Cum încearcă oligarhii ruși să evite sancțiunile
Procurorii americani au găsit dovezi că oligarhii ruși încearcă să se sustragă sancțiunilor, a declarat vineri șeful unui nou grup operativ al Departamentului de Justiție.
Andrew Adams, un procuror cu experiență desemnat să conducă grupul operativ "KleptoCapture" înființat luna trecută, a declarat pentru Reuters că, în unele cazuri, chiar și oligarhii cărora nu li s-au impus încă sancțiuni încearcă să mute activele înainte de posibilele sancțiuni viitoare.
Dar chiar dacă încearcă să ascundă iahturi, avioane sau alte bunuri în țări pe care le consideră secrete, Adams a avertizat că oligarhii care încearcă să se sustragă sancțiunilor se confruntă cu un nivel „fără precedent” de cooperare internațională pentru urmărirea câștigurile ilicite.
„Există eforturi în desfășurare - unele dintre ele raportate public - pentru a muta, de exemplu, proprietăți precum iahturi, avioane... în jurisdicții în care, cred, oamenii au percepția că ar fi mai dificil de investigat și mai dificil de înghețat”, a spus Andrew Adams.
Scopul grupului operativ este de a pune presiune pe oligarhii ruși, în încercarea de a-l presa pe președintele Vladimir Putin să înceteze asaltul din Ucraina.
Carla Del Ponte cere arestarea lui Vladimir Putin
Un fost procuror-șef al tribunalelor ONU pentru crime de război a cerut arestarea președintelui rus, Vladimir Putin, pentru invazia din Ucraina.
Elvețianca Carla Del Ponte a declarat că ar trebui emise mandate internaționale de arestare împotriva lui Putin și a altor înalți oficiali ruși.
„Putin este un criminal de război”, a declarat ea pentru ziarul elvețian Le Temps.
Carla Del Ponte a fost procuror-șef al tribunalelor penale internaționale ale ONU pentru fosta Iugoslavie și pentru Rwanda.
Luna trecută a fost lansată o anchetă privind posibile crime de război în Ucraina, după ce Rusia a fost acuzată de bombardarea civililor. Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, britanicul Karim Khan, a declarat că se strâng probe privind presupuse crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Dar există limitări practice ale puterii CPI: Rusia nu este membră a Curții și, teoretic, nu își extrădează proprii cetățeni pentru a fi judecați în străinătate, relatează BBC.
Când președintele american Joe Biden s-a referit luna trecută la Putin ca la un „criminal de război”, Kremlinul a declarat că afirmația sa este „de neiertat”.
Steagul Ucrainei, arborat din nou la centrala nucleară de la Cernobîl
Steagul Ucrainei a fost arborat deasupra centralei nucleare de la Cernobîl, sâmbătă dimineață, în timp ce muncitorii au cântat imnul național și au sărbătorit plecarea trupelor rusești care au ocupat locul timp de săptămâni.
„La ceremonia de ridicare a drapelului a participat personalul operațional al centralei, care a asigurat și continuă să asigure securitatea nucleară și radiologică a instalațiilor în condițiile dificile ale ocupației”, a postat Energoatom pe canalul său Telegram, potrivit BBC.
Compania nucleară de stat a precizat că toate forțele rusești au plecat acum. Trupele rusești au ocupat pentru prima dată stația dezafectată de la nord de Kiev luna trecută, după ce a fost lansată invazia.
Ucraina spune că lucrează cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) pentru a afla ce s-a întâmplat la sit în timp ce forțele rusești îl controlau.
„Rusia s-a comportat iresponsabil la Cernobîl din toate punctele de vedere, de la faptul că nu a permis personalului de la stație să-și îndeplinească funcțiile până la săparea de tranșee în zonele contaminate”, a declarat vineri ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
Iulia Timoșenko: Putin se află într-o „misiune istorică” de a recrea Uniunea Sovietică
Președintele Rusiei încearcă să recreeze Uniunea Sovietică, o aspirație care amenință Europa Centrală și de Est, a declarat fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko (foto), într-un interviu pentru Current Time.
„Vladimir Putin crede profund că are misiunea istorică de a recrea Uniunea Sovietică. Să readucă țările europene într-un secol trecut, cu toate acele aspecte ale închisorii care făceau parte din Uniunea Sovietică”, a declarat ea în interviul publicat pe 1 aprilie.
„Sentimentul său de "misiune istorică" este atât de profund încât este gata să realizeze acest lucru nu doar din punct de vedere politic, ci și economic, folosind instrumentele energetice pe care le are”, a mai spus actualul parlamentar.
Iulia Timoșenko este o figură controversată și uneori divizivă în politica ucraineană. Ea a fost prim-ministru de două ori, în timpul președintelui Viktor Iușcenko, înainte de a-l provoca pe Viktor Ianukovici la președinție în 2010, scrie RFE/RL.
Ea a fost încarcerată în timpul președinției lui Ianukovici timp de aproape doi ani și jumătate, până la revoluția Maidan din februarie 2014, care a culminat cu ciocniri violente de stradă și cu fuga lui Ianukovici în Rusia.
Ea a terminat pe locul al doilea, la distanță, de Petro Poroșenko la alegerile prezidențiale din 2014 și a terminat pe locul al treilea la alegerile prezidențiale din 2019, când Volodimir Zelenski a câștigat scrutinul.