Alertă aeriană în Ucraina
O alertă aeriană din cauza bombardamentelor forțelor ruse a fost anunțată joi în aproape toată Ucraina, cu excepția teritoriilor ocupate și a peninsulei Crimeea, potrivit publicației Ukrainska Pravda.
Alarma a durat în medie o jumătate de oră. Oamenilor li s-a cerut să rămână în adăposturi.
În noaptea de 23 iunie, forțele ruse au atacat unitățile de grăniceri din regiunea Cernihiv, au lovit zona Harkov, iar în ultima zi au bombardat regiunea Sumî, s-au auzit explozii în regiunea Herson și în Donețk și Luhansk au continuat luptele.
Primul proces al unui soldat rus acuzat de viol începe în Ucraina
Ucraina va începe joi audierile preliminară în primul proces al unui soldat rus acuzat de violarea unei femei în timpul invaziei, iar în viitor vor fi demarate probabil zeci de astfel de procese, transmite Reuters, citată de The Guardian.
Suspectul, Mihail Romanov, în vârstă de 32 de ani, care nu se află în custodie ucraineană și va fi judecat în absență, este acuzat de uciderea unui civil în regiunea capitalei Kiev la 9 martie și apoi de violarea repetată a soției bărbatului, potrivit dosarelor judiciare.
Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat la o solicitare scrisă de declarații, iar Reuters nu a reușit să ia legătura cu soldatul. Moscova a negat până acum toate acuzațiile de crime de război.
Romanov este acuzat că a violat o femeie în vârstă de 33 de ani după ce el și un alt soldat rus l-au împușcat pe soțul ei, Oleksiy, în satul Bohdanivka, la nord-est de Kiev.
Apoi cei doi soldați au plecat, iar ulterior s-au întors de două ori pentru a o viola pe femeie, se arată în dosarele tribunalului. Identitatea celui de-al doilea soldat nu a fost stabilită.
Nu este clar ce fel de reprezentare juridică va avea Romanov la proces, care se va desfășura cu ușile închise.
Un procuror care se ocupă de cazurile de violență sexuală a declarat pentru Reuters că până la 50 de astfel de infracțiuni sunt în curs de investigare, dar că numărul cazurilor de violență sexuală comise de soldații ruși de la 24 februarie probabil este substanțial mai mare.
Oficiali, activiști și medici au declarat că multe supraviețuitoare se tem sau nu doresc să se prezinte la poliție și la procurori cu cazurile lor, de teama represaliilor din partea Rusiei și a stigmatizării din partea vecinilor lor ucraineni.
Germania a ridicat nivelul la „alarmă” pentru aprovizionarea cu gaze
Germania a activat a doua fază a planului său de urgență în trei etape pentru aprovizionarea cu gaze naturale, a anunțat joi ministrul economiei și vicecancelarul țării, Robert Habeck, potrivit CNN.
„Gazul este de acum încolo limitat în Germania”, a declarat Habeck reporterilor la o conferință de presă la Berlin.
Habeck le-a cerut germanilor să-și reducă consumul de combustibil, ca parte a unui efort național. „Acum facem apel la reducerea consumului de gaze”, în special privind „în perspectiva următoarelor luni de iarnă”.
Ministrul a afirmat că decizia guvernului de a ridica nivelul la „alarma” vine în urma reducerilor la livrările rusești efectuate începând cu 14 iunie și a prețului ridicat de piață al gazului. Habeck a spus că a treia și cea mai înaltă etapă este nivelul „de urgență”.
„Suntem într-o confruntare economică cu Rusia”, a spus Habeck.
Habeck a spus că, în timp ce instalațiile de stocare a gazelor sunt în prezent umplute cu o capacitate de 58%- mai mare decât la aceeași perioadă a anului trecut-obiectivul de a ajunge la 90% până în decembrie nu va fi atins fără măsuri suplimentare.
Germania depinde foarte mult de gazul Moscovei pentru a-și alimenta casele și industria grea, dar a reușit să reducă cota Moscovei din importurile sale la 35%, de la 55% înainte de începerea războiului din Ucraina.
Habeck a spus că securitatea aprovizionării este garantată în prezent, în ciuda unei „situații înrăutățite pe piața gazelor” în ultimele zile. Creșterea prețurilor a fost „strategia lui Putin de a ne tulbura, de a crește prețurile și de a ne împărți”, a spus Habeck.
Șeful misiunii Ucrainei la UE: „Nu acceptăm ideea de coadă”. „Nu plecăm de la zero”
Nu acceptăm ideea de coadă”, a declarat Vsevolod Chentsov, șeful misiunii Ucrainei în UE și în Comunitatea Europeană a Energiei Atomicetrimisul Ucrainei, pentru BBC, argumentând că nerăbdarea Kievului ar putea da un exemplu altor state.
"Fiecare stat are foaia lui de parcurs, are calea lui. Și dacă există voință politică, dacă există sprijinul societății și al operatorilor de afaceri pentru a merge mai departe pentru a implementa reforma într-un mod îndrăzneț și rapid, de ce ar trebui să așteptăm?"
„Adevăratul proces de integrare va începe când războiul se va termina.... Cu siguranță va dura ceva timp și vorbim de luni, nu de ani pentru a ajunge la etapa următoare”, a spus Vsevolod Chentsov.
Dl Chentsov a insistat că unele reforme pot avea loc, chiar dacă țara este în război și nu controlează întregul său teritoriu.
„Nu plecăm de la zero”, insistă el, subliniind lucrurile făcute de când UE și Ucraina au semnat un acord de asociere în 2014. Dar ar fi „logic” să se realizeze reforme mai mari odată ce situația de la fața locului va fi mai stabilă. , el a adăugat.
Unii diplomați ai UE și-au exprimat anterior îngrijorarea că acordarea statutului de candidat ar putea oferi Ucrainei speranțe false.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în mai că perspectiva aderării era la câteva decenii, iar secretarul general al NATO a avertizat că conflictul ar putea dura ani.
Dar Chentsov a spus că nimeni nu are o sferă de cristal și că a simțit că există voința „de a ajuta Ucraina să ajungă acolo”.