Linkuri accesibilitate

Soarta facturilor la curent și gaze în nebuloasa crizei politice de la București. Ce se întâmplă în lume


Creșterea prețului facturilor la gaze și energie electrică și la produsele de bază este inevitabilă, spun experții din întreaga lume.

Criza politică din România vine într-un context cum nu se poate mai prost, pe lângă decontul în vieți al pandemiei de Covid care ucide un român la fiecare trei minute, iarna vine pe fondul majorării masive a prețurilor la energie, cu care se confruntă întreaga planetă.

Guvernele din întreaga lume încearcă să limiteze pe cât posibil impactul asupra consumatorilor, dar creșterea semnificativă a valorii facturilor la gaze și energie electrică și costurilor produsele de bază este inevitabilă, avertizează experții din domeniu. Aceștia spun că o criză energetică globală bate la ușă iar soluțiile nu sunt dintre cele rapide și nu pot fi „scoase din joben".

În România, dezbaterea e marcată de numeroase propuneri ale politicienilor, unele „periculoase", după cum spun specialiștii, cum ar fi varianta plafonării invocată de PNL, dar și de PSD.

Situația pe plan global și influența Rusiei

Majorarea preţurilor la energie în Europă este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori. Majorarea contribuie la inflație iar apropierea iernii ar putea agrava lucrurile.

În Europa, gazele naturale se tranzacționează la echivalentul a 230 de dolari pe baril, în creștere cu peste 130% de la începutul lunii septembrie și de peste opt ori mai mare decât anul trecut.

De altfel, preţurile europene de referinţă la gaze naturale s-au majorat cu peste 300% din ianuarie și până în prezent, din cauza nivelului redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia şi întreruperilor.

În Asia de Est, costul gazelor naturale a crescut cu 85% de la începutul lunii septembrie, atingând aproximativ 204 dolari pe baril. Prețurile rămân mult mai mici în Statele Unite, exportatoare de gaze naturale, dar au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. India, dependentă de cărbune, a anunțat că jumătate din centrale sale electrice pe bază de cărbune mai au stocuri doar pentru două zile sau chiar mai puțin.

Criza își are originea în creșterea cererii de energie pe măsură ce economiile au început să își revină după pandemia de COVID-19 și din cauza unui sistem perturbat de evenimente meteorologice sau probleme de aprovizionare.

„Creșterea actuală a prețurilor energiei în Europa este cu adevărat unică”, au transmis analiștii de la Societe Generale. „Prețurile la energie nu au crescut niciodată atât de repede. Și încă temperaturile sunt ridicate.”

Teoretic, Rusia ar putea fi parte a soluției. Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Rusia își poate crește producția, spunând că gigantul de stat Gazprom nu a „refuzat niciodată să mărească aprovizionarea consumatorilor săi, dacă depun oferte adecvate”.

Putin a exclus însă creșterea aprovizionării prin Ucraina pentru a se concentra pe conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania și care așteaptă să fie certificată.

Odată cu apropierea iernii, Europa are nevoie brusc de Putin după ani de confruntare și sancțiuni, iar asta îi întărește poziția în căutarea de concesii și descurajarea unor noi sancțiuni, notează Bloomberg.

Cu toate acestea, cu o zi înainte de summitul UE-Ucraina, Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei și a adăugat opt persoane pe lista restricțiilor economice pe care blocul comunitar le-a impus Rusiei ca urmare a ostilităților ucrainene. Sancțiunile vizează judecători, procurori și oficiali de securitate care aplică legea rusă în Crimeea și în orașul-port Sevastopol.

În total, activele a 185 de persoane fizice și 48 de entități au fost înghețate în temeiul măsurilor UE. De asemenea, acestea sunt supuse unei interdicții de călătorie.

Liderii UE promit sprijin pentru Ucraina

Înalții oficiali ai Uniunii Europene au promis, marți, Ucrainei un sprijin mai puternic și au susținut că blocul comunitar încearcă să se asigure că aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei nu va avea de suferit în această iarnă, pe fondul îngrijorărilor cu privire la fiabilitatea aprovizionărilor rusești.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a promis marți la Kiev, în timpul summit-ului UE-Ucraina că oficialii UE vor „lucra îndeaproape” cu Ucraina „pentru a crește capacitatea de furnizare a gazelor provenind din statele membre ale Uniunii Europene (...) iar aceasta include și opțiunea să lucrăm pentru a inversa fluxul unei conducte suplimentare de gaz din Slovacia.”

„Ucraina rămâne și trebuie să rămână o țară de tranzit de încredere” pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, a spus ea.

Reuniunea, cea de a 23-a la nivel înalt Ucraina-UE, vine în contextul conflictului de la granița estică a Ucraninei cu forțele sprijinite de Kremlin în cel de-al optulea an și cu un Zelenski aflat sub presiune crescândă pentru realizarea reformelor interne și a luptei anticorupție promise atât la intrarea în mandat cât și Uniunii Europene pentru admiterea Ucrainei în blocul comunitar.

Problema aprovizionării cu gaze - atât pentru Ucraina, cât și pentru piețele europene – a devenit stringentă în ultimele săptămâni, pe măsură ce temperaturile scad, iar prețurile la gaz se ridică la niveluri record.

Ucraina, precum și unele țări europene, au dat vina pe creșterea prețurilor celui mai mare furnizor european de gaze naturale: Rusia și compania sa de stat, Gazprom.

Experții spun că creșterea prețurilor se datorează unei combinații de factori, inclusiv o iarnă mai lungă și mai rece, anul trecut, care a epuizat rezervele de stocare, întreruperea altor furnizori, cum ar fi Norvegia, și redirecționarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite către Asia.

Ucraina se teme, așadar, că livrările de gaze din Rusia ar putea fi întrerupte, având în vedere ostilitățile dintre cele două țări care includ statutul peninsulei Crimeea, ocupată ilegal de Rusia în 2004, și luptele cu separatiștii din estul Ucrainei.

În plus, mult-așteptata conductă Nord Stream 2, care va aduce gazul rusesc direct în Europa. va ocoli Ucraina, lipsind-o de încasarea unor taxe de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, principalele negocieri menite să rezolve ostilitățile între Rusia și Ucraina, denumite formatul Normandia, au fost înghețate de luni de zile.

Înaintea summitului, Zelenski a vorbit cu cancelarul german Angela Merkel și cu președintele francez Emmanuel Macron - ambii fac parte din formatul Normandia - despre soluționarea conflictului.

Ulterior, liderii francezi și germani au vorbit cu președintele rus Vladimir Putin și toate cele patru părți ar fi fost de acord cu o reuniune la nivel ministerial „în curând”, potrivit ministerului german de externe.

La Kiev, oficialii UE au anunțat, de asemenea, un nou acord care va ridica restricțiile impuse companiilor aeriene care zboară între aeroporturile din Ucraina și UE.

Rusia susține că Gazprom a început să folosească stocuri de gaze pentru a stabiliza piața europeană

Grupul rus Gazprom a început să-şi folosească stocurile pentru a pompa mai multe gaze naturale în reţeaua de conducte, în vederea stabilizării creşterii preţurilor, a anunţat marţi un oficial rus, citat de Reuters.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, a respins - într-un interviu acordat BBC News - orice sugestie conform căreia Rusia reţine gazul destinat pieţei europene.

„Suntem în favoarea securităţii energetice a Europei și vrem să colaborăm”, a explicat Riabkov, care a mai spus că „Gazprom a început, de fapt, să pompeze gaz în conducte din rezervele sale, pentru a stabiliza piaţa europeană”. Oficialul rus nu a dat însă amănunte suplimentare.

Agenţia rusă de presă Interfax, citând date de la platforma Gas Infrastructure Europe, a anunţat că Gazprom a pompat timp de o zi gaz din facilitatea de stocare de la Haidach, Austria, în 7 octombrie, după ce preţul gazelor a atins un nivel record.

„Colaborăm, în linişte, spre a stabiliza situaţia. Nu este în interesul nostru să tulburăm şi mai mult apele", a mai spus Riabkov.

Un grup de 40 de europarlamentari europeni a cerut luna trecută Comisiei Europene anchetarea Gazprom pentru creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa, acuzând compania de manipularea pieţei și de încălcarea reglementărilor UE privind concurența.

Ei spun că, prin refuzul de a asigura rezervele de gaze ale statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere pentru a putea controla prețul, făcând, astfel, presiuni asupra Europei ca să grăbească lansarea Nord Stream 2.

Cîțu și PNL susțin plafonarea prețurilor la energie, nerecomandată de specialiști

În ciuda recomandărilor făcute de specialiști, care avertizează asupra pericolului plafonării prețurilor la energie, premierul demis Florin Cîţu a declarat, la doar o zi de la demiterea guvernului său în Parlament, că PNL şi Guvernul susţin plafonarea preţurilor la energie în România.

„Referitor la preţul la energie, am văzut şi evoluţia preţurilor în ultima perioadă şi am luat decizia ca PNL şi Guvernul să susţină plafonarea preţurilor la energie în România. Va fi o decizie luată în prima şedinţă de Guvern după ce se va rezolva criza, deci vom susţine plafonarea preţurilor la energie la preţurile pe care le vedem în această perioadă. De aceea avertizez toate companiile care vor să profite de acest anunţ în perioada următoare (...) că vom folosi plafonarea la preţurile actuale", a declarat Florin Cîţu miercurea trecută, la finalul şedinţei de Guvern.

Nu este clar dacă plafonarea promisă de Florin Cîțu se referă la prețurile la energie electrică la producător, adică a prețurilor la care producătorii vând energia în piață, sau la plafonarea prețurilor la furnizor, adică a prețului la care furnizorii vând energia clienților finali, remarcă Economica.net.

Tot așa cum nu este clar dacă plafonarea s-ar aplica la prețurile energiei vândute „la vedere" sau pe contracte bilaterale, pe piețele centralizate și nici cum se face această plafonare, dat fiind că producătorii au costuri diferite de producție, în funcție de materia primă utilizată: apă, vânt, soare, cărbune, gaz, uraniu, notează publicația citată.

La fel, se înțelege că plafonarea se face la nivelul actual al prețurilor, dar premierul nu a specificat, din nou, despre ce preț este vorba: prețul din contracte semnate deja pe o lună înainte, un trimestru, un an, la un producător (eventual) sau la toți.

Și PSD susține plafonarea prețurilor. De fapt, o compensare generalizată

PSD a transmis deja Parlamentului un proiect de lege pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici, care intră chiar de miercuri în dezbaterea comisiilor din Senat.

Plafonarea propusă de PSD nu se aplică la prețul de piață al energiei și gazelor, deci nu se aplică producătorilor, așa cum prevedea OUG 114, abrogată între timp, ci prețului final cu care furnizorii vând energia și gazele clienților casnici.

Iar plafonarea este limitată, timp de șase luni, cu posibilitatea de prelungire, însă. Adică o compensare acordată tuturor consumatorilor casnici, plătită de stat ca diferență între prețul real și cel ce se vrea a fi plafonat. Desigur, în aceste condiții va fi necesar un fond național de compensare.

Efectele negative ale plafonării

Specialiștii spun, însă, că plafonarea, „chiar dacă pare extrem de simplă creează niște efecte extraordinar de negative”. Unul dintre ele ar fi întârzierea exploatării de gaze în Marea Neagră. Altul, ar fi dispariția investițiilor în economie și, în final, creșterea exponențială a prețurilor, a declarat Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, pentru Europa Liberă.

Experții susțin că s-ar putea să există o confuzie de termeni sau cel puțin de dicționar, dacă nu de înțelegere greșită a ceea ce înseamnă plafonarea prețurilor în accepțiunea Comisiei Europene.

Expertul în energie Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum, atrage atenția că măsurile luate în Europa nu reprezintă o plafonare a prețurilor în sensul în care este înțeles termenul în România și anume al unei reglementări a prețurilor finale.

„Lucrul cel mai important de știut e că suntem cam singurii la care s-a vehiculat ideea plafonării prețurilor în sensul reglementării lor, la furnizor sau la producător. Spania, un exemplu mult citat zilele acestea, nu ’plafonează’ prețurile. Pur și simplu, ca și Franța, Italia, Grecia și alții, subvenționează consumatorii (ca ajutor financiar și/sau prin plata unei părți din factură, dar fără să se discute reglementarea prețurilor la producători sau furnizori)”, a explicat Ana Otilia Nuțu la o dezbatere organizată recent de Expert Forum.

De altfel, experta în energie spune că, în ciuda faptului că există motive globale și regionale pentru creșterile de prețuri, pe de altă parte „în România energia va deveni din ce în ce mai scumpă și din vina noastră”, iar soluția nu este nicidecum plafonarea prețurilor.

Ordonanța 114, care a reglementat prețurile pentru energia electrică și gazele naturale în 2019-2020, e una din cauzele majore ale presiunilor pe preț, spune Ana Otilia Nuțu.

„Consecințele directe şi nefaste ale OUG 114, care apar cu regularitate când se dau reglementări naive anti-piaţă sunt că în piața de gaze a devenit mai rentabil să reduci producția decât să vinzi sub cost, s-a amânat exploatarea gazelor din Marea Neagră şi au explodat importurile de la Gazprom în anii 2019-2021, iar în piața de energie electrică s-a redus și mai mult față de anii anteriori apetitul investitorilor. Iar blocajul total la construcția centralei Romgaz de la Iernut a fost probabil rezultatul aceleiași OUG 114, care a majorat și costurile de construcție”, explică Otilia Nuțu într-o analiză făcută pe Contributors.

ANRE: Plafonarea ar trebui exclusă din discuţie

Autoritatatea Națională de Reglementare în Energie spune că unele ţări europene au luat măsura compensării facturilor, dar niciuna nu a aplicat plafonarea.

Chiar dacă statul are posibilitatea legală de a plafona preţurile pentru 6 luni, măsura ar fi o nouă intervenţie brutală pe piaţa liberă, avertizează reprezentanții ANRE, care propun compensarea facturilor sau eliminarea ori reducerea unor taxe, cum ar fi acciza sau TVA.

De asemenea, acoperirea de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni, sau chiar de un an a costurilor furnizorilor cu certificatele verzi şi bonus de cogenerare, care să nu mai fie încărcat în factură, să fie plătit de la bugetul de stat, ar veni cu o reducere de aproximativ 90 de lei pe megawatt-oră, spune Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte ANRE, citat de Radio România Actualități.

Furnizorii spun că simplele declaraţii privind plafonarea, făcute de autorități, cum a fost cea recentă a premierului demis Florin Cîțu, au efecte negative pentru piaţă, iar aplicarea acestei măsuri va afecta investiţiile în energie şi, în final, întreaga economie.

„Lumea gândeşte de două ori, de trei ori, înainte să facă o investiţie, din cauza acestui risc legislativ major. Să fie într-o piaţă liberă, corectată cu toată piaţa europeană şi să declari că iei măsuri de limitare a pieţei? Este ceva dezastruos pentru economie”, spune Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România.

Dumitru Chiseliță spune că imediat după declaraţiile premierului privind posibila plafonare, preţul gazelor pe bursa din România a crescut cu 27 de procente: „Este greu de spus dacă există sau nu există o corelaţie între cele două elemente, dar, cel puţin, să spunem, un element de suspiciune îl regăsim.”

Jucătorii din piaţă apreciază că măsura compensării în limitele unui consum este preferabilă plafonării, din două puncte de vedere: nu afectează piaţa liberă şi se presupune că ajută anumiţi consumatori, în special pe cei cu venituri mai mici.

Soluțiile USR

Doi deputați USR, Cristina Prună și Claudiu Năsui, au depus marți un proiect de lege prin care propun cinci măsuri pe termen scurt pentru reducerea facturilor la energie. USR propune reducerea temporară, pe o perioadă de 6 luni, a cotei de TVA de la 19% la 5% pentru energie electrică și gaze naturale, eliminarea accizei și exceptarea de la plata certificatelor verzi a consumatorilor casnici.

„La nivelul prețurilor actuale, măsurile propuse de noi și măsurile de compensare a facturilor prin OUG 118/2021 pot reduce prețul energiei electrice și gazelor naturale cu până la 32%”, a declarat deputatul USR Cristina Prună.

Inițiativa parlamentarilor USR a fost susținută în aceeași zi și de președintele USR, Dacian Cioloș, și se circumscrie programului de guvernare al USR.

Cioloș a fost desemnat luni de președintele Klaus Iohannis cu alcătuirea unui nou guvern după demiterea guvernului Cîțu prin moțiune de cenzură

Cele cinci măsuri pe termen scurt:

  1. Scăderea de la 19% la 5% a cotei TVA aplicate energiei electrice pentru consumatorii finali pe o perioadă de 6 luni.
  2. Abrogarea accizei aplicate energiei electrice.
  3. Scăderea pe o perioadă de 6 luni, sub formă de credit fiscal, din impozitul pe profit datorat sau, după caz, din impozitul pe venitul microîntreprinderilor a 50% din cheltuielile suplimentare generate de creșterea de prețuri raportată la indicele prețurilor de consum la energie electrică și gaze naturale.
  4. Exceptarea de la obligația de achiziție a certificatelor verzi pentru energia facturată consumatorilor casnici pe o perioadă de 6 luni.
  5. Acordarea unui ajutor centralelor electrice de termoficare în sumă de 50% din creșterea cheltuielilor cu achiziția de gaze naturale raportată la indicele prețurilor de consum la gaze naturale din luna iulie 2021.

Soluția de ultimă oră a Comisiei Europene: cumpărarea de gaze la comun

UE analizează posibilitatea cumpărării de gaze naturale la comun pentru a proteja statele membre împotriva creșterilor de preț, potrivit unui proiect al Comisiei consultat de Reuters.

Comisia Europeană va publica în această săptămână un „set de instrumente”, măsuri pe care țările Uniunii Europene le pot lua pentru a se proteja față de creșterea prețurilor la gaze și electricitate, al căror prim beneficiu este cumpărarea în comun a gazelor naturale de către țările UE. Ideea a fost propusă în ultimele săptămâni de mai multe guverne, inclusiv de Spania.

Țările ar putea achiziționa colectiv gaze naturale, pentru a-și crea o rezervă strategică, se arată în document.

Participarea ar fi voluntară, măsurile ar fi stabilite în conformitate cu legislația UE și ar fi parțial finanțate din veniturile pe care guvernele naționale le colectează de pe piața UE a carbonului.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze proiectul, pe motiv că există riscul unor schimbări de conținut înainte ca setul de instrumente să fie publicat. Nu toate țările doresc un răspuns al UE la creșterea prețului energiei. Germania și Olanda, de exemplu, au avertizat împotriva intervenției pe piața de profil, în timp ce Belgia a spus că se îndoiește de eficiența acestui instrument.

Guvernele pot utiliza, de asemenea, numerar din bugetul UE sau din fondul de recuperare Covid pentru reabilitarea termică a clădirilor și pentru a reduce facturile cu încălzirea locuinței, se precizează în proiectul citat.

Comisia și-a reafirmat convingerea că cea mai eficientă formă de apărare rămâne trecerea la energia regenerabilă, singura capabilă să reducă expunerea la prețul fluctuant al importului de combustibili fosili.

Pandemia, din ambulanță | Am stat două zile alături de paramedicii SMURD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
XS
SM
MD
LG