Linkuri accesibilitate

Raportul Mueller nu-l acuză, dar nici nu-l disculpă pe președintele Trump


Robert Mueller a finalizat ancheta care vizează legăturile campaniei președintelui Trump cu Rusia.

Ancheta fostului șef al FBI Robert Mueller cu privire la eventuala implicare a Rusiei în campania electorală din 2016, din SUA, a fost finalizată, iar ministrul justiției i-a informat pe membrii Congresului american despre „principalele concluzii” ale raportului Mueller.

Ministrul american al justiției (procurorul general) William Barr a trimis o scrisoare membrilor Congresului în care spune că raportul procurorului special Rober Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 nu-l disculpă, dar nici nu-l acuză pe președintele Donald Trump de comiterea vreunei infracțiuni.

În scrisoarea trimisă pe 24 martie, Barr mai scrie că în raportul Mueller nu sunt elemente suficiente pentru a „stabili” că Trump ar fi încercat să obstrucționeze justiția.

Președintele Donald Trump a reacționat la scrisoarea lui Barr, susținând în fața presei că ar fi vorba de o „dezvinovățire completă și totală” după o anchetă (a procurorului special) care ar fi fost „o încercare ilegală, dar eșuată” de a-l demonta.​

Democrații nu sunt însă de acord și iau în calcul chiar să îl cheme în fața Congresului pe Robert Mueller, pentru a depune mărturie.

„Oferta Procurorului General de a livra un rezumat al concluziilor raportului nu este suficientă. Congresul cere întregul raport și documentele anexate, pentru a permite comisiilor să își facă munca independentă, inclusiv supravegherea și legiferarea în vederea rezolvării oricăror probleme sunt ridicate de raportul Mueller”, a declarat democrata Nancy Pelosi.

Nu s-a stabilit colaborarea Trump-Rusia

Rezumatul procurorului general arată că ancheta lui Mueller nu a stabilit că Trump sau alți americani care au lucrat la campania președintelui au conspirat cu Rusia să influențeze alegerile din 2016.

Raportul stabilește că o metodă a Rusiei de a influența alegerile a fost prin Agenția de Cercetare a Internetului (IRA), așa-numita „fabrică de trolli” din Sankt Petersburg, entitate despre care se spune că ar fi controlată de omul de afaceri Evgheni Prigojin, apropiat al Kremlinului.

Agenția rusă a încercat să „efectueze dezinformări și operațiuni pe platformele de socializare din SUA, menite să creeze disensiuni sociale, cu scopul final de a interfera cu alegerile”, arată scrisoarea lui Barr despre raport.

Mueller nu a găsit însă nicio „persoană americană sau oficial al campaniei lui Trump sau asociat al acesteia care să conspire sau să se coordoneze conștient cu eforturile IRA”.

Scrisoarea lui Barr mai arată că o a doua metodă prin care Rusia a încercat să influențeze alegerile a fost să „spargă” (hacking - n.r.) materiale de la organizații ale Partidului Democrat, pe care WikiLeaks le-a publicat la momente critice, în săptămânile dinaintea alegerilor. Aceste materiale au inclus mii de emailuri private ale șefului de campanie al lui Hillary Clinton, John Podesta.

Mueller, însă, „nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump sau cineva asociat cu ea a conspirat sau s-a coordonat cu guvernul Rusiei în aceste eforturi, în ciuda multiplelor oferte din partea unor persoane afiliate cu Rusia, de a sprijini campania lui Trump”, conform rezumatului lui Barr.

Pentru a stabili dacă Trump sau echipa sa s-au coordonat cu Rusia, Mueller a emis peste 2.800 de citații, a obținut în jur de 500 de mandate și a intervievat 500 de martori.

A obstrucționat Trump ancheta?

În această privință, ancheta lui Mueller este mai puțin clară. Scrisoarea lui Barr arată că „nu concluzionează că președintele a comis o infracțiune, dar nici nu îl disculpă”.

Procurorul General Barr scrie că, din motive pe care nu le face publice în scrisoarea sa, Mueller „nu a tras o concluzie” dacă Trump a comis infracțiunea de obstrucționare a justiției.

Cu toate acestea, ancheta lui Mueller verifică acțiunile lui Trump și „aduce dovezi pentru ambele variante ale problemei”.

Ancheta lui Mueller „lasă nerezolvate ceea ce Procurorul special consideră `probleme dificile` privind legea și faptele, cu privire la ideea dacă acțiunile și intențiile președintelui pot fi văzute ca obstrucționare”.

Concluzia lui Barr este că dovezile nu sunt „suficiente pentru a stabili dacă președintele a comis o infracțiune de obstrucționare a justiției”.

William Barr, care a fost numit în funcție în 2018 de președintele Donald Trump, susține că a ajuns la această concluzie pe baza dovezilor lui Mueller și că a luat-o „fără să țină seama” de problema constituțională dacă președintele în funcție poate fi pus sub acuzare sau nu.

Context

„Vrem raportul întreg, îl vrem acum. Îl vrem înainte ca președintele să poată să îl editeze”, a declarat pentru CNN congresmanul democrat Eric Swalwell. Casa Reprezentanților, camera inferioară a Congresului american, a votat în unanimitate ca raportul lui Mueller să fie făcut public, ceea ce înseamnă că și republicanii și democrații s-au solidarizat în acest sens, lucru care se întâmplă rar.

„Poporul american are dreptul să știe adevărul”, au anunțat congresmanii într-o declarație comună, subliniind că ancheta lui Mueller „se concentrează pe întrebări care ating integritatea democrației noastre: dacă puteri străine intervin prin corupție în alegerile noastre și dacă au fost folosite mijloace nelegale pentru a împiedica această investigație”.

„Mulți republicani cred de mult timp că Rusia reprezintă o amenințare semnificativă pentru interesele americane”, a declarat Mitch McConnell, liderul senatorilor republicani, care a mai adăugat că speră că „raportul anchetatorului special va ajuta la îmbunătățirea eforturilor de a proteja democrația”.

Ce ar putea urma? Mizele anchetei lui Mueller

Deocamdată, nu se cunoaște ce conține exact raportul lui Mueller. În el, ar putea exista indicii că urmează noi puneri sub acuzare.

Ar putea să menționeze acțiuni ale unor persoane care nu reprezintă infracțiuni, dar care pun bazele unor noi anchete sau investigații făcute de Congres.

Sau ar putea să nu conțină nimic din toate acestea. Ancheta lui Mueller va determina soarta celor doi ani care au mai rămas din mandatului lui Donald Trump la Casa Albă și dacă acesta va mai candida, în 2020.

Ancheta Mueller. Primii acuzați

Robert Mueller anchetează, din 2017, existența intervențiilor Rusiei în campania electorală din 2016 și interacțiunile dintre asociați de-ai președintelui Donald Trump și oficiali ruși.

Mueller a mai investigat dacă Trump a încercat în mod ilegal să obstrucționeze justiția, prin împiedicarea acestei anchete. Au fost anchetate îndemnul lui Trump adresat fostului șef al FBI, James Comey, de a renunța la o anchetă legată de contactul lui Michael Flynn, fost consilier național de securitate al lui Trump, cu Rusia, precum și concedierea ulterioară a lui Comey.

În cursul acestei anchete, au fost puse sub acuzare peste 30 de persoane, precum Michael Flynn, fostul șef de campanie al lui Trump, Paul Manafort, sau consilierul lui Trump, Roger Stone, dar și unele instituții. Niciuna dintre acuzații nu se referă însă la coordonarea dintre Trump și oficiali din Rusia.

Ancheta a vizat de asemenea și mai mulți oficiali al GRU, serviciul militar secret al Rusiei, care ar fi coordonat spargerea rețelei informatice a Partidului Democrat, precum și o companie cunoscută drept „fabrica de trolli a Rusiei”, care răspândea dezinformări pe rețelele de socializare.

Președintele Donald Trump a avut repetate ieșiri publice furioase față de această anchetă, pe care a numit-o constant „o vânătoare de vrăjitoare” și a negat acuzațiile. Rusia a negat de asemenea acuzațiile că ar fi încercat să submineze procesul electoral din SUA și să o discrediteze pe contracandidata lui Trump, democrata Hillary Clinton.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG