Raport: Investiții militare pe termen lung, alternativă la aderarea Ucrainei la NATO
„Odată ce acest război s-a încheiat, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea invada niciodată”, spune fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, coautor al raportului.
Aliații Ucrainei ar trebui să se angajeze să facă transferuri obligatorii de arme pe scară largă și investiții pe mai multe decenii în apărarea țării, potrivit unui raport care a analizat alternative la aspirațiile pe termen lung ale Kievului de a adera la alianța NATO.
Raportul a fost comandat de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și a fost realizat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, alături de șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermak, scrie The Guardian.
Scopul raportului a fost de a oferi Kievului o structură de securitate care să garanteze că Rusia nu va mai încerca vreodată să invadeze Ucraina din nou și urmează apelurilor repetate ale lui Zelenski către Occident de a-și intensifica aprovizionarea cu arme pentru a le permite trupelor ucrainene să avanseze și să le conducă dincolo de graniță pe cele rusești.
Posibila viitoare aderare a Ucrainei la NATO a fost una din justificările Rusiei pentru invazia din februarie.
Raportul, care face obiectul unor ample consultări diplomatice, nu propune ca țările NATO în mod colectiv să fie obligate să-și ofere forțele militare în apărarea suveranității Ucrainei, dar spune că nu ar trebui să existe nicio restricție asupra ajutorului militar, diplomatic și economic oferit de țările membre NATO prin acorduri bilaterale.
Nivelul de sprijin ar putea fi scalabil în funcție de nivelul de amenințare și ar trebui să se aplice tuturor frontierelor recunoscute internațional ale Ucrainei.
Raportul susține că „cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina constă în capacitatea sa de a se apăra împotriva unui agresor.”
Pentru a face acest lucru, Ucraina are nevoie de resurse pentru a menține o forță defensivă semnificativă capabilă să reziste forțelor armate și paramilitare ale Federației Ruse.
„Acest lucru necesită un efort de mai multe decenii de investiții susținute în baza industrială de apărare a Ucrainei, transferuri scalabile de arme și sprijin de informații din partea aliaților, misiuni intensive de antrenament și exerciții comune sub steagul Uniunii Europene și al NATO”.
Grupul de bază de sprijin pentru Ucraina include: SUA, Marea Britanie, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia și țările nordice, baltice, din Europa Centrală și de Est.
Garanțiile militare ar putea oferi Ucrainei angajamente care echivalează cu „un cer închis” prin furnizarea de echipamente de apărare antiaeriană și antirachetă.
Garanțiile, sugerează raportul, nu ar trebui să impună Ucrainei să limiteze dimensiunea sau puterea forțelor sale armate sau să adopte o poziție de neutralitate, dar ar cere Ucrainei să rămână pe o cale democratică.
Criticii raportului pun deja la îndoială caracterul executoriu al garanțiilor legale propuse, amploarea sprijinului financiar necesar și riscul ca o armată atât de puternică să nu acționeze doar în autoapărare.
Forțele ucrainene vor fi antrenate la standardul NATO și la scara necesară pentru a construi o forță de apărare teritorială robustă și o forță de rezervă, inclusiv o formă de recrutare pentru civili cu vârsta peste 18 ani.
Activitățile de antrenament vor fi susținute de un program amplu de exerciții atât pe teritoriul ucrainean cât și pe teritoriul UE sau NATO.
Țările non-NATO, cum ar fi Coreea de Sud, ar putea oferi garanții non-militare, cum ar fi angajamentul de a aplica sancțiuni în cazul unui nou atac rusesc.
Ar trebui dezvoltat un cadru legal care să permită autorităților să sechestreze proprietatea agresorului, fondurile și rezervele sale suverane, precum și bunurile cetățenilor și entităților de pe lista de sancțiuni, se spune în raport.
Oamenii războiului | Portretele militarilor ucraineni care luptă în ofensiva din Harkov
1/11Un soldat ucrainean se joacă cu un câine în timp ce se odihnește într-o zonă din care soldații ruși au fost forțați să plece, 12 septembrie 2022.
„De la începutul lunii septembrie, soldații noștri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în estul și sudul țării și mergem mai departe”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, luni seară.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
2/11Un soldat ucrainean zâmbește dintr-un vehicul militar, pe teritoriul eliberat în regiunea Harkov, 12 septembrie 2022.
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a declarat că forțele ucrainene au făcut progrese importante în contraofensiva împotriva trupelor rusești, însă este prea devreme pentru a putea indica rezultatul războiului.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
3/11Un soldat ucrainean primește îngrijiri medicale într-un autovehicul, după luptele în care o bună parte din regiunea Harkov a fost eliberată. Imagine distribuită pe 12 septembrie 2022.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
4/11Un soldat ucrainean ajută un camarad rănit să meargă pe drum, pe teritoriul eliberat în regiunea Harkov, Ucraina, 12 septembrie 2022.
Trupele ucrainene au recucerit luni o porțiune largă de teritoriu de la Rusia, împingând soldații ruși în unele locuri până la granița de nord-est. Armata ucraineană a afirmat că a capturat mulți soldați inamici în urma unui avans fulgerător, care a forțat forțele Moscovei să se retragă în grabă.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
5/11Un soldat ucrainean se odihnește lângă un vehicul militar blindat capturat de la forțele ruse, peste care a fost desenată stema Ucrainei, 12 septembrie 2022.
Autoritățile ucrainene spun că au capturat atât de mulți prizonieri de război ruși încât țara nu mai are spațiu unde să-i plaseze, relatează Associated Press.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
6/11O fotografie realizată pe 11 septembrie 2022 arată un trecător care privește spre o biserică avariată din Izium, regiunea Harkov, în estul Ucrainei.
Forțele ucrainene au declarat luni că, în doar 24 de ore, au cucerit peste 20 de orașe și sate din regiunea Harkov, în timp ce Rusia a răspuns cu lovituri aeriene pe o parte din terenul recucerit.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
7/11Câțiva militari ucraineni se odihnesc după ce s-au întors din satul Udî, recent eliberat de forțele armate ucrainene, în orașul Zolochiv, regiunea Harkov, Ucraina, 12 septembrie 2022.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
8/11Un militar ucrainean este fotografiat în timp ce mângâie un câine în orașul Zolochiv, în regiunea Harkov proaspăt eliberată, Ucraina, 12 septembrie 2022.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
9/11Soldatul ucrainean Pașa Kașciuk pozează cu un vehicul rusesc capturat și o sabie de samurai.
Trupele ruse au lăsat în urmă stocuri de muniție și alte provizii în urma contraofensivei ucrainene în regiune. Un analist citat de Kyiv Independent a estimat că peste 300 de vehicule, inclusiv tancuri, mortiere autopropulsate și camioane de aprovizionare, au fost pierdute de ruși între 7 și 11 septembrie.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
10/11Un soldat ucrainean inspectează o mașină care a explodat pe teritoriul eliberat din regiunea Harkov. Trupele ucrainene spun că avansul fulgerător a forțat soldații ruși să se retragă în grabă, mulți dintre ei fugind departe de linia frontului, în zonele controlate de Moscova sau chiar direct în Rusia.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
11/11Militari ucraineni inspectează un tanc rusesc distrus în timpul contraofensivei Forțelor Armate ale Ucrainei la periferia orașului Izium, regiunea Harkov, pe 11 septembrie 2022.
Lansată la începutul acestei luni, contraofensiva ucraineană avansează rapid. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că forțele ucrainene au recucerit deja peste 6.000 de kilometri pătrați.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Sancțiunile nu vor fi ridicate până când Rusia nu va opri agresiunea împotriva Ucrainei, nu va garanta că nu va ataca Ucraina în viitor și nu va compensa Ucraina pentru daunele cauzate în timpul invaziei.
„Odată ce acest război s-a încheiat, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea invada niciodată. Cel mai bun mod de a face acest lucru este ca Ucraina să aibă o forță militară semnificativă capabilă să reziste oricărui atac viitor rusesc. Construirea și menținerea unei astfel de forțe necesită un angajament de mai multe decenii din partea aliaților Ucrainei”, a declarat Rasmussen.
„Adoptarea acestor recomandări ar trimite un semnal puternic lui Vladimir Putin. Ar arăta că angajamentul nostru față de Ucraina nu va slăbi, că războiul lui este zadarnic”, a conchis el.
Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.