Comisia Europeană a publicat, joi, rapoartele despre sistemele de sănătate din cele 28 de state membre, plus Norvegia și Islanda, în care au fost analizate starea de sănătate a populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al UE.
Rapoartele fac parte din ciclul Starea sănătății în UE, lansat în 2016, și concluziile acestora pot fi folosite la elaborarea politicilor de la nivel național și la cooperarea la nivelul UE.
În cele 20 de pagini de analiză a sistemului de sănătate din România, Comisia Europeană prezintă tabloul sumbru al subfinanțării din sănătate, cu toate efectele asupra vieții românilor. Raportul integral poate fi consultat aici.
Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric
Raportul arată că, în România, cheltuielile pentru sănătate sunt mai mici decât în orice altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %).
« Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge », se precizează în raport.
Banii se duc în special către spitale și serviciile spitalicești, ceea ce ar explica faptul că asistența medicală primară și comunitară rămân subdezvoltate.
« Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale, agravează situația », scrie în raprotul Comisiei Europene.
În România, majoritatea cheltuielilor pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79 %).
« Dependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Asistența medicală primară dispune de resurse insuficiente și este, în același timp, prea puțin utilizată, dar se încearcă realocarea de resurse către asistența medicală primară », constată Comisia Europeană, care subliniază și că în România nu se face o evaluare a performanței sistemului de sănătate și, de aceea, este dificil să se aducă îmbunătățiri.
Medici și asistenți medicali insuficienți
Lipsa de personal este un alt punct vulnerabil al sistemului de sănătate, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa.
Comisia Euroepană notează că majorările salariale din 2018 au fost « o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia ».
O cauză identificată pentru stagnarea reformelor în sănătate este schimbarea frecventă a miniștrilor și a conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
« Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor », notează raportul CE.
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE
Deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE. “ Deși a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE. Nivelurile ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale deceselor evitabile prin cauze tratabile arată că există posibilități de îmbunătățire a abordării factorilor de risc și a eficacității serviciilor de asistență medicală», se precizează în raport.
Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, iar mortalitatea cauzată de cancer este în creștere în România, care întâmpină dificultăți și în combaterea unor boli infecțioase. România are cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.
Printre factorii de risc comportamentali care constituie o amenințare gravă la adresa sănătății populației sunt enumerați : alimentația deficitară și lipsa activității fizice, fumatul, consumul excesiv alcool.
Facebook Forum