Agenția Națională pentru Protecția Mediului spună că nu sunt modificări ale nivelului de radiații în România, așa cum a amenințat secretarul consiliului rus de securitate, Nicolai Patrușev.
„Românii nu au nici un motiv de îngrijorare în privința nivelului radioactivității mediului, ca urmare a atacurilor recente din Ucraina. Nivelul radioactivității mediului în România s-a încadrat în valori normale”, a anunțat Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Patrușev, un apropiat al lui Putin și autor al strategiei naționale de securitate a Rusiei a spus vineri, într-o conferință de presă susținută la Sîktîvkar, oraș din Republica Komi, la vest de Munții Urali, că distrugerea munițiilor cu uraniu sărăcit furnizate de Occident Ucrainei a provocat un nor radioactiv care se îndreaptă spre Europa.
El a lansat un atac furibund la adresa SUA și a președintelui american, Joe Biden, aflat joi în Japonia, la Hiroshima, unde a participat la summitul G7 „inclusiv pentru a susține, așa cum cred americanii, „valorile democratice comune”. Șefii țărilor occidentale aflate sub presiunea SUA vor discuta și despre ajutorul acordat Ucrainei”, a spus Patrușev, potrivit Tass.
„Au «ajutat» și Ucraina, punând presiune asupra sateliților lor și furnizând muniție cu uraniu sărăcit. Eliminarea lor a provocat un nor radioactiv care acum se îndreaptă spre Europa de Vest. O creștere a nivelurilor de radiații a fost deja înregistrată în Polonia", a declarat Patrușev.
El a spus că „SUA dezvoltă și utilizează deja arme chimice și biologice, inclusiv în Ucraina”. Patrușev a spus că, în august 1945, „fără nicio necesitate militară, SUA au aruncat bombe asupra [orașelor] Hiroshima și Nagasaki, ceea ce a provocat consecințe dezastruoase și moartea unui număr imens de civili”.
„Nu și-au cerut scuze! Și nu își vor cere scuze pentru ceea ce au făcut. Ei continuă să-i spele pe japonezi pentru a-i face să creadă că Uniunea Sovietică, nu Statele Unite, a fost cea care a folosit arme nucleare împotriva lor (...) În asta constă ajutorul și democrația americană”, a spus el.
Ministerul britanic al Apărării, care a furnizat aceste muniții, a respins retorica lui Patrușev, explicând că obuzele cu uraniu sărăcit au un risc foarte scăzut de contaminare radioactivă și nu au componente nucleare.
„Armata britanică a folosit uraniu sărăcit în obuzele sale care străpung blindajul de zeci de ani. Este o componentă standard și nu are nimic de-a face cu armele sau capabilitățile nucleare. Rusia știe acest lucru, dar încearcă în mod deliberat să dezinformeze. Cercetări independente efectuate de oameni de știință din grupuri precum Royal Society au evaluat că orice impact asupra sănătății personale și asupra mediului din utilizarea munițiilor cu uraniu sărăcit este probabil să fie scăzut”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului britanic al Apărării din Regatul Unit, citat de BBC.
Marea Britanie a confirmat în luna martie că va furniza Kievului proiectile pe bază de uraniu sărăcit pentru perforarea blindajului alături de tancuri Challenger 2, dar a insistat că au un risc scăzut de radiații.
Conservator dur, Nikolai Patrușev, 71 de ani, fost coleg de școală cu Putin, fost ofițer KGB și fost șef al continuatoarei FSB, este actualul secretar al Consiliului de Securitate de la Kremlin.
Născut în orașul natal al lui Putin, Leningrad (care a revenit la denumirea Sankt Petersburg), Patrușev a fost șeful FSB din 1999 până în 2008, înainte de a deveni secretar al Consiliului de Securitate de la Kremlin, fiind responsabil cu alimentarea lui Putin cu teorii conspiraționiste anti-Occident.
Tot el se află și în spatele Strategiei de Securitate Națională lansată înainte de invadarea Ucrainei, care duce criticile împotriva Occidentului pe un nou nivel, susținând că „suveranitatea culturală” a Rusiei ar fi în pericol și că „valorile sale tradiționale” sunt „sub atacul activ al SUA și aliaților săi”.
El face parte din cercul restrâns al protectorilor lui Putin.
Părerile și declarațiile lui Patrușev oferă o perspectivă asupra felului de a gândi de la nivelurile superioare ale Kremlinului, potrivit diplomaților occidentali.
Acest cerc restrâns, care-i include pe secretarul Consiliului de Securitate Nicolai Patrușev, pe directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Viktor Bortnikov, pe ministrul Apărării Serghei Şoigu, pe şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) Serghei Narîșkin şi pe şeful Comitetului de Investigaţii Alexandr Bastrîkin, s-a tot restrâns din 2014 încoace, pe măsură ce decepția lui Putin față de Occident a crescut, spun analiștii.
