Autoritățile de la Chișinău au descris summitul de la Bulboaca drept cel mai important eveniment de la obținerea independenței de stat.
Potrivit șefului diplomației moldovenești, Nicu Popescu, prezența celor 50 de lideri europeni la Bulboaca este „un semnal clar că Republica Moldova are prieteni numeroși, puternici, care ne susțin deplin în dorința noastră de a menține pacea și stabilitatea în Moldovaˮ, transmite IPN.
Ministrul moldovean al afacerilor externe și integrării europene adăugă că summitul e un mesaj ferm că Republica Moldova nu este singură: „Pentru țara noastră este mai important ca niciodată să ne asigurăm cetățenii că nu sunt singuri în fața acestor probleme generate de agresiunea Rusiei contra Ucrainei, cât și de politicile ostile ale Federației Ruse contra țării noastreˮ, a mai spus oficialul.
Decizia de a organiza cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE) în R. Moldova are o puternică valoare simbolică, spun observatorii.
E un mesaj de sprijin european pentru cetățenii moldoveni și un semnal pentru Moscova și Minsk, că cele mai multe țări europene aleg Occidentul, nu Rusia. De altfel, în afară de Vatican, doar Rusia și Belarus nu vor fi reprezentate în R. Moldova, după ce și trei mici state europene, Andorra, Monaco și San Marino, s-au alăturat CPE după primul summit de la Praga.
Întâlnirea de la Castelul Mimi din satul Bulboaca, va dura cinci ore, cu discuții legate de energie, securitate, comunicații și mobilitate. Apoi, după o masă de lucru, agenda este rezervată întâlnirilor bilaterale.
Observatorii spun că posibile rezultate concrete ale summitului de la Bulboaca vor fi consolidarea sprijinului pentru Ucraina, reducerea sau eliminarea costurilor de roaming între țările participante, dar și intensificarea schimburi de diplomați și funcționari.
La summit se va pune un accent special pe asigurarea securității cibernetice, potrivit agendei de lucru a conferinței. Un document al summitului, văzut de Europa Liberă, sugerează că Europa trebuie să facă mai mult pentru a crește rezistența la atacurile cibernetice care vizează țările vecine cu Rusia și cele din Balcanii de Vest.
Documentul mai vorbește despre nevoia de a acorda un sprijin financiar mai mare Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, pentru a proteja centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie.
Un moment de recunoaștere europeană pentru Maia Sandu
Summitul aduce în prim-plan Republica Moldova și pe președinta Maia Sandu, promotor al direcției europene și pro-occidentale a țării.
La reuniune vor fi puse în discuție „chestiuni vitale legate de război și pace, de viitorul Europei” și de viitorul Republicii Moldova „ca stat european care și-a ales drumul său ferm în UE”, a spus Maia Sandu.
UE a trimis deja o misiune civilă de sprijin la Chișinău, care să ajute la blocarea amenințărilor hibride. De asemenea, misiunea europeană a impus sancțiuni împotriva unor cetățeni moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și de încercări de destabilizare a Moldovei.
E posibilă și discutarea la summit a posibilității ca Republica Moldova să obțină statutul de partener UE, deși acest lucru ar putea însemna o încetinire a procesului de aderare la Uniune.
În afară de marele moment de recunoaștere pentru președinta Maia Sandu, la summit vor participa și alți lideri. E posibil să ajungă inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Deocamdată, autoritățile de la Chișinău anunță că venirea sau nu a lui Volodimir Zelenski la summit e informație clasificată.
Incertă este și venirea președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la foarte scurt timp după ce a câștigat un alt mandat de 5 ani în fruntea statului.
Președintele Klaus Iohannis, care va merge și el la întâlnirea din Republica Moldova, a afirmat că summitul Comunității Politice Europene, va transmite un mesaj de solidaritate cu cetățenii acetsei țări, în eforturile lor de a-și apăra opțiunea strategică europeană și libertatea.
Posibile negocieri privind diferendul dintre Armenia și Azerbaidjan
Potrivit corespondenților Europa Liberă, cea mai interesantă întâlnire bilaterală s-ar putea dovedi cea dintre prim-ministrul armean Nikol Pashinian și președintele azer Ilham Aliyev.
Ei au discutat și la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, cu medierea președintelui Consiliului European, Charles Michel, un posibil acord de pace legat de regiunea secesionistă Nagorno-Karabah.
La Chișinău, la discuții se vor alătura probabil președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. E o ocazie importantă pentru europeni să contrabalanseze diplomatic influența Rusiei în regiunea Armenia-Azerbaidjan.
Întâlnirea așteptată Aliyev-Pashinian vine la doar o săptămână după ce președintele rus, Vladimir Putin, i-a găzduit la Moscova, la o întâlnire care s-a încheiat cu cei doi lideri certându-se public, în fața presei adunate.
Observatorii nu se așteaptă la decizii majore în chestiunea Nagorno-Karabah la acest summit. Ar fi posibile însă negocieri privind gesturi de bună credință: eliberarea deținuților sau deblocarea legăturilor de transport. De luni de zile, Azerbaidjanul ține blocată o rută importantă care leagă Erevan, capitala Armeniei, de Nagorno-Karabah.
Observatorii mai cred că europenii vor încerca să obțină de la Azerbaidjan garanții privind respectarea drepturile și securitatea etnicilor armeni din regiunea disputată.
Printre liderii care participă la summitul din R. Moldova se află Emmanuel Macron (Franța), Klaus Iohannis (România), Olaf Scholz (Germania), Pedro Sánchez (Spania), Rishi Sunak (UK), Georgia Meloni (Italia), Mark Rutte (Olanda), Karl Nehammer (Austria), Mette Frederiksen (Danemarca), Alexander De Croo (Belgia), Kaja Kallas (Estonia), Mateusz Morawiecki (Polonia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Roberta Metsola (Parlamentul European).
