Raportul documentează în câteva cazuri emblematice felul în care autoritățile rusești exploatează lacunele legale și inventează pretexte pentru a-i izola și mai mult pe deținuții ruși anti-război pentru că a criticat invazia rusească în Ucraina.
Șicane
Autoritățile folosesc o serie de tactici pentru a-i priva pe deținuți de contactul cu familiile și prietenii lor.
„Acestea nu sunt practici izolate folosite de câțiva oficiali necinstiți. Aceasta este o strategie deliberată a guvernului rus de a izola și de a reduce la tăcere disidenții și de a provoca suferințe suplimentare acestora și familiilor lor. Toate formele de contact – vizite, apeluri telefonice, scrisori – sunt reduse”, a declarat Natalia Priluțkaia, cercetător pentru Rusia al organizației Amnesty International.
O metodă este de a refuza în mod obișnuit cererile de vizite și apeluri telefonice în timp ce persoana este ținută în arest preventiv, adesea fără a invoca niciun motiv.
În alte cazuri, membrii familiei sunt desemnați ca „martori” în cadrul procesului persoanei dragi, împiedicându-i astfel să aibă orice contact.
În astfel de cazuri, familiile ar putea să nu-i vadă pe cei dragi timp de luni sau chiar ani.
Autoritățile pot, de asemenea, să întârzie corespondența deținuților și prizonierilor sau să interzică complet corespondența cu anumite persoane.
O altă tactică este transferul inopinat al deținuților din arestul preventiv în instituțiile penale în ajunul unei vizite planificate în familie, care este apoi anulată.
Astfel de transferuri necesită aprobarea judiciară din partea aceleiași instanțe care aprobă vizita, ceea ce face această practică și mai cinică.
O formă de hărțuire utilizată pe scară largă de autoritățile penale este plasarea în mod arbitrar a unui deținut la izolator pe motiv că ar fi săvârșit o încălcare disciplinară minoră, adesea inventată, chiar înainte de o vizită programată a familiei.
Deținutul este apoi privat de vizite și apeluri telefonice pe toată durata pedepsei.
Astfel de practici nu numai că îi pedepsesc suplimentar pe disidenții încarcerați, ci provoacă și suferințe psihologice severe familiilor lor.
„Aceste tactici sunt absolut inumane. Autoritățile nu numai că devastează viețile celor care au îndrăznit să-și exprime opinii divergente prin întemnițarea lor, ci le fură și celor dragi puținele posibilități de a păstra legătura. Aceste rele tratamente crude trebuie să înceteze imediat, iar toți cei închiși numai pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică trebuie să fie eliberați”, spune Natalia Priluțkaia.
Lui Vladimir Kara-Murza, un politician de opoziție arestat în aprilie 2022 și condamnat la 25 de ani de închisoare pentru multiple acuzații false, i s-a refuzat permisiunea de a-și suna soția și copiii timp de 14 luni.
„Cel mai dificil lucru [în detenție] este separarea de familia ta”, a spus Vladimir Kara-Murza într-un interviu publicat prin intermediul avocatului său.
Alsu Kurmașeva este redactor-șef la serviciul Tătar Bașkir al Europei Libere. Jurnalistei i s-a refuzat orice vizită a soțului sau copiilor ei, încă de la arestarea ei în Kazan, Republica Tatarstan, în octombrie 2023.
Alsu locuiește cu soțul și copiii ei la Praga, Republica Cehă. Ea a mers în Rusia în mai 2023 pentru a avea grijă de mama ei, grav bolnavă.
Autoritățile au împiedicat-o să urce în avionul care ar fi dus-o înapoi acasă, i-au dat o amendă pentru că nu și-a înregistrat dubla naționalitate (o cerință legală în Rusia) și i-au confiscat pașapoartele rusesc și american.
Pe 18 octombrie, Alsu Kurmașeva a fost arestată și acuzată că nu s-a autodenunțat și nu s-a înregistrat ca „agent străin”, adică persoană care „colectează în mod intenționat informații în domeniul activităților militare, militaro-tehnice ale Federației Ruse care ar putea fi utilizate împotriva securității Federației Ruse” („Evadarea de la îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de legislația agenților străini”, articolul 330.1 (3) CC).
În special, această legislație se aplică în mod specific informațiilor deschise. În caz contrar s-ar aplica acuzațiile legate de spionaj și înaltă trădare.
Alsu Kurmașeva a devenit prima persoană acuzată de această „crimă”, care se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.
În decembrie 2023, ea a fost acuzată suplimentar de „diseminarea publică a informațiilor false cu bună știință despre utilizarea forțelor armate ruse în străinătate”, pedepsită cu până la zece ani de închisoare. Autoritățile i-au refuzat lui Alsu orice contact, inclusiv apeluri telefonice și vizite, cu familia ei.
Nu au permis nici vizita reprezentantului consular al SUA.
Pe 31 mai 2024, detenția i-a fost prelungită până pe 5 august 2024.
Antonina Favorskaia (Kravtsova) este jurnalist și fotograf de la platforma online SotaVision, care, printre altele, a scris pe larg despre procesul, încarcerarea și înmormântarea lui Alexei Navalnîi.
Ea este în detenție din 17 martie 2024.
Inițial, a fost arestată pentru zece zile în cadrul procedurilor administrative pentru presupusa „rezistență [opusă] unui ofițer de poliție”.
Pe 28 martie, când trebuia să părăsească centrul de detenție, a fost arestată din nou și apoi acuzată în temeiul articolului 282.1 (2) din Codul penal („participarea la o asociație extremistă”).
Autoritățile au acuzat-o că a făcut parte din Fundația Anticorupție, una din organizațiile interzise ale lui Alexei Navalnîi, că a strâns materiale, a produs videoclipuri și alt conținut publicat apoi pe platformele fundației.
Pe 29 martie 2024, Tribunalul Basmannyi din Moscova a decis arestarea ei până pe 28 mai 2024. Pe 21 mai, aceeași instanță i-a prelungit arestul până pe 3 august 2024.
Anchetatorul a refuzat în mod repetat să acorde vizite familiei Antoninei, iar tânăra a contestat deciziile în instanță.
Pe 27 mai 2024, în timp ce avea loc o audiere a plângerii sale, anchetatorul i-a acordat permisiunea să-și vadă mama și bunica. La reluarea ședinței, pe 5 iunie, judecătorul a respins plângerea Antoninei pe motiv că vizita îi fusese aprobată.
Procedând astfel, instanța i-a refuzat pur și simplu o cale de atac și nu i-a oferit nicio garanție că va putea să-și vadă în mod regulat familia, pentru că vizitele îi pot fi în continuare refuzate.
Alexandra (Sașa) Skocilenko, o artistă din Sankt Petersburg, a fost arestată în aprilie 2022 pentru activism împotriva războiului și condamnată la șapte ani de închisoare.
Ea a fost izolată de partenera ei, Sonia, desemnată „martor” în dosar timp de un an.
„După un an de separare, sunt atât de bucuroasă că o pot vedea pe Sașa.
Mi-ar plăcea să o îmbrățișez, dar este imposibil”, a declarat Sonia pentru Amnesty International.
Oleg Orlov, apărător al drepturilor omului și copreședinte al asociației Memorial, a fost condamnat în februarie 2024 la doi ani și jumătate de închisoare pentru un articol critic la adresa autorităților ruse.
Soției sale i-a fost acordat drept de vizită abia în aprilie, dar, chiar înainte de a veni să-l vadă, Oleg Orlov a fost transferat dintr-un centru de detenție din Moscova în altă regiune, la mai mult de 1.000 km distanță.
Alexei Gorinov, un consilier municipal din Moscova, a fost reținut în aprilie 2022 și condamnat la șapte ani de închisoare pentru că a criticat războiul Rusiei în Ucraina în timpul unei ședințe de consiliu.
El a fost plasat de nenumărate ori în timpul detenției la izolator pentru infracțiuni minore, într-una din dăți chiar înainte de vizita programată a familiei sale care a călătorit mii de kilometri până la colonia penală unde este încarcerat.
Încălcări ale dreptului internațional
Dreptul deținuților de a menține contactul cu lumea exterioară este consacrat în standardele internaționale privind drepturile omului.
Refuzarea contactului cu familiile încalcă aceste standarde și poate echivala cu tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
Amnesty International îndeamnă autoritățile ruse să elibereze imediat și necondiționat pe toți cei închiși numai pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare și întrunire pașnică.
