civili.

Proprietarul unui restaurant de la marginea parcului a spus că o muniție a aterizat în parc în jurul orei 14:30, dând foc unui stand de cafea în mijlocul parcului.

El a spus că a văzut trupurile a două persoane luate de o ambulanță. Una dintre victime a fost Serghei, în vârstă de 63 de ani, un pensionar care iubea ciclismul, care se afla în parc pentru plimbarea zilnică, au declarat doi bărbați din cartier.

Imagini video postate în presa locală arată trupul său pe iarbă, iar Human Rights Watch a văzut acolo prosoape de hârtie însângerate a doua zi după atac. Nu este clar ce s-a întâmplat cu a doua victimă pe care a văzut-o proprietarul restaurantului.


O altă victimă, despre care locuitorii au spus că era un electrician, a fost ucisă pe o stradă care trece de marginea parcului. Un martor la atac a văzut cadavrul victimei și a spus că avea un fragment de metal în gât. Human Rights Watch a văzut sânge pe trotuar unde fusese cadavrul său și a revizuit filmările din urma atacului.

Reprezentantul Serviciului de Stat de Urgență a spus că o altă muniție a lovit acoperișul unei clădiri de lângă parc, iar fragmente de metal au căzut în parcarea dintre parc și intrarea unei stații de metrou, ucigând cel puțin o persoană.

La scurt timp după loviturile care au lovit parcul, o altă muniție a aterizat lângă un salon de pe strada Otakara Iaroșa, la aproximativ 270 de metri de universitatea forțelor aeriene și la 1,2 kilometri de parc, ucigând trei civili și rănind doi.

Olexandra Korostelova, de 26 de ani, era în a cincea sa zi de muncă la un salon.

Pentru că orașul fusese atacat în acea zi, ea a spus că soțul ei, Mihailo, în vârstă de 33 de ani, a venit cu băiețelul lor de 4 luni să o ia se la serviciu mai devreme.

Korostelova a spus că pe la ora 14.40 a auzit brusc o explozie în clădirea în care se afla salonul lor și a fugit afară să-i iasă în întâmpinare lui Mihailo. Și-a luat fiul în brațe și au început să alerge pe stradă în căutarea unui adăpost, cu o colegă de salon, Alina, și o clientă de salon.

„Ne-am oprit lângă o clădire, sub un balcon. I l-am dat pe Mikola soțului meu, pentru a-i oferi clientei o îmbrățișare, pentru a o calma, pentru că tremura și era atât de speriată. În acel moment ceva a aterizat pe acoperiș chiar deasupra noastră. Următorul lucru pe care l-am știut este că Mihailo era mort, zăcând pe pământ, cu trupul tăiat în jumătate. Femeia pe care o îmbrățișam era și ea moartă... Nu l-am putut găsi pe fiul meu timp de aproximativ trei ore – el fusese aruncat în aer pe suprafața unui balcon, la 15-20 de metri deasupra șoselei. Și el era mort.”

Korostelova a fost rănită în atac, cu un fragment de metal care i-a tăiat piciorul stâng, în timp ce Alinei au fost rănite degetele de la picioare.

Cam în același timp, o muniție a aterizat la 795 de metri de parc și la 200 de metri de perimetrul universității. Explozia a ucis o femeie de 59 de ani și a rănit-o pe Polina, o fetiță de 9 ani și un bărbat. Străbunica Polinei a spus că Polina se uita la televizor cu tatăl ei în sufragerie lor în momentul exploziei. O bucată de sticlă a tăiat-o pe Polina la gât, iar ea era încă în spital la aproape două săptămâni de la atac.

În jurul orei 15.00, o altă muniție a aterizat în curtea unui bloc de lângă universitatea aviației, a spus o femeie care locuiește acolo. Nimeni nu a fost rănit.

Fragmentele recuperate de la fața locului și amploarea pagubelor observate de Human Rights Watch sugerează că atacurile au fost efectuate cu foc de mortiere.

Toți martorii intervievați au spus că nu existau ținte militare în imediata apropiere la momentul atacurilor.

În timp ce forțele ruse au vizat universitatea, loviturile multiple pe o zonă largă indică faptul că atacurile au fost fără discriminare. Legile războiului interzic atacuri nediscriminatorii care nu sunt îndreptate către un obiectiv militar specific.

Atacul asupra spitalului Regional de Traumă din Harkov


În dimineața zilei de 26 iunie, imediat după miezul nopții, un motor de rachetă uzat și secțiunea de coadă a unei rachete cu muniție cu dispersie Uragan a lovit acoperișul Spitalului Clinic Regional de Traumă din Harkov, o clădire cu șapte etaje dintr-un complex medical din cartierul Saltivka, din orașul Harkiv.

Rămășița rachetei a străpuns acoperișul, a pătruns prin etajul al șaptelea și s-a oprit la etajul al șaselea.

Experții Human Rights Watch au vizitat spitalul pe 27 iunie și au observat pagubele.

Impactul a făcut o gaură de aproximativ 1 x 1,5 metri, a deteriorat mai multe încăperi de la etajele șase și șapte, inclusiv o sală preoperatorie și unele echipamente medicale cheie și a spart câteva ferestre.

Un reprezentant al administrației spitalului a spus că spitalul funcționa pe deplin în acel moment, tratând atât civili, cât și soldați, cu aproximativ 150 din cele 255 de paturi ale spitalului ocupate.

El a împărtășit, de asemenea, fotografii și videoclipuri realizate la scurt timp după atac, care au arătat rămășița rachetei și o rămășiță a unei submuniții, în special manșonul care conținea sarcina explozivă principală pentru submuniția care a fost livrată de rachetă.

Oficialul spitalului a spus că acesta a fost cel puțin al patrulea atac care a lovit complexul medical. Primul atac, din 12 martie, a spart 83 de ferestre.

Când experții au vizitat spitalul pe 27 iunie au văzut aproximativ 10 medici militari în afara spitalului, lângă o ambulanță.

Imaginile din satelit din 11 iunie arată două berme de pământ și trei blocaje de-a lungul mai multor secțiuni ale autostrăzii Saltivske, un drum principal la nord de complexul medical.

Aceste caracteristici sunt, de asemenea, vizibile pe imagini chiar înainte și după atacul din 26 iunie, la mai puțin de 50 de metri de gardul complexului medical.

Perturbarea solului este vizibilă și în curtea complexului medical din colțul din stânga jos. Human Rights Watch nu a putut să-i determine cauza.

Spitalele sunt obiecte civile și nu pot fi atacate în mod deliberat.

În timp ce imaginile din satelit sugerează că ar fi putut exista ținte militare în zonă în momentul atacului, spitalele au protecție specială în temeiul legilor războiului.

În timp ce protecția spitalelor încetează dacă acestea sunt utilizate în afara funcției lor umanitare pentru a comite „acte dăunătoare inamicului”, trebuie mai întâi furnizată o avertizare adecvată înainte ca spitalul să poată fi atacat dacă avertismentul nu este luat în considerare.

În plus, utilizarea munițiilor cu dispersie în zonele populate face ca atacurile să fie nediscriminatorii, încălcând legile războiului.

Atacuri la sfârșitul lunilor iunie și iulie


După vizitele Human Rights Watch la Harkov în mai și iunie, Rusia a lansat noi atacuri asupra orașului, ucigând mai mulți civili.

Acestea includ presupuse atacuri de artilerie și aeriene asupra cartierelor Saltivka și Nemișlianski din nordul orașului în seara zilei de 27 iunie, care, potrivit procurorului adjunct Kravcenko și postărilor Telegram din acea zi, au ucis cel puțin 4 persoane și au rănit încă 23.

Potrivit postărilor făcute pe Twitter și Telegram și declarațiilor lui Kravcenko, două atacuri din 9 și 10 iulie, dintre care unul probabil cu o rachetă balistică, au lovit clădiri rezidențiale din cartierele Osnovianski și Slobidski, rănind șapte civili și avariind Sanatoriul Regional Multidisciplinar pentru Copii Harkov.

Presa a raportat un atac din data de 11 iulie asupra orașului, care a ucis cel puțin 4 civili și a rănit alți 25.

Kravcenko a susținut că au fost folosite muniții cu dispersie în atac.

Un alt presupus atac cu rachetă Uragan asupra orașului în acea zi a ucis un tânăr de 17 ani și pe tatăl său.

Potrivit lui Kravcenko, trei atacuri din 12 iulie, inclusiv unul efectuat probabil de o rachetă Smerch și două atacuri de artilerie , au rănit șase civili.

Kravcenko a împărtășit numele și vârstele tuturor celor uciși și răniți, cu excepția a doi dintre ei, ale căror cadavre nu au putut fi identificate.

Experții nu au fost prezenți pentru a examina locurile de atac, dar presupusa utilizare a munițiilor cu dispersie și a altor arme explozive cu efecte pe suprafață extinsă în zonele populate indică faptul că aceste atacuri ar trebui investigate și sunt potențial ilegale și crime de război.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG