Dincolo de costul uman al noului coronavirus – aproape jumătate de milion de persoane au murit și peste 9 milioane au fost infectate – costurile economice sunt poate la fel de cutremurătoare. Economia mondială este așteptată să intre la apă cu cel puțin 6% în acest an, sau chiar mai mult dacă apare un al doilea val pandemic de Covid-19, arată Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Șomajul mediu la nivel global ar urma să ajungă până la 10%, adică în jur de 360 de milioane de persoane fără slujbă.
Alte 1,6 miliarde de oameni din economia informală riscă să își vadă „viețile distruse”, din cauza scăderii masive a orelor de muncă, arată și Organizația Mondială a Muncii.
Până la sfârșitul anului, se vor pierde venituri mai multe decât în orice altă perioadă din ultimul secol, cu excepția războaielor, arată economiștii. 94% din angajații din întreaga lume se află în țări care au închis locuri de muncă în ultima lună, iar unul din șase tineri la nivel global au rămas fără muncă de la începutul pandemiei, mai arată Organizația Mondială a Muncii.
Pentru prima oară în ultimii 50 de ani, unele dintre cele mai vulnerabile și subdezvoltate locuri – piețele emergente și economiile aflate în dezvoltare – intră în contracție economică.
„Pentru prima oară de la Marea Depresiune, atât economiile avansate, cât și cele ale piețelor emergente vor intra în recesiune în 2020”, a avertizat Gita Gopinath, de la Fondul Monetar Internațional.
Perspectivele economice sunt sumbre chiar și pentru cele mai bogate țări din lume, în timp ce guvernele încearcă să iasă din criza de sănătate publică ce a provocat nu doar morți, ci a și consumat trilioane de dolari și a pus sub semnul întrebării întregi sectoare economice. Țări cu avantaje economice limitate, cu sisteme politice adesea lipsite de reacție sau care au sancțiuni restrictive pe piețele financiare, se confruntă cu provocări și mai mari, în comparație cu țări precum SUA sau membrele zonei Euro.
Litere și forme. Cum arată graficele de revenire a economiilor
Economiștii au adăugat și alte litere, în afara deja cunoscutei litere V, care descrie modelul de revenire a Produsului Intern Brut, după căderile bruște ale producției economice, provocate de noul coronavirus și de restricțiile impuse pentru a-i limita răspândirea.
„Cei mai mulți văd o revenire în formă de V, dar noi credem că se va opri la jumătate”, spune economista-șefă a OECD, Laurence Boone.
Graficul în formă de V, pomenit și în România de ministrul Finanțelor, liberalul Florin Cîțu, este speranța celor mai mulți. Presupune o prăbușire, apoi o revenire rapidă la nivelul anterior, aproape imediat după încetarea izolării și măsurilor de restricție și de distanțare socială. Revenirea este completă, chiar dacă veniturile pierdute în această perioadă sunt duse definitiv.
Forma literei U se referă la o revenire economică care presupune că întreruperile și restricțiile ar dura mai mult, iar activitatea economică ar stagna și mai mult.
Modelul în U presupune că unele activități rămân în pauză, gradul de ocupare a forței de muncă stă temporar sub nivelul de dinainte de pandemie, iar activități sociale precum ieșitul la restaurant sau călătoriile nu revin la normal. Totuși, revenirea este rapidă, odată ce restricțiile sociale sunt îndepărtate.
„Dâra” (swoosh) este o altă formă luată în calcul de economiști și seamănă cu logo-ul mărcii Nike. Presupune că revenirea are loc mult mai încet, însă PIB-ul revine totuși acolo de unde a picat în pandemie.
Scenariul economic cel mai optimist are forma literei Z. El presupune o creștere rapidă a PIB-ului, care depășește așteptările dinaintea pandemiei.
Forma literei W este un scenariu economic care presupune o nouă prăbușire a economiei, provocată de un al doilea val de Covid-19. Prăbușire-revenire-prăbușire-revenire ar fi succesiunea acestui scenariu care ia în calcul noi măsuri de izolare și restricții dure. Totuși, și scenariul W presupune că economia revine rapid la nivelul pre-pandemie.
Litera L este forma scenariului economic cel mai pesimist. În acest caz, economia s-ar prăbuși și nu și-ar mai reveni. PIB-ul și-ar relua o creștere comparabilă cu perioada dinaintea pandemiei, dar de la un nivel de pornire mai jos.
S-ar putea ajunge aici, spun economiștii, ca urmare a „investițiilor pierdute în timpul crizei, a regândirii lanțurilor de valoare globală, a unei schimbări permanente în politica fiscală și a unei încetiniri în creșterea productivității”.
Reacțiile guvernelor din întreaga lume la criză au constat într-un amestec de abordări convenționale, precum plăți directe către cetățeni și firme, ieftinirea creditelor, amânarea taxelor, în speranța unei reveniri rapide la normalitate. Țări cu economii total diferite au avut abordări economice diverse.
România speră la litera V. Ce au făcut liberalii până acum
Guvernul PNL speră într-o revenire rapidă a economiei, chiar dacă nu are resurse bugetare pentru a o sprijini, arată o analiză Europa Liberă.
Până acum, măsurile luate de guvern au vizat sprijinirea pieței muncii prin asigurarea parțială de către stat a șomajului tehnic, prin plata a 75% din salariul mediu brut pe economie, restul trebuind să fie suportat de angajatori. O altă măsură a vizat companiile mici și mijlocii, prin programul IMM Invest, care le-a permis să ia credite garantate de stat. Totuși, succesul programului este discutabil, în condițiile în care doar circa 7.400 de companii au accesat cu succes programul, iar peste 12.000 au fost respinse, din cele aproape 100.000 de cereri din partea firmelor.
Alte măsuri au mai vizat amânarea plății ratelor, dobânzilor și comisioanelor la bănci, pentru persoane fizice și firme, o amnistie fiscală vizând penalitățile la taxele datorate statului sau amânarea plății impozitelor în domeniul HoReCa.
Rusia are economia antrenată să sufere
Analiștii sugerează că Rusia era mai bine pregătită economic pentru pandemia care a lovit întreaga lume, în comparație cu alte țări, pentru că se afla deja sub sancțiuni și presiuni internaționale de circa 6 ani, ca urmare a acțiunilor de agresiune teritorială asupra Ucrainei.
Rusia era deja forțată să ia măsuri de austeritate, precum reforma pensiilor, pentru că prăbușirea prețului la petrol îi afectase o resursă majoră de venit. De asemenea, Rusia avea puse deoparte sute de miliarde de dolari în rezerve de aur și valută, ceea ce îi face pe unii experți să considere că „Rusia va ieși un pic mai bine decât alte țări”, spune economistul șef al BCS Global Markets, Vladimir Tihomirov.
„Este posibil ca lucrurile să își revină mai rapid în Rusia, decât în alte țări, pentru că nu există povara datoriei”, a mai spus acesta, pentru New York Times.
Rezervele statului ar putea să ajute Rusia să injecteze bani în economie, fără să fie nevoită să concureze pentru credite pe piețele de capital. Totuși, sistemul rusesc de sănătate este șubred, iar o ieșire rapidă din izolare, dependența de veniturile din gaze și petrol și dimensiunea crizei de coronavirus din Rusia ar putea pune sub amenințare aceste avantaje.
Guvernul de la Moscova i-a prezentat președintelui Vladimir Putin un plan de revenire economică, ce vizează ca Rusia să se stabilizeze până la finalul anului și să reintre pe creștere până la finalul lui 2021.
Măsurile de stimulare a economiei rusești au costat în jur de 53 de miliarde de dolari, adică peste 3% din PIB. Totuși, ele au fost caracterizate de economistul Nicholas Trickett drept „o perfuzie, nu un stimulus”.
Prognoza OECD pentru Rusia este o cădere de cel puțin 8% a PIB-ului în acest an, care poate ajunge la 10% dacă va exista un al doilea val de pandemie. Banca centrală a Rusiei a prognozat și ea o scădere economică de 4-6% în acest an.
Iranul, lovit la punctul sensibil din toate părțile
Iran a fost unul dintre cele mai dur lovite state de pandemia de coronavirus, într-o perioadă economică cât se poate de nefericită. Sancțiunile tot mai dure impuse de SUA, din 2018, au afectat deja economia și moneda iraniană, iar FMI prognozase deja, încă dinaintea pandemiei, o creștere zero pentru Iran. Un sfert din forța de muncă iraniană se afla deja în șomaj, iar inflația era la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani. Criza petrolului a prins Iranul blocat de sancțiunile SUA să își vândă extracția.
La nivel politic, ruptura dintre fundamentaliști și guvern s-a mărit, iar măsurile anti-coronavirus au fost luate încet și netransparent, ajungându-se la izolare strictă în luna martie.
Guvernul și banca centrală au amânat plata datoriilor și taxelor și au introdus credite pentru cetățeni. Acestea au fost însă minuscule, de 65 de dolari, pentru circa 23 de milioane de familii sărace, ceea ce pune la îndoială eficiența lor.
Pachetul de stimulare a economiei iraniene s-a ridicat la doar 6,3 miliarde de dolari, „mult mai puțin decât orice altă țară producătoare de petrol din Golful Persic”, deși Iranul este a doua cea mai mare economie din regiune, arată Garrett Nada, de la Institutul pentru Pace din SUA.
Tensiunile diplomatice dintre Washington și Teheran au continuat și în vremea pandemiei. Iranul a solicitat pentru prima oară după Revoluția din 1979 un credit de la FMI, de 5 miliarde de dolari, însă SUA au avertizat că vor bloca solicitarea.
Guvernul a folosit în jur de un miliard de dolari din Fondul Național de Dezvoltare până în luna martie și a avertizat că dacă izolarea se va prelungi, 4 milioane de iranieni vor rămâne șomeri.
FMI a prognozat o scădere de 6% pentru sectoarele economiei iraniene care nu țin de petrol.
Serbia, izolare dură și stimulare economică
După ce inițial nu părea prea înclinat să dea credit pericolului Covid-19, guvernul de la Belgrad a combinat măsuri draconice de izolare, în stare de urgență, cu unele măsuri economice de sprijin.
Până la finalul lunii martie, președintele Aleksandar Vucic și coaliția de guvernare aprobaseră un pachet de sprijinire a economiei de 5,1 miliarde de euro, adică circa 11% din PIB-ul Serbiei.
Pachetul a inclus amânări de taxe pe salariile angajaților, sprijin direct pentru afaceri și antreprenori, inclusiv plata salariilor unor angajați pentru trei luni. Au fost acordate și credite cu dobândă mică pentru afacerile mici și mijlocii.
Conform ministerului de Finanțe sârb, peste 4 milioane de oameni au accesat un ajutor de stat de 100 de euro, iar la ajutor au avut acces și circa 2 milioane de pensionari și beneficiari de ajutor social.
Serbia a anunțat și investiții în infrastructură de 200 de milioane de euro, pentru a atenua șomajul și a crea creștere economică.
Facebook Forum