Linkuri accesibilitate

Raport: Investiții militare pe termen lung, alternativă la aderarea Ucrainei la NATO


„Odată ce acest război s-a încheiat, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea invada niciodată”, spune fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, coautor al raportului.
„Odată ce acest război s-a încheiat, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea invada niciodată”, spune fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, coautor al raportului.

Aliații Ucrainei ar trebui să se angajeze să facă transferuri obligatorii de arme pe scară largă și investiții pe mai multe decenii în apărarea țării, potrivit unui raport care a analizat alternative la aspirațiile pe termen lung ale Kievului de a adera la alianța NATO.

Raportul a fost comandat de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și a fost realizat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, alături de șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermak, scrie The Guardian.

Scopul raportului a fost de a oferi Kievului o structură de securitate care să garanteze că Rusia nu va mai încerca vreodată să invadeze Ucraina din nou și urmează apelurilor repetate ale lui Zelenski către Occident de a-și intensifica aprovizionarea cu arme pentru a le permite trupelor ucrainene să avanseze și să le conducă dincolo de graniță pe cele rusești.

Posibila viitoare aderare a Ucrainei la NATO a fost una din justificările Rusiei pentru invazia din februarie.

Raportul, care face obiectul unor ample consultări diplomatice, nu propune ca țările NATO în mod colectiv să fie obligate să-și ofere forțele militare în apărarea suveranității Ucrainei, dar spune că nu ar trebui să existe nicio restricție asupra ajutorului militar, diplomatic și economic oferit de țările membre NATO prin acorduri bilaterale.

Nivelul de sprijin ar putea fi scalabil în funcție de nivelul de amenințare și ar trebui să se aplice tuturor frontierelor recunoscute internațional ale Ucrainei.

Raportul susține că „cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina constă în capacitatea sa de a se apăra împotriva unui agresor.”

Pentru a face acest lucru, Ucraina are nevoie de resurse pentru a menține o forță defensivă semnificativă capabilă să reziste forțelor armate și paramilitare ale Federației Ruse.

„Acest lucru necesită un efort de mai multe decenii de investiții susținute în baza industrială de apărare a Ucrainei, transferuri scalabile de arme și sprijin de informații din partea aliaților, misiuni intensive de antrenament și exerciții comune sub steagul Uniunii Europene și al NATO”.

Grupul de bază de sprijin pentru Ucraina include: SUA, Marea Britanie, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia și țările nordice, baltice, din Europa Centrală și de Est.

Garanțiile militare ar putea oferi Ucrainei angajamente care echivalează cu „un cer închis” prin furnizarea de echipamente de apărare antiaeriană și antirachetă.

Garanțiile, sugerează raportul, nu ar trebui să impună Ucrainei să limiteze dimensiunea sau puterea forțelor sale armate sau să adopte o poziție de neutralitate, dar ar cere Ucrainei să rămână pe o cale democratică.

Criticii raportului pun deja la îndoială caracterul executoriu al garanțiilor legale propuse, amploarea sprijinului financiar necesar și riscul ca o armată atât de puternică să nu acționeze doar în autoapărare.

Forțele ucrainene vor fi antrenate la standardul NATO și la scara necesară pentru a construi o forță de apărare teritorială robustă și o forță de rezervă, inclusiv o formă de recrutare pentru civili cu vârsta peste 18 ani.

Activitățile de antrenament vor fi susținute de un program amplu de exerciții atât pe teritoriul ucrainean cât și pe teritoriul UE sau NATO.

Țările non-NATO, cum ar fi Coreea de Sud, ar putea oferi garanții non-militare, cum ar fi angajamentul de a aplica sancțiuni în cazul unui nou atac rusesc.

Ar trebui dezvoltat un cadru legal care să permită autorităților să sechestreze proprietatea agresorului, fondurile și rezervele sale suverane, precum și bunurile cetățenilor și entităților de pe lista de sancțiuni, se spune în raport.

Sancțiunile nu vor fi ridicate până când Rusia nu va opri agresiunea împotriva Ucrainei, nu va garanta că nu va ataca Ucraina în viitor și nu va compensa Ucraina pentru daunele cauzate în timpul invaziei.

„Odată ce acest război s-a încheiat, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea invada niciodată. Cel mai bun mod de a face acest lucru este ca Ucraina să aibă o forță militară semnificativă capabilă să reziste oricărui atac viitor rusesc. Construirea și menținerea unei astfel de forțe necesită un angajament de mai multe decenii din partea aliaților Ucrainei”, a declarat Rasmussen.

„Adoptarea acestor recomandări ar trimite un semnal puternic lui Vladimir Putin. Ar arăta că angajamentul nostru față de Ucraina nu va slăbi, că războiul lui este zadarnic”, a conchis el.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG