Linkuri accesibilitate

Lupte înverșunate lângă Bahmut. Reacția Vestului după anunțul lui Putin că va amplasa arme nucleare în Belarus


Un soldat ucrainean trage cu un lansator de grenade pe linia frontului în timpul unei bătălii cu trupele rusești lângă Bahmut, pe 24 martie.
Un soldat ucrainean trage cu un lansator de grenade pe linia frontului în timpul unei bătălii cu trupele rusești lângă Bahmut, pe 24 martie.

Condamnarea internațională s-a intensificat față de planurile Moscovei de a staționa arme nucleare tactice în Belarus. Luptele au continuat în regiunea Donețk din estul Ucrainei. Orașul ruinat Bahmut continuă să fie punctul focal al efortului de război al Rusiei.

Armata ucraineană a declarat pe 26 martie că ofensiva rusească se concentrează asupra orașului Bahmut și a altor zone estice, în timp ce analiștii occidentali spun că asaltul Moscovei în zonă - condus de mercenarii Wagner - care durează de luni de zile s-a blocat iar Rusia a înregistrat pierderi uriașe.

Luptele au loc pe fondul anunțului făcut de președintele rus Vladimir Putin pe 25 martie că a ajuns la un acord pentru a staționa arme nucleare tactice în Belarus, un aliat apropiat care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.

Kievul a condamnat planul, a cerut o sesiune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU și a îndemnat comunitatea internațională „să ia măsuri decisive” pentru a preveni posibila utilizare de către Moscova a armelor nucleare.

„Rusia își confirmă încă o dată incapacitatea cronică de a fi un administrator responsabil al armelor nucleare ca mijloc de descurajare și prevenire a războiului, nu ca instrument de amenințări și intimidare”, a declarat Ministerul de Externe al Ucrainei.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, a declarat că Belarus, republica post-sovietică, a devenit „ostatica” Moscovei prin permisiunea pe care i-a acordat-o de a amplasa arme nucleare pe teritoriul său.

NATO l-a criticat pe Putin pentru retorica nucleară „periculoasă și iresponsabilă”, în timp ce Germania a condamnat această mișcare, declarând că servește la apropierea armelor nucleare de Uniunea Europeană.

„NATO este vigilentă și monitorizăm îndeaproape situația. Nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să ne determine să ne adaptăm pe a noastră", a spus un purtător de cuvânt al NATO.

Un oficial din Berlin a declarat pentru AFP că este „o altă încercare de intimidare nucleară din partea Rusiei”.

Faptul că „Belarus găzduiește arme nucleare rusești ar însemna o escaladare iresponsabilă și o amenințare la adresa securității europene. Belarus o poate opri, este alegerea lor. UE este pregătită să răspundă cu noi sancțiuni”, a scris pe Twitter șeful diplomației UE, Josep Borrell.

În ciuda declarațiilor făcute de Putin, Casa Albă a spus că nu vede niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să folosească arme nucleare. Totuși, a spus că „referirea Rusiei la împărțirea nucleară a NATO este total înșelătoare. Aliații NATO acționează cu respect deplin pentru angajamentele lor internaționale”, inclusiv Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) vechi de decenii.

Putin a comparat staționarea armelor nucleare în Belarus cu politica Washingtonului de a plasa astfel de arme aliaților NATO și a susținut că nu a încălcat termenii Tratatul de neproliferare nucleară.

Între timp, pe câmpul de luptă, Statul Major al Ucrainei a declarat că forțele sale au continuat să dețină pozițiile din Bahmut, unde continuă efortul rusesc de încercuire din partea Rusiei, dar comandantul armatei ucrainene a spus săptămâna aceasta că situația este „stabilizată”.

Acesta a citat atacurile rusești în zonele Donețk, Lîman, Mariinka și Avdiivka și a spus că forțele ucrainene au respins 85 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore.

În actualizarea sa zilnică, Ministerul britanic al Apărării a spus că Rusia „cel mai probabil a vrut să-și stabilizeze linia frontului și va adopta o poziție operațională mai defensivă”.

Kievul a mai spus că forțele rusești desfășoară „acțiuni defensive” în zonele din jurul Herson și Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, capturată de ruși.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că directorul ei general, Rafael Grossi, va efectua a doua sa vizită a războiului săptămâna viitoare la centrala nucleară Zaporizhzhya, ocupată de Rusia, unde el și alți experți nucleari au avertizat în mod repetat despre risc. a catastrofei nucleare.

Pe 24 martie, consiliul orășenesc Herson i-a sfătuit pe locuitorii care locuiesc în apropierea râului Nipru să plece în „zone mai sigure”.

Armata ucraineană a declarat că ocupanții din orașul Berdiansk, regiunea Zaporojie, au emis un decret prin care îi obligă pe locuitori să ceară permise pentru a circula liber în zonă, în așteptarea verificărilor antecedentelor.

Forțele rusești și aliații lor separatiști au făcut operațiuni de „filtrare” pe scară largă pentru a verifica civilii din teritoriul ocupat încă de la începutul invaziei pe scară largă care a început în februarie 2022.

Statul Major al Ucrainei a mai susținut că partea rusă a suferit până acum 170.000 de victime în invazia totală care a început în 24 februarie.

În discursul său video de sâmbătă noapte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat o decizie privind „noile pachete de sprijin pentru apărare” din Finlanda, Germania, Lituania și Statele Unite, precum și un vot similar suedez.

El a citat, de asemenea, „un pachet de securitate și acorduri puternice cu Japonia” în urma vizitei prim-ministrului japonez Fumio Kishida la începutul acestei săptămâni.

Zelenski a spus că guvernul Croației a sprijinit un program de tratare și reabilitare a victimelor ucrainene ale războiului și că Grecia s-a alăturat unui grup „care lucrează la crearea unui tribunal special” pentru crime de război.

Zelenski a spus că angajamentele au permis Ucrainei să devină mai puternică, în timp ce „inamicul a devenit și mai izolat, și mai lipsit de speranță”.

XS
SM
MD
LG