Estul comunei Bivolari din județul Iași e capătul geografic al Uniunii Europene. 4.500 de oameni locuiesc în comuna la marginea căreia curge Prutul, hotarul dintre România și Republica Moldova.
Situat la 50 de kilometri de municipiul Iași, Bivolari se poate lăuda cu facilități cum n-au multe comune apropiate de oraș. Sătenii au centru medical, farmacii, o bibliotecă cu 9.000 de cărți, magazine, până și-un stadion unde băieții, câți au mai rămas pe-acasă, joacă mingea duminica sau în zilele de sărbătoare.
Deși comuna nu e nicidecum un punct insignifiant pe harta județului, autoritățile de la Iași au considerat că nu e nevoie să amplaseze un centru de vaccinare măcar în apropiere de localitatea de frontieră.
Cei care vor să se vaccineze, n-au decât să se urce în mașină, să se lupte cu traficul din Iași și să găsească locul unde au fost programați.
Cine n-are mașină, la microbuz cu el: e 16 lei biletul dus, 16 întors, și dacă face economie, scapă cu cheltuieli minime în ziua petrecută la oraș.
„Să facă întâi parlamentarii”
Pentru Neculai Rotaru, varianta excursiei în scop medical până la Iași cade din capul locului. Bărbatul de 81 de ani a fost lăutar la viața sa – doarme cu acordeonul la cap – și spune că s-ar vaccina, chiar dacă o experiență neplăcută pe care a avut-o acum ceva ani cu vaccinul antigripal l-a făcut să cam șovăie.
„Ar trebui să ne vaccinăm aici, în sat”, ne spune Rotaru, care explică: „E la distanță cam mare (n.r. centrul de vaccinare) și îs foarte mulți bani. Ca să plătesc drumul, costă trei sute de mii dus-întors (n.r. 30 de lei). Dacă te duci o dată, trebuie să te înregistrezi. Și să mai mergi o dată, când te reprogramează (n.r. se referă la administrarea celei de-a doua doze de vaccin). Îs aproape un milion (n.r. 100 de lei), cu cât mai cheltui acolo, să mai iei ceva de mâncare sau să bei un suc.”
Gard în gard cu Neculai Rotaru stă vecinul Ursache. Supărat că are pensie de 850 de lei după ce a muncit o viață-ntreagă la mină și în construcții, bărbatul spune că nu prea ar vrea să se vaccineze, însă e dispus să facă o concesie.
„Să facă întâi parlamentarii. Să îi înțepe în limbă, să le facă vaccin la hoți. Eu vreau întâi să îi văd pe ei că fac și după fac și eu, odată cu ei”, se plânge localnicul, a cărui principală nemulțumire e pensia. „Dai tu pensie de 800 de lei la un om și ei au pensii speciale de sute de milioane. Păi, asta e viață, domnule, cu ce trăim noi, cu ce plătim noi apă, curent, antenă, impozite?", spune Ursache.
„M-aș vaccina, dar nu pot”
Cei mai mulți bătrâni și bolnavi cronici din comuna Bivolari, aproximativ 600, ar vrea să se vaccineze, explică medicul Florin Moldovan. Doctorul recunoaște că multor săteni le-a pierit dorința de imunizare când au aflat că trebuie să bată drumul până la Iași.
„Pe o parte dintre ei, care au posibilitatea să se deplaseze în centrele de vaccinare de la Iași, i-am planificat deja și până la sfârșitul lunii o să facă acest vaccin. Din păcate, mulți dintre ei nu au posibilitatea să se deplaseze până acolo, plus că nu cunosc, nu se descurcă să ajungă la adresa respectivă sau la orele la care ar fi planificați”, explică doctorul.
Unul dintre localnicii care ar vrea să se vaccineze este și Mihai Teslaru, 72 de ani. Îl găsesc pe septuagenar în zona stației de autobuz. De aici ar trebui să plece până la Iași dacă ar vrea să ajungă la un centru de vaccinare.
„Dacă ar fi un centru aici, da, m-aș duce, dar în altă localitate, nu. Cu vaccinarea sunt de acord, nu sunt împotriva ei, că e bună, dar aștept să ajungă aici în sat. Să vină o caravană aici, la dispensar. Nu ar fi un punct aici, să facă undeva (un centru)? E atâta lume bolnavă, care nu se poate târâi până la Iași. Localitatea e foarte mare, sunt mai multe sate și mai cu seamă sunt bătrâni. Dacă ar fi tineri, hai că s-ar duce, dar așa, la 70 și ceva de ani, nu pot. Eu de abia mă târâi de colo-colo, la cumpărături”, spune Teslaru, în timp ce trăgea cu nesaț dintr-o țigară.
„Eu de abia am bani de medicamente, de unde bani de autobuz să ajung să mă vaccinez? Bine că îi vaccinează mai întâi pe parlamentari și cei care ne conduc, chiar dacă îs sănătoși, nu au nicio boală!”
Abia ieșită dintr-un magazin de unde și-a cumpărat de mâncare, o femeie înfofolită bine împotriva celor -12 grade de afară e de acord să stea de vorbă cu noi, atâta vreme cât nu „o dăm la televizor”.
„Autobuzele vin odată la două-trei ore, însă e greu să mergem singuri la Iași, ca să ne vaccinăm. Eu nu am mai fost de câțiva ani la oraș. Ne-ar fi greu să ne descurcăm, e oraș mare. Eu am vrut să mă vaccinez, dar am renunțat când mi-a zis doctorul că trebuie să ajung până la Iași”, ne-a spus localnica.
O altă femeie intervine în discuție: „Eu de-abia am bani de medicamente, de unde bani de autobuz să ajung să mă vaccinez? Bine că îi vaccinează mai întâi pe parlamentari și pe cei care ne conduc, chiar dacă îs sănătoși, nu au nicio boală!”, spune ironic femeia.
Medic despre pelerinajul sanitar: “Platforma nu ne permite să programăm mai mulți oameni deodată”
La Bivolari se află unul dintre cele 17 centre de permanență ale Direcției de Sănătate Publică din Iași. Aceste centre asigură asistență medicală 24/24 ore, adică inclusiv gardă după terminarea programului medicului de familie.
Florin Moldovan este medic de familie la Bivolari și responsabilul acelui centru, unde, logistic, s-ar fi putut organiza cu ușurință o unitate de vaccinare. Medicul povestește cum i-au explicat pacienții refuzul de a merge la Iași, pentru a se vaccina.
„Am făcut o listă și am încercat să îi programăm și, în momentul în care i-am întrebat dacă au posibilitatea să se deplaseze la centru, mi-au spus să mai amânăm un pic, pentru că deocamdată nu au această posibilitate. Sau să vină băiatul, să vină fată ca să putem merge cu cineva. Foarte mulți dintre ei așteaptă redeschiderea altor centre sau modificarea planului de vaccinare pentru populație, în special cea rurală, căreia în perioada asta îi e dificil să se deplaseze până în centrele de vaccinare”, spune doctorul.
Medicul a discutat inclusiv cu primarul despre posibilitatea organizării unor curse către Iași, care să îi ducă pe oameni la vaccin. Ar fi un fel de pelerinaje sanitare. „Deocamdată, platforma nu ne permite să putem planifica mai mulți pacienți deodată. Așa că trebuie să îi planificăm unde e loc disponibil și la orele disponibile și ar fi greu să formăm un grup de pacienți pe care să îi putem transporta la un centru de vaccinare”, spune medicul Florin Moldovan.
În Iași, două centre la distanță de 450 de metri
Autoritățile din județul Iași au organizat 17 centre de vaccinare. În fiecare dintre ele lucrează între 10 și 12 persoane, medici și asistenți care s-au înscris pentru a participa la campania de vaccinare. Dintre cele 17 centre, 11 sunt comasate în municipiul Iași. Două sunt în comune din zona metropolitană, Valea Lupului și Tomești, iar celelalte patru sunt în orașele Pașcani, Podu Iloaei, Hârlău și Târgu Frumos.
În orașul Iași, cele mai apropiate centre sunt cel de la sala de sport a Şcolii Gimnaziale „B.P. Haşdeu” Iaşi și cel de la clinica Medlife. 450 de metri, pe jos, e distanța dintre cele două. Cam cât e din centrul satulului Bivolari până la dispensarul din aceeași localitate.
Criteriul determinant pentru stabirea centrelor comunitare de vaccinare a fost existența cadrelor medicale care să le deservească, spune prefectul județul Iași, Marian Grigoraș.
Demnitarul arată că, înainte de începerea etapei a II-a de imunizare, cadrele medicale s-au înscris într-o platformă a DSP și au ales unde vor să lucreze. „Cadrele medicale care s-au înscris pentru a activa în aceste centre au avut la dispoziție lista celor 38 de centre care erau stabilite inițial și au optat pentru unul dintre ele. Pentru o parte dintre centre nu a optat nimeni și nu îi putem obliga să lucreze unde nu își doresc”, explică Grigoraș.
Acesta a mai spus că, de la nivel central, i s-a comunicat că numărul de vaccinuri ce va fi disponibil pentru perioada următoare pe judetul Iași permite funcționarea a doar 17 centre. „Înscrierea medicilor și asistenților poate avea loc și în continuare, iar in condițiile suplimentării numărului de vaccinuri vom putea deschide și alte centre”.
În perioada următoare, fiecare centru va avea și echipe mobile care să meargă la persoanele nedeplasabile, adaugă prefectul. „Odată cu apariția ordonanței de urgență care reglementează condițiile de plată pentru personalul centrelor, apreciez că vor fi mai mulți doritori să facă o astfel de activitate.”
La Iași, autoritățile județene au vorbit inclusiv cu primarii din rural pentru a găsi locuri unde să fie organizate centrele de vaccinare. Unele spații au fost pregătite, însă nu au mai fost folosite după ce de la centru a venit ordinul că nu pot fi organizate 38, ci doar 17 centre.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere și de la ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, pe acest subiect. L-am întrebat pe demnitar dacă persoanele în vârstă nu sunt discriminate prin modul în care a fost organizată etapa a II de vaccinare. Deși am insistat inclusiv prin intermediul purtătorului de cuvânt al ministerului, Vlad Voiculescu nu a oferit niciun răspuns până la ora publicării acestui text.
Alte exemple din țară
Situații similare precum cea de la Bivolari, județul Iași, se regăsesc pe teritoriul întregii țări. Între orașul Broșteni, județul Suceava, și cel mai apropiat centru de vaccinare deschis, cel din Câmpulung Moldovenesc, sunt 62 de kilometri.
În ciuda distanței, vârstnicii și bolnavii cronici din Broșteni nu au la dispoziție un centru de vaccinare apropiat, deși, în primă fază, autoritățile se pregătiseră cu unul. „Centrul nu s-a deschis din prima, de pe 15 ianuarie. S-a amânat o săptămâna-două, pentru a verifica DSP dacă totul e în regulă”, a spus viceprimarul de acolo, Mihai Molodeschi.
Un alt exemplu îl găsim în județul Botoșani, în localitatea Ștefănești, de unde persoanele eligibile pentru vaccinare ar trebui să meargă 50 de kilometri până la primul centru, cel din orașul reședință de județ. „De luni probabil deschidem”, spune primarul de acolo, fără a putea argumenta răspunsul.
Un caz asemănător este și la Slănic Moldova, în județul Bacău. Potrivit hărții interactive de pe platforma de vaccinare, cel mai apropiat centru este la Adjud, la 68 de kilometri. Primarul din localitate, Gheorghe Baciu, spune că nu e o problemă, deoarece ar fi un centru la Târgu Ocna, la mai puțin de 20 de kilometri. Doar că unitatea de acolo e „deschisă” cum sunt și cele de la Ștefănești și Broșteni. Pe hârtie.
Înapoi în Bivolari, în județul Iași, Mihai Teslaru, bărbatul pe care l-am găsit în stația de autobuz, are propria părere despre românii puși să bată drumuri lungi pentru a ajunge la vaccin: „Cum să mă duc la 50 de kilometri distanță pentru vaccin? E anormal!”
Gheorghiță: putem lua în calcul relocarea unui centru
Președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a explicat, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări, care au fost criteriile luate în calcul atunci când au fost stabilite locurile unde se pot efectua vaccinuri.
„Distribuția centrelor de vaccinare la nivelul fiecărui județ a fost făcută în raport de densitatea populației și în mod deosebit de numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, pentru că acolo este cea mai mare prevalență a bolilor cronice, iar din acest punct de vedere, raportat la această densitate populațională există o diferență de la un judeţ la altul în ceea ce priveşte numărul centrelor de vaccinare, dar şi al punctelor, al cabinetelor de vaccinare”, spunea Gheorghiță, pe 19 ianuarie.
Tot atunci, locotenent colonelul mai arătata că “locurile sunt aproape ocupate, în grad maximal”.
„Dacă vom constata că în anumite centre de vaccinare nu avem o activitate crescută, eventual, putem lua în calcul relocarea acelui centru de vaccinare într-o altă zonă geografică, într-o altă localitate din același judeţ, pentru că e posibil să fie alți factori care scad accesabilitatea persoanelor, precum distanța foarte mare între domiciliu şi centrul de vaccinare”, a spus Gheorghiță.
Cine ar trebui vaccinat, în etapa a II-a, potrivit autorităților:
- personalul navigant român maritim și fluvial;
- personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);
- personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU);
- personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;
- personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;
- persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a) (n.r. - persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate);
- personalul din administrația publică locală;
- lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;
- personalul din Administrația Națională de Meteorologie;
- membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;
- personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;
- inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora;
- personalul Curții de conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței;
- sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi.
