Charles Michel: Bunurile rușilor vizate de sancțiuni ar trebui vândute pentru refacerea Ucrainei
Uniunea Europeană ar trebui să confiște și să vândă activele rusești pe care le-a confiscat prin sancțiuni și să folosească veniturile pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu acordat agenției de știri Interfax-Ucraina.
„Sunt absolut convins că acest lucru este extrem de important nu doar pentru a îngheța activele, ci și pentru a face posibilă confiscarea lor, pentru a le pune la dispoziție pentru reconstrucția țării (Ucraina)”, a spus oficialul.
„După părerea mea, este o chestiune de corectitudine, nu doar ideea de a îngheța activele, ci și confiscarea pentru a pune acești bani la dispoziția autorităților ucrainene, pentru încrederea acordată și pentru toate aceste obiective pe care le-am menționat, în special pentru reconstrucția țării, este o chestiune de corectitudine, o chestiune de justiție”, a completat Charles Michel.
El a recunoscut însă că o confiscare a activelor persoanelor sancționate „nu este atât de simplă” și ar fi „un proces dificil și lung”.
Luna trecută, UE a declarat că a înghețat active în valoare de 30 de miliarde de euro legate de persoane din Rusia și Belarus aflate pe lista neagră, scrie The Guardian.
Președintele american Joe Biden a propus săptămâna trecută ca activele confiscate ale oligarhilor să fie vândute pentru a „remedia răul cauzat de Rusia și pentru a ajuta la construirea Ucrainei”.
Grupurile de apărare a drepturilor au avertizat că orice legislație în acest sens ar putea încălca garanțiile unui proces echitabil.
Principalele informații ale zilei, pe scurt, până la această oră
- Alte 344 de persoane au fost salvate din orașul asediat Mariupol, în cadrul unei a doua operațiuni de evacuare, a confirmat Volodimir Zelenski.
- Rusia a declarat că va înceta focul timp de trei zile, între orele 8:00 și 18:00, începând de joi la uzina Azovstal.
- Însă Ucraina a susținut că Rusia și-a reluat ofensiva pentru preluarea controlul asupra combinatului siderurgic.
- Rusia a declarat că artileria sa a lovit peste noapte mai multe poziții și bastioane ucrainene, ucigând 600 de luptători.
- Armata ucraineană afirmă că a recâștigat controlul asupra mai multor așezări din jurul orașelor Nikolaev și Herson din sudul țării.
- Statele Unite au furnizat informații care au ajutat forțele ucrainene să ucidă mulți dintre generalii ruși care au murit în războiul din Ucraina, scrie New York Times.
- De asemenea, Washingtonul ar fi furnizat Ucrainei detalii despre mișcările preconizate ale trupelor rusești.
- Aproape 200.000 de copii din regiunile separatiste autoproclamate ale Ucrainei - Donețk și Luhansk - au ajuns până acum în Rusia de la începutul conflictului.
- Ucraina a acuzat Rusia că efectuează deportări forțate din estul țării.
- Moscova a declarat că forțele sale au simulat miercuri lovituri cu rachete cu capacitate nucleară în enclava Kaliningrad.
- Germania se pregătește să furnizeze Ucrainei șapte obuziere blindate autopropulsate Panzerhaubitze 2000. Acestea pot lovi ținte la o distanță de 40 de kilometri.
Rusia a reușit să apropie Ucraina de Israel
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba (foto) a mulțumit omologului său israelian, Yair Lapid, pentru ajutorul umanitar și sprijinul acordat Kievului „în timpul și după acest război”.
Lapid l-a asigurat că Israelul va „susține” Ucraina, inclusiv „prin prevenirea ocolirii sancțiunilor și ajutând la reconstruirea Ucrainei”, spune Kuleba.
Comentariile recente ale ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, că Adolf Hitler „avea sânge evreu” și că „cei mai turbați antisemiți” vin din rândul evreilor au declanșat o dispută diplomatică cu Israelul, una dintre puținele țări occidentale care nu a impus încă sancțiuni împotriva Rusiei după ce a invadat Ucraina și nu a oferit ajutor militar Ucrainei.
La începutul acestei săptămâni, Lapid a spus că Israelul a făcut „toate eforturi” pentru a avea relații bune cu Rusia „dar există o limită și această limită a fost depășită de data aceasta. Guvernul Rusiei trebuie să-și ceară scuze nouă și poporului evreu”.
Israelul l-a convocat la sediul ministerului de Externe, pe 2 mai, pe ambasadorul Rusiei în urma declarațiilor ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia Adolf Hitler „avea sânge evreiesc” și că „cei mai turbați antisemiți tind să fie evrei”.
Remarcile au făcut parte din apărarea politicii Rusiei de „denazificare” în Ucraina, susținută de Lavrov pentru a justifica epurarea ucrainenilor făcută de Kremlin, retorică despre care Ucraina spune că este doar un pretext pentru „crimele în masă” ale Moscovei.
Într-un interviu pentru televiziunea italiană, Lavrov a fost rugat să explice cum anume se justifică „denazificarea” unei țări conduse de un evreu, știut fiind faptul că președintele Volodimir Zelenski este evreu.
„În ceea ce privește argumentul [al lui Zelenski] despre ce fel de denazificare este asta dacă eu sunt evreu, dacă îmi amintesc bine, și s-ar putea să greșesc, Hitler avea și sânge evreiesc”, a spus Lavrov în timpul unui interviu acordat canalului de televiziune italian Mediaset. „Nu înseamnă absolut nimic [faptul că este evreu]”, a continuat el.
„I-am ascultat de multă vreme pe marii înțelepți evrei, care spun că cei mai turbați antisemiți tind să fie evrei”, a continuat Lavrov. „Nu există familie fără un monstru”, a completat el.
Remarcile sale au declanșat o dispută diplomatică cu Israelul, una dintre puținele țări occidentale care nu a impus încă sancțiuni Rusiei și nu a oferit ajutor militar Ucrainei.
„Remarcile ministrului de externe Lavrov sunt atât o declarație de neiertat și scandaloasă, cât și o eroare istorică teribilă”, a declarat Yair Lapid, ministrul de externe al Israelului.
„Evreii nu s-au sinucis în Holocaust. Cel mai jos nivel de rasism împotriva evreilor este acela de a acuza evreii înșiși de antisemitism.”
88% dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului
Un sondaj realizat în toate statele membre ale UE, publicat joi, arată un larg consens în rândul cetățenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Majoritatea românilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (78 %), reacția sa fiind caracterizată de unitate (70 %) și rapiditate (64 %).
În plus, 63% dintre respondenții români sunt mulțumiți de cum a reacționat UE (media europeană fiind de 52%), iar 82% dintre aceștia se declară satisfăcuți de reacția cetățenilor români de la începutul războiului (peste media europeană de 69%).
88 % dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului.
80 % aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66 % sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită”, 71 % consideră că Ucraina face parte din familia europeană, iar 89 % se simt solidari cu cetățenii ucraineni.
Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat.
Marea majoritate a europenilor (80 %) aprobă sancțiunile economice împotriva Rusiei. 79 % dintre europeni aprobă sancțiunile împotriva oligarhilor ruși pentru a impune costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie.
