Linkuri accesibilitate

Rețeta Bolojan la București? Cum poate Nicușor Dan să reducă aparatul bugetar din Primăria Capitalei


ROMANIA -- Bucharest's new city mayor Nicusor Dan delivers a speech during a swearing-in ceremony in Bucharest, October 29, 2020

Ce probleme ar putea întâmpina curățenia pe care edilul Capitalei, Nicușor Dan, vrea să o facă în primărie și în companiile subordonate.

„Sunt probabil unul dintre cei mari angajatori din România”, a spus primarul recent ales al Capitalei, la Digi24. El a explicat că Primăria Capitalei, cu toate instituțiile subordonate, are circa 35.000 de angajați, iar împreună cu cele de sector, numărul total al angajaților ar fi de 70.000 de persoane.

Primarul a anunțat că este prea devreme pentru a da cifre exacte, dar a spus că va face un audit financiar, de resurse umane, management pentru a vedea dacă și unde s-ar putea reduce numărul personalului.

Angajați mulți, sporuri mari. Ce soluție există?

Pe de altă parte, nu neapărat numărul angajaților este o problemă, ci posturile care se dublează, precum și unele salarii foarte mari, crede Sorin Ioniță, expert în politici de administrație publică în cadrul Expert Forum.

„Nu cred că trebuie redus numărul, aceasta este o țintă falsă a celor care gândesc simplist. Dar pe de alta parte, trebuie reduse [posturile, n.r.] acolo unde există duplicări, iar aici este vorba în București de celebrele companii municipale, care au fost inventate în ultimii ani tocmai pentru a scăpa de sub controlul bugetar și al legii funcționarilor publici și o grămadă de oameni, de atârnători care au fost puși în aceste companii pentru că acolo nu funcționează plafoanele la salarii și acolo este mult mai mică transparența pe cheltuire si poti să faci achizții mult mai ușor”, explică, pentru Europa Liberă, Sorin Ioniță.

Practic, 22 dintre cele 23 de companii municipale, fără Termoenergetica, înființată spre finalul anului trecut, au avut, în 2019, cheltuieli cu salariile de circa 60 de milioane de euro, ceea ce ar însemna câștiguri de peste 5.100 de lei pentru fiecare angajat al acestor companii, arată o analiză a Buletin de București.

Și la Primăria București, în mandatul Gabrielei Firea, în afară de primar și de viceprimar, toți angajații primeau sporuri de 15% pentru condiții vătămătoare, chiar și stenodactilografii, șoferii, bufetierii sau îngrijitorii. De pildă, un șofer avea un salariu de bază de 4.093 de lei și un spor de condiții vătămătoare de 523 de lei.

Avocata Dana Dunel-Stancu, specializată în dreptul muncii, explică, pentru Europa Liberă, că sporurile se pot elimina „după ce se face o analiză cum că acel spor nu era datorat sau nu se mai justifică pentru că s-au schimbat circumstanțele pentru care acel spor era plătit. Altfel nu ai cum să iei niciun spor”.

Ea argumentează că „există două feluri de contribuții salariale: stabilite prin contract, dacă sporul este stabilit prin contract trebuie să existe o modificare a contractului individual de muncă, implicând acordul angajatului, sau există sporuri care sunt retribuții colective, acolo se poate elimina printr-un acord colectiv cu sindicatul”.

Pe de altă parte, în cazul unei reorganizări, există riscul ca un contract colectiv de muncă cu clauze extrem de împovărătoare să îl facă pe angajator să renunțe la acest proces. Eu am văzut contracte colective de muncă unde se plăteau 20 și ceva de salarii compensatorii sau 40 și ceva de salarii compensatorii, sume ieșite din comun. Și atunci, prin contractul acela de muncă, sindicatul sau organizatia salariaților bloca intenția angajatorului de a face o reorganizare. Era mai economic să îi ții în organizație, atrage atenția avocata Dana Dunel-Stancu

O reorganizare a companiilor înființate de Firea depinde de votul consiliului municipal

Din punct de vedere al organizării aparatului bugetar al Capitalei, există mai multe categorii, arată Sorin Ioniță: funcționarii publici, care „conform legii, au o mai mare protecție pe job, dar au și limitări” și nici nu reprezintă majoritatea, apoi, mai este personalul contractual din interiorul primăriei sau prin alte servicii și apoi sunt angajații din „companii, care tehnic vorbind sunt un aparat extra-bugetar”.

Din punctul lui de vedere, nu s-ar justifica reducerea personalului în toate companiile municipale. De pildă, la Termoenergetica, fosta Radet, sau STB, fosta RATB, ar avea nevoie mai degrabă de bani pentru investiții, problema ar fi în companiile care dublează activitatea primăriei, acolo unde „trebuie intrat cu satârul și tăiat”.

Doar că, pentru a reorganiza companiile municipale, este nevoie de votul a două treimi din consilierii municipali: „E o chestiune de consens politic pentru că pentru a putea umbla la companiile municipale este nevoie de majoritate calificată în Consiliu. Nicușor Dan are majoritatea simplă, dar pentru două treimi trebuie să mai negocieze cu unii, cu alții, poate chiar cu oameni de la PSD ca să poți să treci așa ceva. De aici trebuie să începi în restructurarea companiilor, spune specialistul Expert Forum.

Dificultățile politice se dublează și cu unele legale. Avocata Dana Dunel-Stancu, specializată în dreptul muncii, explică, pentru Europa Liberă, că, atât primarul cât și consiliul local sau municipal pot decide să facă o reorganizare, însă din punct de vedere legal, trebuie să aibă la bază un audit foarte bine pus la punct.

„Acea reorganizare trebuie să fie reală, trebuie să aibă la bază un audit și trebuie să se fi stabilit de ce anumite posturi rămân în schema organizatorică și, ulterior, de ce anumite persoane sunt eliberate din funcție și altele, nu. Apoi, dintr-o echipă sau departament unde toți făceau același lucru și munca era similară, practic acolo va trebui să se facă o selecție obiectivă între oamenii respectivi, trebuie să există o măsură de selecție obiectivă”, argumentează avocata.

Se poate aplica modelul Bolojan la București?

Un exemplu în acest sens ar putea fi Bihor sau Caraș Severin, unde președinții de consilii județene au anunțat reorganizări. De pildă, președintele Consiliului județean (CJ) Bihor, liberalul Ilie Bolojan, a anunțat că schema de personal a CJ va fi redusă de la 1 decembrie, la aproape jumătate – de la 194 de posturi la 97, după ce propunerea sa a fost votată de consiliul județean, unde liberalii au o majoritate confortabilă.

Ilie Bolojan preciza că locurile de muncă trebuie apărate „dar nu ale celor care nu muncesc” și menționa, totodată că „s-au creat nişte sisteme de tip satelit în jurul CJ în care sunt zeci de angajaţi”. El a dat exemplul Euroregiunii Bihor-Hajdu Bihar, unde unul dintre şefi avea salariu de 9.400 de lei, altul 7.900 de lei.

Îmi asum răspunderea că această evaluare a fost făcută în mod corect. Cei care sunt mai mulţi pe post vor da concurs. Cu această reorganizare, vă asigur că Consiliul Judeţean va funcţiona mai bine decât până acum”, a precizat Ilie Bolojan.

Sorin Ioniță este însă de părere că modelul Bihorului nu se poate aplica și la București.

E un pic de iluzie optică, dar un Consiliu Județean are un aparat foarte mic comparativ cu o primărie precum Bucureștiul. Deci acolo e usor, dar desigur calea pentru toata lumea este să restructurezi”, subliniază Sorin Ioniță, punctând că, mai degrabă, ar trebui găsită o cale pentru eficientizarea serviciilor esențiale din primărie, fiindcă „nu poți la fiecare patru ani când se schimbă puterea politică să dai instituția cu fundul în sus”, în sensul în care nu trebuie desființată o instituție, doar pentru a fi reînființată ceva timp mai târziu.

Specialistul în administrație publică arată că „instituțiile noastre centrale și locale au o memorie instituțională foarte slabă și nimeni nu știe ce s-întâmplat în urmă cu 5-6-10 ani. Sunt câțiva funcționari care știu ce proiecte s-au facut bine, ce proiecte s-au facut prost și dacă îi pierzi pe aștia, de la buget, trezorerie, urbanism, nu mai ai cu cine să lucrezi. Si până te prinzi unde e scaunul, unde e masa și cum se aplica la nu stiu ce fonduri, trece jumătate de mandat”.

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG