Șeful serviciilor de informații: Belarus nu se pregătește de război în Ucraina
Potrivit șefului Direcției de informații a Ministerului Apărării, Kirilo Budanov, nu există o amenințare serioasă ca trupele belaruse să treacă granița cu Ucraina, transmite Kyiv Independent.
În același timp Budanov a declarat că Rusia nu intenționează să se „limiteze la Donbas” și dorește distrugerea completă a Ucrainei.
Declarațiile sale vin în contextul în care Rusia a cucerit Lisichansk, iar Aleksandr Lukașenko a declarat anterior că Belarus sprijină pe deplin Moscova în campania sa militară din Ucraina, ca parte a angajamentului său de lungă durată pentru un „stat unitar” cu Rusia.
Papa Francisc vrea să meargă la Moscova și Kiev
Papa Francisc ia în considerare o călătorie la Moscova, precizând că au existat contacte între ministrul de externe al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, și ministrul rus de externe Serghei Lavrov cu privire la o posibilă călătorie la Moscova.
„Mi-ar plăcea să merg [în Ucraina] și am vrut să merg mai întâi la Moscova”, a spus Papa Francisc, într-un interviu pentru Reuters, adăugând că a avut un schimb de mesaje cu Vladimir Putin în speranța că va exista „o mică fereastră pentru a servi cauza păcii”.
„Și acum este posibil, după ce mă întorc din Canada (24-30 iulie), este posibil să reușesc să merg în Ucraina. Primul lucru este să merg în Rusia pentru a încerca să ajut într-un fel, dar aș vrea să merg în ambele capitale”, a completat Suveranul Pontif.
Când Vaticanul a întrebat pentru prima dată despre o călătorie în urmă cu câteva luni, Francisc a spus că Moscova i-a răspuns că nu era momentul potrivit.
În același interviu, Papa Francisc a negat că ar intenționa să demisioneze în curând.
Cancelarul Germaniei avertizează că războiul ar putea dura „foarte mult timp”
Cancelarul Olaf Scholz a declarat că decizia Rusiei de a invada Ucraina a fost luată „cu un an înainte de a începe sau poate chiar mai devreme”, adăugând că el crede că Moscova va fi „capabilă să continue războiul pentru o perioadă foarte lungă de timp”, transmite DW.
În timpul unui interviu acordatCBS News, Scholz a apărat întârzierile Berlinului în livrarea de arme către Ucraina. El a spus că așteptarea s-a datorat necesității de a antrena soldații ucraineni în Germania.
„Vom vedea întotdeauna că Germania este una dintre țările care face cel mai mult, pentru că ceea ce trimitem acum este cea mai sofisticată tehnologie pe care o poți folosi”, a spus Scholz.
El a recunoscut, de asemenea, că a fost o greșeală din partea țărilor europene să devină atât de dependente de energia rusească.
„Ar fi trebuit să investim în toată Europa în infrastructura care să ne dea posibilitatea de a schimba aprovizionarea, de la o zi la alta. Aceasta este lecția care a fost învățată... să fim pregătiți pentru o astfel de situație”, a completat cancelarul german.
Lukașenko: „Sprijinim și vom continua să sprijinim Rusia”
Președintele Belarusului - cel mai apropiat aliat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin - a declarat duminică că țara sa sprijină pe deplin Moscova în campania sa militară din Ucraina, ca parte a angajamentului său de lungă durată pentru un „stat unitar” cu Rusia.
Alexander Lukașenko, aflat la putere din 1994 și acuzat în Occident de încălcări ale drepturilor omului, a permis trupelor rusești să folosească teritoriul țării sale pentru a invada Ucraina.
În cadrul unei ceremonii de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Lukașenko a declarat că a sprijinit campania lui Putin împotriva Ucrainei „din prima zi”.
„Astăzi, suntem criticați pentru că suntem singura țară din lume care a sprijinit Rusia în lupta sa împotriva nazismului. Noi sprijinim și vom continua să sprijinim Rusia”, spune Lukașenko într-un videoclip difuzat de agenția de știri de stat BelTA, potrivit Reuters.
„Iar cei care ne critică, oare nu știu că avem o uniune atât de strânsă cu Federația Rusă? Că avem practic o armată unificată. Dar voi știați toate acestea. Vom rămâne împreună cu Rusia frățească”, a adăugat el.
Belarusul s-a angajat să creeze un „stat unional” cu Rusia încă de la mijlocul anilor 1990, dar s-au făcut puține progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a planului, iar în ultimul an Lukașenko a insistat că țara sa trebuie să își păstreze „suveranitatea”.
Cu toate acestea, Lukașenko a devenit din ce în ce mai dependent de Kremlin de când, cu sprijinul Rusiei și cu o represiune de securitate, a stăpânit protestele în masă ale demonstranților care îl acuzau că fraudat alegerile din 2020, în care a fost reales.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că declarația lui Aleksandr Lukașenko reprezintă un „semnal” și o evoluție „periculoasă”, iar acțiunile sale trebuie să fie urmărite cu atenție. Unii oficiali ucraineni sugerează că Belarus ar putea fi implicat în curând în mod direct în conflict.
„Declarația lui Lukașenko despre o armată unificată cu Rusia este, înainte de toate, periculoasă pentru poporul belarus”, a declarat Zelenski.
„El nu trebuie să antreneze Belarusul într-un război de invazie al Rusiei împotriva Ucrainei. Cred că acesta este un semnal periculos. Și cred că vom vedea cu toții rezultatele acestui semnal”, a adăugat liderul ucrainean.
Un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor secrete ucrainene a declarat săptămâna trecută că riscul unei invazii directe a Ucrainei de către trupele din Belarus este scăzut.
Dar primarul din Liov, Andriy Sadoviy, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că situația de la granița cu Belarus este imprevizibilă și că a convocat o reuniune a oficialilor orașului pentru a elabora planuri de urgență în cazul unei escaladări.
