Parlamentul și-a dat acordul prin vot cu privire la organizarea, la 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, a referendumului pe tema Justiției, inițiat de președintele Klaus Iohannis. S-a consumat astfel încă o etapă de procedură, în care votul parlamentarilor era doar consultativ. Indiferent de decizia senatorilor și a deputaților, referendumul se organiza, fiind atribuție prezidențială, prevăzută de Constituție.
Rezultatul votului final a fost 208 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și o abținere. Scorul a fost obținut în a doua rundă de vot. Inițial, a existat o variantă de rezoluție a Parlamentului, care cuprindea recomandări ale PSD către șeful statului care vizau aria de competență în formularea întrebăilor.
La solicitarea PNL și a USR, după o pauză de consultări, recomandările au fost eliminate, pentru că nu fuseseră discutate în comisiile de specialitate.
PSD i-a cerut lui Klaus Iohannis să nu deschidă prin referendum calea unei inițiative legislative a cetățenilor
Inițial, textul adoptat de Parlament cuprindea recomandări ale PSD prin care i se cerea lui Klaus Iohannis să nu inițieze legi, prin întrebările referendumului. Este o aluzie la cea de-a doua întrebare pe care o va formula președintele, în care se va referi la ingtroducerea și a altor instituții între cele care pot contesta la Curtea Constituțională a ordonanțelor de urgență. În prezent, o ordonanță de urgență poate fi atacată doar de Avocatul Poporului, care este numit de majoritatea parlamentară.
De asemenea, PSD a mai arătat că, potrivit Constituției, amnistia și grațierea nu pot face obiectul initiațivei legislative a cetățenilor și că, potrivit unei decizii a CCR, președintele nu poate iniția un referendum legislativ. În acest caz, social-democrații au vizat prima întrebare pe care președintele intenționează s-o adreseze în consultarea populară, cea referitoare la amnistie și grațiere. Acum, grațierea se acordă de către președinte pentru o persoană, iar când se referă la un grup este acordată de Guvern sau Parlament, prin lege.
"Raportul e falsificat într-un mod grosolan, față de votul șii dezbaterile din comisiile reunite", a susținut prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan în plenul reunit, referindu-se la recomandările inițiale, care fuseseră introduse în răspunsul oficial al Parlamentului la scrisoarea lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a transmis pe 4 aprilie președinților celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, scrisoarea referitoare la temele pe care le va supune referendumului de la 26 mai.
Temele invocate de șeful statului sunt „ interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
Pentru organizarea referendumului este nevoie acum de un decret al șefului statului, pe care Klaus Iohannis îl da va pe 25 aprilie. De asemenea, mai este nevoie și de o hotărâre de guvern, prin care se dau dispozițiile de organizare propriu-zisă a acestuia.
Inițial, înainte de discutarea în Parlament a scrisorii prezidențiale, PSD intenționa să se adreseze CCR cu privire la aria întrebărilor, pe care unii dintre social-democrați le consideră că sunt mai mult decât o consultare pe probleme de interes național, ci deschid calea revizuirii Constituției.
