Linkuri accesibilitate

Unde vor merge refugiații afgani care fug de talibani? Țările europene se tem de o criză similară celei din 2015


Un soldat iranian oferă sucuri refugiaților afgani de la granița Iranului cu Afganistan. Numărul persoanelor strămutate intern a crescut la 550.000 de la începutul lunii august.

Șase milioane de afgani au fost strămutați în ultimele patru decenii iar criza actuală ar putea duce la creșterea acestui număr. Unii lideri europeni se tem de o criză a refugiaților similară celei din 2015.

Temerile legate de instituirea legii Sharia și de conducerea Afganistanului cu un pumn de fier de către liderii talibani îi împing pe cetățenii afgani să caute modalități de a părăsi țara fie către țările vecine din Asia Centrală, fie către Rusia sau Europa.

Violența din Afganistan îi obligă pe liderii europeni să își exprime poziția legată de primirea refugiaților având în vedere că pentru mulți criza din 2015 rămâne una controversată. Nemulțumirea legată de numărul de refugiați primiți de țări atunci rămâne pe agenda politică a mai multor politicieni.

Răspunsul imediat al UE a fost să încurajeze țările vecine să primească cât mai mulți refugiați. Unele state din Asia Centrală au răspuns necoordonat acestui apel, în timp ce altele au refuzat chiar să vorbească despre criza din Afganistan sau să primească refugiați. În tot acest timp, talibanii au închis unele puncte cheie de la frontiere.

Numărul exact al cetățenilor afgani strămutați atât intern cât și extern nu este clar. Potrivit UNHCR, numărul ar ajunge la 550.000 numai anul acesta, 80% fiind femei și copii. Un reprezentant NATO a adăugat că 18.000 de oameni au fost evacuați pe cale aeriană în afara țării de la momentul cuceririi talibanilor. Nu este însă clar câți dintre aceștia sunt cetățeni afgani.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, peste 5 milioane de cetățeni afgani au fost strămutați ca urmare a invaziei sovietice din 1979 și a violențelor din anii următori. Țările vecine precum Iran și Pakistan au primit 2.2 milioane de refugiați și este de așteptat ca numărul să crească ca urmare a situației tensionate. Liderii europeni ar putea fi obligați să își reevalueze pozițiile legate de refugiații din Afganistan.

România

Nu există momentan o poziție oficială a României privind primirea refugiaților afgani însă prim-ministrul Florin Cîţu a precizat într-o declarație dată pe 20 august că o cotă de refugiați ar putea fi stabilită la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Klaus Iohannis. La ședința care va avea loc miercuri, 25 august, se va discuta situația din Afganistan și implicațiile pentru România.

Duminică ultimul dintre cetățenii români care își exprimase dorința de a fi evacuat a ajuns în siguranță pe Aeroportul Internațional din Islamabad, de unde Ambasada României i-a confirmat sosirea în siguranță.

Polonia

Gardul de sârmă ghimpată la granița dintre Polonia și Belarus ridicat în acest weekend.
Gardul de sârmă ghimpată la granița dintre Polonia și Belarus ridicat în acest weekend.

Potrivit ONG-urilor și surselor independente din Polonia, țara se confruntă cu un val de refugiați la granița cu Belarus unde 32 de persoane se află în condiții care au fost comparate cu cele din închisoare. Un gard ghimpat a fost ridicat la granița de unde refugiaților afgani nu le este permis de 14 zile să plece. Aceștia nu au acces la nevoile de bază, strictul necesar fiindu-le asigurat de localnicii din zonă și de către ofițerii de frontieră care s-au aflat în zonă.

Dr. Agnieszka Kubal.
Dr. Agnieszka Kubal.

Profesoară în sociologie, expertă în migrație și drept internațional la Institutul pentru Studii Slavone și Est Europene din cadrul University College London din Marea Britanie, dr. Agnieszka Kubal, a explicat pentru Europa Liberă că Polonia trece printr-un fenomen similar celui pe care l-am văzut în Ungaria în 2015, încălcând legile internaționale privind drepturile omului.

Potrivit profesoarei, o nouă lege a intrat luni în vigoare în Polonia care invalidează principiile Convenției de la Geneva în favoarea unor prevederi noi care le interzic refugiaților accesul în țară.

Migranții se află lângă satul Usnarz Gorny, la 50 de kilometri cu Bialystok, în nord estul Poloniei. Potrivit presei independente din Polonia, agenții de frontieră i-au abuzat pe refugiați, distrugându-le telefoanele sau aruncându-le peste graniță.

Refugiați afgani la granița cu Polonia.
Refugiați afgani la granița cu Polonia.

Germania

Angela Merkel a declarat în trecut că Germania nu va mai găzdui un număr la fel de mare refugiați ca în 2015. Alți politicieni germani, precum Armin Laschet, președinte al Uniunii Creștin Democrate, a avertizat că nu se va repeta criza migrației din 2015.

În trecut, Angela Merkel a spus că Germania va primi 10.000 de cetățeni afgani însă este vorba strict de personal militar, activiști ai drepturilor omului și avocați.
În trecut, Angela Merkel a spus că Germania va primi 10.000 de cetățeni afgani însă este vorba strict de personal militar, activiști ai drepturilor omului și avocați.

Franța

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Europa nu poate fi singura care să sufere consecințele din Afganistan, încurajând țările vecine să intervină în ceea ce privește protejarea refugiaților. El a spus că „trebuie să ne protejăm împotriva unui flux neregulamentar al migrației.

Marea Britanie

Guvernul Marii Britanii a anunțat săptămâna trecută un plan prin care va oferi relocarea a 20.000 de cetățeni afgani în Regat. Programul, intitulat „Programul de Relocare a Cetățenilor Afgani”, va acorda prioritate cetățenilor vulnerabili, femeilor și copiilor.

Priti Patel, ministru de interne al Marii Britanii.
Priti Patel, ministru de interne al Marii Britanii.

Priti Patel, Ministrul de Interne al Marii Britanii spune că programul „va salva vieți”. Programul are în vedere relocarea a 5.000 de persoane în primul an al funcționării acestuia. Eforturile privind retragerea personalului britanic și a cetățenilor britanici aflați în continuare în Afganistan sunt tratate drept o inițiativă separată.

Sectorul ONG-urilor din Marea Britanie critică totuși răspunsul guvernului, spunând că „un nou program nu este suficient pentru că vor fi mult mai mulți afgani care parcurg o călătorie periculoasă pentru a ajunge în siguranță în Marea Britanie”.

ONG-ul Refugee Council mai adaugă că va fi nevoie ca guvernul să lărgească programul, adăugând ajutor specializat pentru reuniunea familiilor. Organizația se arată îngrijorată, de asemenea, de cererile de azil care nu sunt soluționate suficient de repede. Enver Solomon, directorul Refugee Council, mai spune că guvernul trebuie „să ia decizii cât mai rapid privind cererile de azil ale [cetățenilor] afgani care au sosit în Marea Britanie”.

Austria

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, se alătură listei politicienilor europeni sceptici față de primirea refugiaților afgani, spunând că Austria nu va primi mai mulți refugiați amintind că țara a primit deja peste 40.000 de refugiați afgani în ultimii ani, o contribuție pe care el o consideră „disproporționată”.

Kurz spune că primirea unui număr mare de refugiați nu va avea loc sub conducerea sa. Din punct de vedere politic conservator, fostul membru al Partidului Popular Austriac de centru-dreapta a apărut în atenția presei și în trecut pentru poziția sa împotriva primirii refugiaților în Europa. Din funcția de cancelar s-a axat asupra politicilor privind migrația. El susține însă că statele europene ar trebui să facă „tot ce le stă în putere” să ajute la îmbunătățirea situației din Afganistan, în special în ceea ce privește drepturile femeii.

Rusia

Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat îngrijorat de valul de refugiați care s-ar putea îndrepta spre țară după criza din Afganistan. Acesta consideră că printre migranții din regiune s-ar putea număra și „combatanți deghizați”

„Cine se numără printre acești refugiați? Cum putem știi?”, a întrebat președintele rus legat de un posibil val al refugiaților din Afganistan.
„Cine se numără printre acești refugiați? Cum putem știi?”, a întrebat președintele rus legat de un posibil val al refugiaților din Afganistan.

Președintele estimează că „sute sau mii, sau chiar milioane” de refugiați s-ar putea să se îndrepte către Rusia având în vedere că mai multe foste țări care s-au aflat sub ocupație sovietică au granița cu Afganistan și Rusia, lucru care le-ar permite cu ușurință „militanților deghizați în refugiați” să treacă granițele rusești.

În plus, Putin speră că întâlnirea de luni, 23 august, a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă va oferi noi perspective privind poziția țărilor membre (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tajikistan).

Grecia și Turcia

Grecia și Turcia au început cooperarea asupra unui efort coordonat privind primirea refugiaților. Deși Turcia nu este membră a Uniunii Europene, țara este o destinație pentru migrația din Asia Centrală și un punct de trecere către Europa, adesea prin Grecia.

Un nou zid a fost construit în Turcia, în Caldiran, pentru a preveni trecerea graniței din Iran.
Un nou zid a fost construit în Turcia, în Caldiran, pentru a preveni trecerea graniței din Iran.

Turcia găzduiește în prezent 4 milioane de refugiați din Siria și 300.000 din Afganistan iar președintele Tayyip Erdogan a spus săptămâna trecută că țara condusă de el nu are nici o responsabilitate de a fi „depozitul Europei pentru refugiați”.

Grecia a jucat, de asemenea, un rol important în 2015 în timpul valului de refugiați care au sosit în Europa. Numărul persoanelor care au sosit în țară din Turcia a scăzut însă din 2016 după o înțelegere între UE și Ankara prin care uniunea a promis ajutor financiar în valoare de miliarde de dolari Turciei în schimbul promisiunii că autoritățile nu vor mai permite trecerea granițelor pentru oricine.

În prezent, țările au început un proces de întărire a granițelor, Turcia ridicând ziduri și săpând tranșee la granița cu Iran pentru a ține sub control numărul persoanelor care sosesc din Afganistan. Autoritățile elene au spus pe 20 august că au ridicat un gard de 40 de km la granița cu Turcia și au introdus un nou sistem de supraveghere pentru a opri posibilii refugiați.

Cetățenii afgani din Grecia au participat la un protest împotriva talibanilor în Atena.
Cetățenii afgani din Grecia au participat la un protest împotriva talibanilor în Atena.

Slovenia

Premierul Sloveniei, țară aflată la președinția UE prin rotație, Janez Jansa a declarat că uniunea nu va accepta un val de migranți din Afganistan. Motivul reținerilor mai multor lideri UE privind primirea refugiaților are de a face cu criza din 2015 când peste 1 milion de oameni au căutat refugiu și azil în țările europene ca urmare a exodului din Orientul Mijlociu.

„EU nu va deschide nici un coridor ‘umanitar’ sau de alt fel pentru Afganistan. Nu vom permite repetarea greșelilor strategice din 2015,” scrie Jansa pe contul său de Twitter la data de 22 August.
„EU nu va deschide nici un coridor ‘umanitar’ sau de alt fel pentru Afganistan. Nu vom permite repetarea greșelilor strategice din 2015,” scrie Jansa pe contul său de Twitter la data de 22 August.

Potrivit acestuia, UE va primi doar oameni care au susținut NATO în misiunea din Afganistan.

Macedonia de Nord, Albania și Kosovo

Autoritățile din Skopje au anunțat că vor primit 450 de refugiați la cererea Statelor Unite. Albania a fost de acord să primească 300 de refugiați iar Kosovo va găzdui, de asemenea, un număr dintre persoanele care părăsesc acum Afganistanul însă numărul exact nu a fost încă confirmat de autorități.

Țările balcanice au fost de acord cu găzduirea temporară a refugiaților în vederea unui acord cu SUA care urmează să proceseze cererile de viză cât mai repede.

Zoran Zaev, prim-ministru al Macedoniei de Nord a declarat că țara lui va ajuta la inițiativa de ajutare a refugiaților care au contribuit la eforturile militare din ultimii ani.

Autoritățile din Albania spun că cetățenii care își croiesc drumul către SUA vor fi găzduiți în cămine studențești și hoteluri. Un reprezentant al prim-ministrului Endri Fuga a declarat că nu se știe încă cu certitudine când vor sosi afganii în țară.

Prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, a declarat că țara sa împreună cu SUA colaborează de la mijlocul lunii iulie la eforturile de adăpostire a refugiaților care fug de talibani.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG