Linkuri accesibilitate

Raport CNAS: România a suportat, în 2018, costurile cu peste 37 de milioane de zile de concediu medical


7,5 miliarde de euro a plătit CNAS anul trecut pentru toate serviciile și produsele farmaceutice, materialele sanitare și dispozitivele medicale

Guvernul demis al României a luat act, în ședința de luni, de raportul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe anul 2018. Peste 46 de milioane de lei au costat anul trecut concediile medicale.

Conform documentului, care se găsește pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, angajatorii din România au depus la casele județene de asigurări de sănătate 6.752.950 de certificate de concediu medical, acestea costând bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) 46.714.220 de lei.

În total, în zile de muncă, economia României a pierdut 37.337.125 de zile, care ar însemna mai mult de 102 ani de concedii medicale plătite într-un singur an.

Împărțirea acestora pe categorii este:

• Incapacitate temporară de muncă: 24.678.745

• Prevenire îmbolnăvire: 6.729

• Sarcină și lăuzie: 9.911.289

• Îngrijire copil bolnav: 1.046.167

• Risc maternal: 1.694.194

„La nivel mondial, sistemele sanitare sunt privite ca un factor de creștere economică”, explică pentru Europa Liberă Dr. Marius Ungureanu, Lector Universitar în cadrul Departamentului de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Pe de-o parte, sistemele de sănătate reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori dintr-o țară. Pe de altă parte, un sistem medical eficient încearcă să reducă prin prevenție numărul de zile de incapacitate temporară de muncă. Pentru stat, aceste zile sunt o pierdere prin banii cheltuiți pe îngrijiri de sănătate, iar pentru angajatori sunt tot o pierdere, în principal, prin reducerea productivității”, spune Ungureanu, adăugând că „din păcate, în România, sistemul sanitar este văzut drept unul dintre marii consumatori de resurse publice”.

Principalele cheltuieli raportate de CNAS în 2018

În total, pe toate serviciile, produsele farmaceutice, materialele sanitare și dispozitivele medicale decontate din FNUASS, CNAS a plătit 34.854.140.000 de lei (aproape 7,5 miliarde de euro).

Ca pondere a diverselor cheltuieli, cea mai mare parte (41,34%) o reprezintă costuri cu servicii medicale decontate spitalelor. Prin comparație, îngrijirile din ambulator au ajuns la doar 16,87% din totalul cheltuielilor.

Medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale au reprezentat 39,68% din totalul banilor cheltuiți de CNAS.

Din suma cheltuită la capitolul tratament în ambulator, aproape jumătate (48,94%) a fost alocată asistenței medicale primare (medicinei de familie).

„Dezechilibrul dintre alocările de fonduri pentru spitale și sectorul ambulator, inclusiv medicina primară și comunitară, arată că intențiile privind inversarea piramidei serviciilor (axarea pe prevenție și reducerea nevoii de a trata, n.r.) rămân doar la nivelul de intenții”, afirmă Ungureanu, care este și membru în board-ul Asociației Europene de Sănătate Publică.

Ungureanu subliniază că o analiză temeinică a instituțiilor care administrează sistemul sanitar românesc ar trebui să arate ce servicii medicale pot fi transferate dinspre sectorul spitalicesc către tratamentul ambulator, respectiv asistența medicală primară și comunitară.

„Între a trata un AVC (accident vascular cerebral), care este o urgență medicală gravă, și a preveni, de exemplu, consumul de sare – demonstrat de cercetări științifice ca fiind unul dintre factorii care duc la hipertensiune arterială și apoi la AVC – care este opțiunea mai eficientă și mai ieftină? Din păcate, nu avem suficiente astfel de discuții bazate pe date în România, în prezent”, spune Ungureanu.

În ceea ce privește consumul de medicamente, în anul 2018, românii au avut un consum lunar mediu de 368.803.000 lei.

În categoria pensionarilor cu venituri de până la 900 de lei lunar, care beneficiază de o valoare de compensare de 40%, consumul mediu lunar s-a situat la 8.201.000 lei.

Controale

În 2018, CNAS a efectuat 24 de controale în total, din care 9 la case de asigurări din subordine, iar alte 9, la furnizori de servicii medicale, medicamente sau dispozitive.

În raport însă, constatările acestor acțiuni nu sunt detaliate în niciun fel. Nici măsurile dispuse în urma controalelor nu sunt evidențiate decât vag, în formulări precum „identificarea și recuperarea sumelor plătite necuvenit”. Raportul nu precizează care sunt aceste sume.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG